Necesitatea respectării regulilor în diverse grupuri sociale

Există o relaţie strânsă între perioada de tranziție social-globală şi reforma specifică învăţământului nostru.
Articolul prezintă o serie de argumente puternice pentru a ne preocupa în mod expres şi susţinut de realizarea educaţiei morale încă din perioada preşcolară, când se formează primele reprezentări morale, ce vor constitui premize ale realizării conştiinţei şi conduitei morale. Un exemplu de proiectare a unei lecții de educație civică la clasa a III-a, bazat pe dramatizare, este prezentat pe larg și poate fi preluat pentru a fi transpus în abordarea didactică a altor teme.

După 1989, întreaga ţară traversează o perioadă dificilă, denumită generic “Reformă” sau “Perioadă de tranziţie”. În esenţă, prin conţinutul său, reforma constituie o schimbare de sistem. Ea are un caracter global, cuprinzând toate sferele activităţii economice şi sociale. Constatăm însă cu uşurinţă că demersurile factorilor de decizie din sfera învăţământului vizează în special structura organizatorică a acestuia şi se apleacă mai puţin asupra aspectelor de proces și de conţinut.

Studiind planurile de învăţământ şi programele şcolare, se poate constata că numărul de ore afectat educatiei morale în ciclul primar este foarte mic, iar în cadrul programei analitice pentru învăţământul preşcolar nici nu se mai afectează în mod expres ore pentru realizarea educaţiei morale. Aceasta se realizează – dacă educatoarea găseşte de cuviinţă – în cadrul celorlalte tipuri de activităţi.

Mai este necesar să privim şi în jurul nostru pentru a vedea numărul mare de familii destrămate, copii lăsaţi la voia întâmplării, numărul mare de elevi care abandonează şcoala și rămân neşcolarizaţi. Este foarte uşor sesizabilă lipsa de morală ce tinde să se extindă ca o plagă în societatea românească. De aici rezultă firesc și imperios necesitatea studierii şi încercarea de a găsi noi modalităţi de rezolvare a acestor probleme cu care se confruntă societatea şi, implicit, şcoala.

Complexitatea realizării educaţiei morale impune creativitate şi inovaţie în predarea la ciclul primar al educaţiei civice. Lucrând cu o clasă a IV-a, m-am străduit să părăsesc modul de predare clasic, declarativ, să vizez, nu doar informarea elevilor, ci transformarea lor în co-participanţi activi la propriul proces de formare.

Am constatat în multe rânduri că elevii sunt informaţi sub aspect moral, ştiu ce este bine şi ce nu, răspund corect la întrebări în orele de educaţie civică, deci putem spune că informarea morală se realizează. Cu toate acestea, după ieşirea din clasă, îi vedem împingându-se, bătându-se, vorbindu-şi urât. Concluzia este că informarea morală nu duce “sine die” la formarea conduitei morale. Conduita morală se poate forma doar prin exerciţiu. Acest lucru este recomandabil a se realiza în activităţi în afara clasei, în care elevii sunt implicaţi direct şi trebuie să manifeste conduită morală. Totodata, aceste activităţi pot asigura cu certitudine feedback-ul activităţii la clasă; constatare-intervenție pentru corectare.

La orele mele, folosesc frecvent metoda dramatizării şi am constatat că această metodă îi atrage pe elevi şi le dezvoltă atitudini într-o mai bună măsură. Pe rând, ei sunt actori sau spectatori şi fiecare îşi joacă rolul în mod creativ, străduindu-se să intre cât mai bine în pielea personajelor. Regula pe care o aplic la dramatizări este aceea de a le comunica sarcina de bază Spre exemplu la această lecţie le-am descris decorul pe care doream să îl creez şi le-am cerut să îşi împartă rolurile; unul dintre ei să joace rolul unui elev dezordonat, leneş, care nu respectă regulile şi nu se comportă adecvat nici cu mama lui, altul rolul unui prieten care îl corupe să nu meargă la ore.. Folosind această metodă reuşesc să antrenez şi elevii mai retraşi, mai timizi, urmărind ca în timp să îi determin să capete încredere în forţele proprii, iar reţinerile, inhibiţiile să dispară, valorificând astfel pozitiv particularităţile psihice individuale ale elevului.Tot în acest fel am observat schimbări în bine şi ale elevilor care sunt mai leneşi, deoarece trăirile din timpul orei nu rămân nişte simple teorii, care să dispară în scurt timp.

PROIECT DIDACTIC
Clasa: a III-a
Disciplina: Educaţie civică
Aria curriculară: Om şi societate
Propunător: STÂNGACIU OANA CRISTINA
Unitatea de invăţare: „NECESITATEA RESPECTĂRII REGULILOR ÎN DIVERSE GRUPURI  SOCIALE”

Obiective cadru:
1.Cunoaşterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice.
2.Cunoaşterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare în societate.
3.Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor sociale.
4.Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor si exprimării  opiniilor în ceea ce priveşte activitatea  grupurilor din care fac parte.

Competenţe generale:
-Capacitatea de a utiliza limbajul din sfera valorilor civice
-Capacitatea de a relaţiona cu cei din jur
-Capacitatea de a demonstra prin comportamentul personal însuşirea regulilor ce trebuie respectate într-un grup social
-Capacitatea de a gîndi critic, capacitatea de a lua decizii
Obiective de referinţă: 1.1;  1.2;  2.2;   3.1;   3.2;   4.1;

Obiective operaţionale:
Afective:
1. Să-şi exprime emoţiile faţă de  situaţia prezentată
2. Să  participe afectiv la dezbatere, să poată purta un dialog (emiţător-receptor)
3. Să-şi exprime verbal propriile trăiri faţă de situaţia prezentată în scurta dramatizare
4. Să conştientizeze necesitatea respectării regulilor
5. Să îşi conştientizeze propriile trăiri afective, în diverse situaţii
Cognitive:
1.Să observe cu atenţie atât cadrul, cât şi conţinutul  dramatizării
2. Să noteze şi să formuleze enunţuri pro şi contra, motivate, întrebări şi răspunsuri , în legatură cu manifestările  observate în dramatizare
3. Să identifice aspectele pozitive-negative din conduita personajelor
4. Sa enunțe reguli ce trebuiau respectate in situatia prezentata
5. Să enunţe, dirijat, atitudinile posibile: a) acceptare-supunere; b) revoltă-nesupunere; c) revoltă-indiferenţă
6. Să formuleze în scris si să mimeze o regulă pe care doresc să o respecte toţi colegii în şcoală sau în clasă
7. Să deducă şi să exprime regula mimată de colegi

Competenţe specifice:
-Capacitatea de a exprima sentimente trăite
-Capacitatea de a identifica aspecte pozitive/negative din conducta personajelor, din propria conduită
-Capacitatea de a purta un dialog
-Capacitatea de a respecta reguli
-Capacitatea de a formula  opinii propii şi de a le argumenta

Rezultate aşteptate:
– participarea elevilor cu plăcere la oră, în mod activ şi conştient
– dezvoltarea exprimării orale-operarea cu terminologia specifică
– cunoaşterea si respectarea, dezvoltarea si manifestarea unei atitudini pozitive faţă de regulile stabilite
– antrenarea in activitate a tuturor elevilor clasei

Strategia didactică:- anticipativ-exploratorie; – euristic-inductivă

Resurse:
– metodologice: observaţia, dramatizarea(Gică, Ionel, mama), studiul de caz, conversaţia euristică, (analiza cu oponent/ Controversa academică), demonstraţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire
– procedurale: frontal, individual, pe grupe (favorizându-se lucrul in echipă)
– materiale: pat pliant, aşternuturi, obiecte ce aparţin personajului, plicuri cu fişe redactate
– umane: elevii clasei  a III-a, învăţătoarea clasei
– temporale: 50 de minute
– psihologice: nivel mediu de informare şi formare morală
– bibliografice: Programa, Metodica predarii educaţiei civice, „Metode de  învăţământ” (I. Cerghit.2004. Bucureşti: E.D.P.)

Conținut:
Lecția începe cu o dramatizare concepută de elevi pe tema dată.
Băncile sunt aşezate în careu, iar dramatizarea se va desfăşura în mijlocul clasei.
Se trage cortina  şi elevii observă un pat în care doarme Gică, îmbrăcat cu un tricou şi pantaloni de pijama, precum şi obiectele aruncate pe lângă pat(un pantof murdar, o pereche de pantaloni şi un tricou puse pe jos, ghiozdanul, câteva cărţi şi caiete ,o bluză de trening aruncată pe un scaun, un ceas şi un telefon puse lângă pat).

Dramatizarea:
Sună ceasul. Gică îl opreşte, se întinde,cască zgomotos şi se întoarce pe partea cealaltă. La scurt timp intră mama sa care îi spune :
– Trezeşte-te ! Eu trebuie să plec la serviciu, nu mai pot să stau. Altfel voi întârzia.
– Pleacă, mă trezesc eu!
– Te-am rugat de atâtea ori să nu mai împrăştii lucrurile peste tot. Uite în ce hal arată camera ta! Să faci ordine când vii de la şcoală!
– Da, da, plecă odată!
Gică se ridică din pat şi se uită deznădăjduit după lucrurile lui. Mama sa pleacă din cameră. Gică râde  în urma ei, apoi se aşează din nou în pat şi adoarme fericit.
Nu doarme prea mult, căci sună telefonul. Este prietenul său Ionel.
– Ce faci, băi, încă dormi?
– Da.
– Hai, lasă dormitul. Mergem la un fotbal şi te trezeşti!
– Şi la şcoală mai mergem?
– Mergem, dar după ce ne trezim de-a binelea, nu?
– S-a facut!
Gică se dă jos din pat, îşi ia în grabă pantalonii şifonaţi de pe jos şi-i pune peste pantalonii de pijama, înhată şi bluza de trening. Se gândeşte ce cărţi şi caiete îi trebuiesc, dar pentru că nu îşi aduce aminte ce ore are, iar de orar, nici gând să-l găsească, ia la nimereală câteva cărţi şi caiete şi le pune in ghiozdan. Se încalţă cu pantofii murdari, după ce se chinuie să scoată unul dintre ei de sub pat, ia în grabă şi sandwich-ul pregătit de mama sa şi iese muşcând cu pofta din sandwich.

În continuare, împart copii în 4 grupe, precizând cine face parte din fiecare grupă. Le explic sarcinile de lucru, precum şi felul în care se va purta dialogul între grupe pe marginea  situaţiei  prezentate în dramatizare.(precizez, iar ei vor  ţine minte că dialogul presupune să nu vorbim toţi de-odată , ci să ne respectăm; Când un coleg vorbeşte, ceilalţi ascultă si abia apoi îsi exprimă opinia.)

Grupa 1 – Acuzatorii personajelor(din această echipă face parte si mama lui Gică)
Grupa 2 – Apărătorii personajelor(din această grupă fac parte şi Gică li Ionel)
Grupa 3 – Notează pe fişe aspectele pozitive observate în conduita personajelor
Grupa 4 – Notează pe fişe aspectele negative din conduita personajelor.
Elevii grupelor 3 şi 4 aduc în vederea grupelor 1 şi 2 aspectele notate.
Sunt aduse argumente pro şi contra, fiecare echipă motivându-şi punctul de vedere.
Se formulează regulile ce trebuiau respectate şi se argumentează necesitatea respectarea regulii respective. Pe măsură ce este dedusă, fiecare regulă este scrisă pe tablă. Elevii au în plic fişa ce conţine aceste reguli. În cazul în care apar reguli ce nu au fost scrise pe fişe, elevii le completează.

REGULI CE TREBUIE RESPECTATE ÎN ORICE GRUP SOCIAL
1. Suntem politicoşi.
2. Suntem sinceri, corecţi, cinstiţi, ne străduim prin întreaga noastră ţinută şi comportare să ne manifestăm afecţiunea faţă de cei din jur.
3. Respectăm, dacă vrem să fim respectaţi.
4. Respectăm libertatea de exprimare şi alegerile celor din jur .
5. Analizăm, reflectăm, deci gândim, apoi ne exprimăm opinia.
6. Cerem sfatul atunci când nu suntem siguri de corectitudinea unei decizii şi ţinem seama de părerea celor din jur încercând să fim obiectivi.
7. Îi ajutăm când suntem solicitaţi sau considerăm că este necesar.
8. Suntem atenţi să nu-i nedreptăţim pe cei din jur, îi încurajăm şi îi lăudăm, când apreciem judecata sau faptele lor.
9. Ne asumăm greşelile, ne cerem scuze când greşim şi îi iertăm pe cei care greşesc faţă de noi.
10. Respectăm munca celor din jur.
11. Ducem la îndeplinire sarcinile trasate şi ne implicăm cât mai eficient în acţiunile organizate.
12. Ne orientăm propriile gânduri şi sentimente spre realizarea imediată, fără amânare a ceea ce am planificat să facem.

Se concluzionează care sunt opţiunile pe care le avem şi se argumentează beneficiile pe care le avem în urma opţiunii alese:
1. accept, mă supun, mă comport ca atare
2. nu accept, mă revolt
3. nu accept şi totuşi mă supun uneori (mascarea trăirilor şi a trebuinţelor comportamentale)
Se subliniază faptul că fiecare dintre noi avem libertatea de a alege, dar orice alegere pe care o facem în viaţă trebuie s-o facem în cunoştinţă de cauză.
Se enunţă şi alte reguli ce trebuie respectate în şcoală sau în grupul de prieteni.
În continuare, fiecare elev gândeşte şi scrie pe fişă o regulă pe care doreşte ca toţi colegii din şcoală/ clasă să o respecte.
Câţiva elevi mimează regula, urmând ca aceasta să fie dedusă şi formulată de colegi. Se enunţă şi alte reguli ce trebuie respectate în şcoală sau în grupul de prieteni.

Ca temă pentru acasă, elevii vor completa următoarea fișă în care vor formula 3 reguli:
Când respect regula (formularea regulii) ………… mă simt (sentiment) ……….. deoarece (motivul) …………
1 …………………………………………………………………………………………………
2 ………………………………………………………………………………………………….
3 ………………………………………………………………………………………………….