Necesitatea studierii gramaticii în liceu (Studiu de caz)

În calitate de profesor de limba și literatura română, la un liceu tehnologic din Buzău, mă confrunt zilnic cu nevoia imperativă a elevilor de a studia, într-o manieră pragmatică și atractivă, gramatica limbii române. Necesitatea unui studiu aprofundat a ceea ce numim, în genere, gramatică, este mai mult decât evidentă, fapt certificat de un profesor care, de câte ori are ocazia, intervine în formularea orală sau scrisă a diferitelor mesaje emise de către elevii săi, atât în context formal, cât și informal.

Programa școlară pentru ciclul inferior al liceului debutează cu o „Notă de prezentare”, din care cităm alineatul II: „Pe parcursul învățământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competențele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare”. Și, deși în liceu nu este alocată nicio oră studiului gramaticii, se postulează ideea, încă din primul alineat al documentului mai sus menționat, că: „Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere”. Iar dintre obiectivele studiului limbii și literaturii române, așa cum prevede actuala programă (a cărei paradigmă, atât la gimnaziu, cât şi la liceu, este una comunicativ-funcţională), enumerăm următoarele principii: „asigurarea caracterului flexibil şi actual al studierii limbii române, prin conectarea sa la realităţile vieţii cotidiene; reechilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale; îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi proceselor de producere a mesajului; adoptarea unei perspective consecvent comunicative, în cadrul căreia accentul să fie plasat pe aspectele concrete ale utilizării limbii”. În plus, „domeniile” care contextualizează activităţile de învăţare pentru studierea limbii şi a literaturii române în clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a – I. Literatură; II. Limbă şi comunicare – vizează însușirea umătoarelor competențe generale: „1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare” și „3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare”. Cum ar fi posibile toate acestea, fără un studiu dedicat disciplinei gramatica limbii române, bineștiut fiind faptul că limba unui popor este suma a două componente lingvistice, conținut și formă, „signifié et significant” (vezi cele două fețe complementare ale conceptului de semn lingvistic dezvoltat de Ferdinand de Saussure!), „semnificat” și „semnificant”?! Consider că o oră pe săptămână dedicată studiului gramaticii ar fi de bun augur în corelarea dezideratelor acestor programe cu realitatea prezentă. Și dacă la cele deja menționate, adăugăm noile norme/ modificări impuse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române / DOOM, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2021, coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu), este evident că profesorul de limba și literatura română nu poate decât să susțină ferm studierea aprofundată a gramaticii în liceu.

Rolul studierii gramaticii

În liceu, la fel ca în școala gimnazială, studiul gramaticii are, înainte de toate, un scop practic: e vorba în primul rând de învățarea vorbirii și scrierii corecte. Trăsătura esențială a gramaticii este caracterul ei abstract, care constă în faptul că ea operează cu noțiuni abstracte, că ia acele elemente comune care stau la baza modificării cuvintelor și a îmbinării lor în propoziții și construiește din ele reguli gramaticale, norme gramaticale. În cadrul studierii gramaticii, operarea cu unități abstracte, stabilirea de legi, de reguli, care se realizează în învățământul modern atât pe cale inductive, cât și pe cale deductivă, contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a gândirii abstracte a elevilor, contribuie, alături de matematică și alte discipline de învățământ, la trecerea gândirii elevilor din stadiul ei concret spre o gândire abstractă. În procesul însușirii cunoștințelor gramaticale, a noțiunilor și regulilor gramaticale, elevii analizează, diferențiază, compară, clasifică, generalizează, adică realizează diferite operații de gândire.

Studierea gramaticii contribuie la dezvoltarea vocabularului elevilor, pe baza raportului dintre gramatică și vocabular care se reflectă în însăși noțiunea de cuvânt ca unitate lexicală. Este știut faptul că elementele vocabularului sunt îmbinate între ele datorită gramaticii. Studierea gramaticii contribuie totodată și la activarea vocabularului pasiv. Predarea gramaticii urmărește atât dezvoltarea gândirii, cât și a vorbirii elevilor. La acestea, se adaugă rolul pe care îl are gramatica în însușirea de către elevi a deprinderilor de a scrie corect.

Ipoteza cercetării

În studiul de faţă, mi-am propus să demonstrez că profesorul de limba și literatura română nu poate realiza o evaluare precisă și obiectivă a gradului în care elevii de liceu cunosc și folosesc resursele limbii, atât în planul comunicării orale, cât și în planul comunicării scrise, în absența studierii aprofundate a gramaticii, chiar și în variantă minimală, să zicem, o oră pe săptămână.

Obiectivele cercetării

1. Profesorul de limbă și literatură română își propune să aprofundeze studierea domeniului de limbă și comunicare, în general, și al domeniului gramaticii, în particular, în concordanță cu exigențele programei școlare.

2. Profesorului de limbă și literatură română îi revine sarcina de a trezi interesul elevilor de liceu pentru studiul limbii române/al gramaticii, într-un mod creativ, atrăgător și pragmatic.

3. Dascălul este responsabil de modul în care reușește să capteze atenția elevului adolescent într-un teritoriu care să permită o dezvoltare a abilităților de comunicare într-o societate bazată pe cunoaștere.

Fixarea coordonatelor

– Locul de desfăşurare: Liceul Tehnologic Meserii și Servicii, Buzău;
– Perioada de cercetare: un interval de un an școlar (fiind exclusă perioada vacanțelor școlare)
– Grup țintă: elevii clasei a IX-a

Metodologia cercetării

Metodele didactice folosite cu precădere sunt: cercetarea documentelor școlare și curriculare; metoda convorbirii/conversației didactice; metoda observaţiei directe și sistematice; metoda analizei produselor activităţii; metoda chestionarului; metoda prelegerii; metoda testelor (teste docimologice/de cunoștințe); metoda probelor speciale (fișe de lucru, exerciții etc.).

Cercetarea a fost aplicată la o clasă de-a IX-a, întrucât programa școlară a acestora este mai permisivă, în sensul în care nu sunt promovate, spre studiu, opere literare din materia de bacalaureat. De asemenea, prelegerile profesorului, chestionarul și  testele aplicate elevilor, precum și exercițiile efectuate, nu au înlocuit materia de studiu, ci au reprezentat 20 minute dintr-o oră obișnuită de 50 minute.

A. Înainte de a le vorbi elevilor despre rolul fundamental al gramaticii în cadrul procesului de comunicare orală și scrisă, am aplicat elevilor de clasa a IX-a un chestionar despre necesitatea studierii gramaticii în liceu.

Chestionar – Să mai studiem gramatica?

1. Consideri că este important să se studieze gramatica în liceu?
a) Da b) Nu c) Poate
2. Ce beneficii ți-ar aduce studiul gramaticii?
a) Să scriu și să vorbesc corect b) Nu m-ar ajuta cu nimic, toată lumea face greșeli de exprimare
c) Să-i pot corecta pe cei din jurul meu
3. Cum ți-ar plăcea să decurgă ora de gramatică?
a) Profesorul să ne predea, apoi să facem exerciții b) Să facem multe exerciții la tablă
c) Fiecare elev să-și lămurească chestiuni personale, după modelul: „Cum e corect?”
4. Câte ore de gramatică ar fi suficiente pentru însușirea normelor și modificărilor impuse de Gramatici și Dicționare?
a) O oră/săptămână b) 2 ore/ săptămână c) Nicio oră
Notă: Rezultatele chestionarului dovedesc faptul că elevii, contrar așteptărilor, își doresc să studieze gramatica.

B. S-a aplicat elevilor o testare de dificultate medie, prin care mi-am propus să verific gradul în care sunt cunoscute noile norme/modificări impuse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române sau DOOM 3

C. Întrucât rezultatul testării a fost unul destul de slab, elevii dovedind necunoașterea normelor limbii, de aici, numeroasele confuzii făcute, am decis să le țin o serie de 5 (semi)prelegeri despre principalele modificări impuse de DOOM 3, la nivel ortografic, ortoepic şi morfologic.

D. Abia într-o etapă ulterioară, am întocmit fișe de lucru cu exerciții aplicative, după modelul de mai jos.

TEST – „Cum este corect?”
1. Rostește corect cuvântul „antic”, apoi precizează silaba accentuată.
2. Scrie forma corectă de plural a substantivului „hobby”.
3. Care este forma corectă a substantivului propriu: Anamaria/Ana-Maria/Ana Maria?
4. Este corectă forma „bogdaproste”, conform DOOM3?
5. Este corectă exprimarea din structura „o mass-medie independent”?
6. Alege forma corectă: Târgu-Neamț sau Târgu Neamț!
7. Care este forma corectă: „caramea” sau „caramel”?
8. Rostește corect cuvântul „profesor”, apoi precizează silaba accentuată.
9. Cum se scrie corect AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL?
10. Desparte corect în silabe cuvântul „ucrainean”.
11. Precizează forma corectă: online/on-line.
12. Cum se scrie corect forma de plural a substantivului „like”?
13. Precizează forma corectă: non-stop sau nonstop!
14. Alege forma corectă: Târgu-Ocna sau Târgu Ocna.
15. Rostește corect cuvântul „traffic”, apoi precizează silaba accentuată.
16. Precizează forma corectă: pieptăn/pieptene.
17. Precizează forma corectă: se chinuie sau se chinuiește.
18. Scrie forma articulată a substantivului „derby”.
19. Precizează forma de plural a substantivului „croasant”.
20. Alege forma corectă: Vrei să mănânci un chebap/un kebap?
21. Care este forma corectă: greier sau greiere?
22. Alege forma corectă: înșală/înșeală.
23. Alege forma corectă: savorii sau savoarei.
24. Precizează forma corectă: tăiței sau tăieței.
25. Precizează forma corectă de plural a substantivului „ecler”.
26. Precizează forma corectă: se străduie sau se străduiește.
27. Alege varianta corectă: a. cardiologă b. cardioloagă c. ambele forme.
28. Corectează enunțul: Mi-am cumpărat o bluză violetă.
29. Este corect enunțul următor „Mama așază rufele în dulap”?
30. Alege forma corectă: așază / așează / ambele / niciuna.

Concluzii

Demersul didactic prezentat s-a dovedit unul operativ, ceea ce mă determină să continui procedura și în anii școlari următori; în plus, totul s-ar putea materializa într-un curs opțional, în măsura în care rigorile școlii ne vor permite acest lucru. Pe scurt, gramatica ne învață să gândim clar, să ne exprimăm logic, să ordonăm ideile și faptele comunicate într-o manieră coerentă într-o societate aflată în plină dinamică a  cunoașterii. Stăpânirea temeinică și folosirea corectă și precisă a limbii române constituie nu numai o necesitate (căci ea înlesnește tuturor românilor participarea la activitatea și viața socială, accesul la cultură), dar și o datorie pentru toți cei ce contribuie la făurirea istoriei poporului, limba fiind una dintre caracteristicile esențiale, definitorii ale acestuia.

Bibliografie
Pamfil Alina, „Limba și literatura română, perspective complementare”, Editura Paralela 45, Pitești, 2009
„Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române”/ DOOM 3 (ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu)