MusicXML – Standard inovativ în educația muzicală a secolului XXI

Este absolvent al Liceului de Matematică-Fizică din Alexandria, Teleorman, apoi al Universității Naționale de Muzică din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, specialitatea pedagogie muzicală. A absolvit un program de master în Management Educațional, la Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, apoi masterul Tehnologii Informatice și de Comunicare în Educație, la aceeași instituție. Este masterand în programul Politici de Gen și Minorități (anul II), la Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, Facultatea de Științe Politice. A parcurs programul postuniversitar Antreprenoriat și Inovare, la Academia de Studii Economice din București. În prezent, este profesor titular la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare și Școala gimnazială nr. 7 din Alexandria, județul Teleorman. Are gradul didactic I și o experiență didactică 31 de ani.

Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, Alexandria (Teleorman)

În transmiterea mesajului artistic, artele contemporane vor trebui să aibă un cadru de referință cuprinzător, de la arta clasică, bazată pe valori umaniste amprentate în existența omului, într-un perimetru socio-cultural vast caracterizat de tradiție și credință, cu simboluri și „artefacte” ale acestora, pierdute în negura timpului, la experiențele și expresiile artistice actuale, inedite și spectaculoase, poate ușor instabile în perpetua transformare a noii realități, marcate, fără îndoială, de integrarea unor elemente ale multiculturalismului și ale virtualului excesiv, ca rezultat al tendinței generale de globalizare și digitalizare. „A învăța să înveți!” sau „A face ceva cu ceea ce am învățat!” – trebuie să ne ghideze în realizarea unor deziderate majore, de modernizare a mediului nostru de lucru, din prisma inter- și trans-disciplinarității ce trebuie să se generalizeze în anii următori, asigurând totodată premise de stabilitate echilibru și armonie, dar și evolutive pornind de la ceea ce avem și ne este din ce în ce mai la îndemână: noile tehnologii și noile cuceriri științifice.

Aptitudinile muzicale se pot dezvolta prin diferite metode și procedee de lucru, iar alegerea și îmbinarea optimă a acestora țin direct de pregătirea cadrului didactic.

Sub influența noilor tehnologii, a noilor teorii psihologice ale învățării şi a noilor paradigme educaționale, lumea educației se schimbă, iar profesorii sunt chemați să răspundă primii acestor schimbări. Mai mult decât oricând, este momentul pentru reconsiderarea ansamblului curricular, legitimată de practica unei educații de factură nouă, informatizată. Mediile educaţionale virtuale, educația deschisă şi la distanță, biblioteci şi baze de date online, platforme de educație, clasele virtuale, etc., sunt doar câteva dintre „spectacolele” ce ni se dezvăluie reunite sub titlul generic educația digitală, căreia trebuie să-i asigurăm un viitor real.

Educația în perspectiva artelor imprimă un sens și o conotație afectivă pentru toate achizițiile şcolare. Ea nu se rezumă la o inițiere tehnică în receptarea unui produs sau gen artistic anume.(1)

Educația pentru frumos poate trezi la viaţă posibilități şi aptitudini ascunse ale copiilor. „Prin artă trebuie cultivată bucuria creației şi a experienței artistice. În preajma artei se va resimți bucuria lucrului nou făcut” (2).

Artele contemporane, în transmiterea mesajului artistic, vor trebui să aibă un cadru de referință cuprinzător, de la arta clasică,  bazată pe valori umaniste amprentate în existența omului, într-un perimetru socio-cultural vast caracterizat de tradiție și credință, cu simboluri și „artefacte” ale acestora, pierdute în negura timpului,  la experiențele și expresiile artistice actuale, inedite și spectaculoase, poate ușor instabile  în perpetua transformare a noii realități, marcate, fără îndoială, de integrarea unor elemente ale multiculturalismului și ale virtualului excesiv, ca rezultat al tendinței generale de globalizare și digitalizare, „…pentru că este aducătoare de un patrimoniu spiritual polivalent, din epocile trecute,  şi orice „înviere” a trecutului cultural conduce la o edificare a personalităţii” (3). Astfel, putem înțelege că omul contemporan și-a găsit refugiul într-o realitate modificată, cu propria voință, căutările, frământările proprii și speranțele sale, găsindu-și astfel sens.

În perspectiva postmodernă, granițele dintre cult şi popular se relativizează;[…] vor avea drept cetate de reședință şi arta mediatică, video-clipul, înregistrările audio sau streem-urile audio, ori structurile grafice şi imagistice ale internetului, expresiile artistice ale marginalilor, ale exclușilor (muzica rap, maneaua, graffitti, etc.) (4). Perspectiva educație muzicale în școlile de masă, este și ea supusă unor transformări esențiale ce presupune găsirea unor soluții optime de adaptare a didacticii muzicale și armonizarea acesteia cu noutățile și inovațiile din domeniul științelor muzicale la nivel european, a cercetărilor științifice, în general, diversificarea mijloacelor și tehnicilor existente de lucru, spre exemplu, prin implementarea noii tehnologii „musicXML”.

Ce este „MusicXML”? Este o metodă dar și un mijloc de educație muzicală, care științific este evidențiată astfel: „MusicXML este un format bazat pe XML pentru reprezentarea notației muzicale occidentale, cu specificații disponibile atât ca definiții de tip de document XML (DTD) cât și, din 2008, în XML Schema Language al W3C.”(5).
„MusicXML este un limbaj de schimb muzical bazat pe XML.1, destinat să reprezinte notația muzicală occidentală comună începând cu secolul al XVII-lea, incluzând atât muzica clasică, cât și cea populară. Limbajul este conceput pentru a fi extensibil la acoperirea viitoare a muzicii vechi și la nevoile de notație mai puțin standard ale partiturii din secolul al XX-lea și al XXI-lea. (notațiile muzicale non-occidentale ar fi probabil cel mai bine reprezentate printr-un limbaj XML separat.) […] este conceput să fie suficient, nu optim, pentru aceste aplicații. MusicXML nu este destinat să înlocuiască alte formate care sunt optimizate pentru aplicații muzicale specifice, ci să accepte partajarea datelor muzicale între aplicații.” (6)

Contextual, raportat la importanța studierii ansamblului de concepte pe care muzica le implică, din perspectiva educației muzicale, ca disciplină de învățământ, dar și a înțelegerii terminologiei muzicale și elementelor de limbaj specific de către elevi, consider Tehnologia MusicXML la granița dintre cercetările domeniului muzical, cu aplicare inovativă în pedagogia muzicală și domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicare.

Prin metodele și mijloacele utilizate, abordarea în demersul educațional muzical a unei astfel de tehnologii, se propune un caracter calitativ superior, prin cunoașterea termenilor și conceptelor de lucru, prin originalitate și unicitate, dar și un caracter cantitativ prin finalitățile propuse, ce pot lua forme diverse: platformă e-learning, manual digital, partituri muzicale online, colecții de cântece online, etc.

Fundamentată pe realitatea obiectivă, pe cuceririle științifice și tehnice ale momentului, raportat la cunoștințele anterioare ale domeniilor implicate, demersul educației muzicale poate fi ușor direcționat în scopul cunoașterii, cu scurte intervenții edificatoare de ordin practic – aplicativ, specifice, cu un pronunțat caracter investigativ, de analiză și descriere sincronă și asincronă a conceptelor și proceselor interdisciplinare ce intervin, în funcție de tema anunțată și obiectivele propuse.

Pot mărturisi că în tratarea acestui subiect se presupune abordarea unor posibilități multiple de lucru, datorită complexității tematicii, considerând oportun a fixa două orientări în definirea subiectului pentru prezentarea de față, astfel:

Din punct de vedere teoretic, subiectul propus este acela de a găsi soluții optime și oportune de diversificare și implementare a tehnologiei „MusicXML” în didactica muzicală românească prin intermediul mijloacelor TIC;

Din punct de vedere practic-aplicativ, subiectul este acela de a demonstra eficiența utilizării noilor mijloace și tehnici informaționale moderne în predarea, învățarea și evaluarea muzicii la clasele mici, prin exemple concludente care se vor constitui în finalități ale demersului propus, cu posibilitate de utilizare online, în toate mediile educaționale interesate.

Stabilirea ipotezelor de lucru din prisma cunoașterii științifice actuale din domeniul științelor muzicale și a TIC, precum și practica pedagogică personală acumulată până acum, mi-au oferit mai multe întrebări ale căror răspunsuri sper, ca parțial sau total, să fie date în urma implementării unor activități educaționale concludente, exemplele oferite de site-urile de specialitate constituindu-se ca exemple de bune practici ce mă vor ghida în obținerea unor rezultate cât mai bune, de ce nu, și dezvoltarea unor idei proprii de lucru care să conducă la dezvoltarea competențelor educaționale vizate.

Într-o societate a cunoașterii în continuă schimbare și transformare, dinamica sistemelor educaționale europene, inevitabil a indus în toate subcomponentele sale elemente de nou și inovație care, mai cu seamă în domeniul educației artistice și estetice, s-au bazat în general pe creativitatea umană și pe capacitatea omului de a se adapta, chiar dacă în unele regiuni europene acest lucru s-a produs mai greu.

Astfel, evoluția practicii predării disciplinelor artistice, începând cu anii 2003-2005, au creat cum era de așteptat mari controverse și polemici, care de data aceasta se constată a fi fost constructive în mediile educaționale europene, reliefate în lucrări de referință în domeniu.

Toate aceste lucrări și ideile inovatoare propuse, precum și mediul educațional divers, multicultural și interdisciplinar, uneori chiar multidimensional în același timp, aduc argumente substanțiale în susținerea ideii personale de realizare și implementare a obiectivelor propuse, prin implementare a unor proiecte educaționale bazate pe tehnologia MusicXML, în vederea îmbunătățirii și oferirea unei alternative de predare, învățare și evaluare a muzicii la clasele învățământului secundar, care prin demersul personal vor deveni cu siguranță, mai mult decât auxiliare didactice, demonstrând că în societatea de astăzi și în mediul educațional modern sunt indispensabile altfel de aplicații și programe software bazate pe noua tehnologie, aceasta contribuind în mare măsură la creșterea performanței școlare, militând  permanent și pentru menținerea unui statut ridicat al disciplinelor artistice în acest mediu socio-cultural divers și profund transformat astăzi.

Aplicațiile existente, ce au ca structură de bază noua tehnologie pot transforma relația elev-profesor, prin interacțiunea om-calculator, într-o etapă superioară a creativității care inevitabil, va face diferența în timp.

Astfel, pornind de la aceste premise și de la propriile ipoteze de lucru, având experiența lucrului efectiv în acest domeniu, în perioada imediat următoare voi avea în vedere transpunerea în practică a unor proiecte dedicate intervenției standard-ului și tehnologiei MusicXML în predarea-învățarea și evaluarea muzicii, precum:

– Crearea unei structuri optime structurii și publicarea unei platforme educaționale cu specific didactic muzical, funcțională online și offline. În această direcție, personal sunt interesat, implicat, încă din anii 2006-2007 în crearea unor astfel de resurse; dintre proiectele personale inițiate și încă aflate în lucru, pot cita aici următoarele:
a) ngii-musical.ruralweb.ro/auditii/compozitori_auditii.html, accesat februarie 2022
b) ngii-musical.ruralweb.ro/eval/evaluare_2022.html, accesat februarie 2022,
c) emusical.ro/plat_edu/index2.php, accesat februarie 2022,
d) e-musical.ro/, accesat februarie 2022;

– Proiectarea și elaborarea structurii unor manuale digitale, care să includă această tehnologie, conform curriculumului școlar pentru disciplinele muzicale, în vigoare la această dată, adaptat cerințelor specifice ale tuturor elevilor, care să răspundă multora dintre problemele date de lipsa mijloacelor tradiționale de lucru (fac referire aici la instrumentele muzicale clasice, care lipsesc în majoritatea școlilor de masă), și nu în ultimul rând adaptate unui învătământ modern incluziv, nediscriminatoriu și astfel metodele moderne își vor etala cu o mult mai intensă intensitate, caracterul de metode complementare ale metodelor tradiţionale.

– Utilizarea vocii umane (sintetizatoarelor de voce) și a instrumentelor muzicale electronice prin mijlocirea noilor tehnologii TIC, pentru facilitarea învățării sau studierii disciplinelor muzicale și în mediile educaționale  unde este nevoie de un sprijin educațional special.

Analizând diverse surse de informare, atât din domeniul muzical cât și din domeniul tehnologiei informației, pot afirma că o astfel de abordare poate contribui în mod deosebit la îndeplinirea competențelor cheie ale învățământului românesc muzical, în contextul atingerii competențelor cheie europene ale profilului de formare al absolvenților, într-o societate a cunoașterii ce impune reguli de conduită, de dezvoltare personală și de implicare, mai mult ca niciodată, a tuturor actorilor implicați în educație. „A învăța să înveți!” sau „A face ceva cu ceea ce am învățat!” – trebuie să ne ghideze în realizarea unor deziderate majore, de modernizare a mediului nostru de lucru, din prisma inter- și trans-disciplinarității ce trebuie să se generalizeze în anii următori, asigurând totodată premise de stabilitate echilibru și armonie, dar și evolutive pornind de la ceea ce avem și ne este din ce în ce mai la îndemână: noile tehnologii și noile cuceriri științifice.

Deși ne găsim pe un „teren arid”, într-un domeniu aflat încă la început, dar într-o continuă stare de evoluție și transformare, cât privește implementarea unor astfel de proiecte, este necesară asumare cu responsabilitate întregului spectru al demersurilor de cercetare întreprinse până acum, și dezvoltarea unor noi metode și mijloace care să valideze nevoia  unei astfel de interpretări, și desigur, mizând pe exemplele și bunele practici date de sistemele de educație occidentale unde s-au făcut pași importanți în acest sens.

Exemplele, exercițiile muzicale și simulările de tehnică instrumentală, audițiile muzicale interactive, manualele digitale ce vor urma a fi abordate și implementate, precum și cu ajutorul achizițiilor personale și a numeroaselor materiale disponibile în cadrul unor proiecte colaborative în care sunt implicat (ex.: flat.io, și musicators.com/?lang=ro), toate acestea constituind resurse complementare efortului propriu de evidențiere a transformărilor esențiale din practica didacticii muzicale actuale, ce lasă cale liberă creativității și exprimării autonome a personalității umane prin intermediul artei muzicale, amplificând spiritul novator al fiecărui specialist din domeniul muzicii și nu în ultimul rând sporind atracția tinerei generații către studiul și aprofundarea realității obiective, prin muzică, fiind cunoscut aportul pozitiv al acestei discipline la dezvoltarea personalității umane.

Aptitudinile muzicale se pot dezvolta prin diferite metode și procedee de lucru, care țin direct de pregătirea pedagogului. Sub influența noilor tehnologii, a noilor teorii psihologice ale învățării şi a noilor paradigme educaționale, lumea educației se schimbă, iar profesorii sunt chemați să răspundă primii acestor schimbări. Mai mult decât oricând, este momentul pentru reconsiderarea ansamblului curricular, legitimată de practica unei educații de factură nouă, informatizată.

Mediile educaționale virtuale, educația deschisă şi la distanță, biblioteci şi baze de date online, platforme de educație, clasele virtuale, etc., sunt doar câteva dintre „spectacolele” ce ni se dezvăluie reunite sub titlul generic educația digitală, căreia trebuie să-i asigurăm un viitor real.

Referințe
1 doxologia.ro/puncte-de-vedere/educatia-estetica-era-numerica, accesat februarie 2022
2 Cucoș, Constantin, Educația estetică, Editura Polirom, Iași, 2014, p. 21
3 doxologia.ro/puncte-de-vedere/de-ce-e-nevoie-de-o-educatie-pentru-frumos, accesat februarie 2022
4 www.constantincucos.ro/2011/03/hello-world, accesat februarie 2022
5 www.loc.gov/preservation/digital/formats/fdd/fdd000358.shtml, accesat februarie 2022
6 www.musicxml.com/publications/makemusic-recordare/notation-and-analysis/introduction/, 02.2022

Bibliografie
– Cucoș, Constantin, „Educația estetică”, Editura Polirom, Iași, 2014, p. 21,
– David Hargreaves – „Musical imaginations” – 2011, ISBN: 9780199568086,
– David Meredith – „Computational Music Analysis” – 2016, ISBN13: 9783319259291,
– John Finney – „Music Education With Digital Technology” – 2009, ISBN13: 9780826420718,
– Newton Lee – „Computers in music” – 2016, ISBN: 9781493955831,
– Walter B. Hewlett, Eleanor Selfridge – „Music Analysis East and West: Computing in Musicology 14” – 2006, ISBN 10: 0262582708.

Webografie
– World Heritage Encyclopedia – „MusicXML” – 2006, worldheritage.org/ ,
– Michael Good – „Beyond PDF – Exchange and Publish. Scores with MusicXML” – aprilie, 2013, wpmedia.musicxml.com/wp-content/uploads/2013/04/MusicXML-Musikmesse-2013.pdf ,
– Michael Good – „Lessons from the Adoption of MusicXML as an Interchange Standard” – 2006,
www.researchgate.net/publication/252181861_Lessons_from_the_Adoption_of_MusicXML_as_an_Interchange_Standard,
– doxologia.ro/puncte-de-vedere/educatia-estetica-era-numerica,
– doxologia.ro/puncte-de-vedere/de-ce-e-nevoie-de-o-educatie-pentru-frumos,
– www.constantincucos.ro/2011/03/hello-world,
– www.loc.gov/preservation/digital/formats/fdd/fdd000358.shtml,accesat,
– www.musicxml.com/publications/makemusic-recordare/notation-and-analysis/introduction/

 

Cuvinte cheie: educație muzicală, musicxml, TIC, instruire asistată de calculator, aplicații educaționale
Accesări: 703