O abordare actuală a creațiilor populare în gimnaziu

Speciile literare sunt studiate încă de la gimnaziu. În particular, creațiile populare necesită o strategie care să favorizeze participarea și implicarea elevilor. Ei trebuie să cunoască expresia spiritului românesc – trecutul, tradițiile și obiceiurile unui popor bogat cultural. Trăsăturile speciilor literare basm, baladă, doină pot fi însușite prin metode care să îi atragă pe elevi, iar articolul de față propune abordarea bazată pe proiecte.

Înțelepciunea populară este sursa vie pentru formarea și dezvoltarea spiritului românesc, de aceea, elevii trebuie să se familiarizeze cu aceste comori primite de la strămoșii noștri.
M. Kogălniceanu afirma: ”Cele mai multe din aceste cântece sunt producțiile spiritului romantic al întregului popor, întâi de toate al celor din colibe, de la turme și cirezi„.

Speciile literare populare care se studiază în gimnaziu sunt: doina, balada, basmul. Deși ele se leagă de obiceiurile străvechi, pot fi abordate variat, fapt care poate să îl facă pe elev să aibă o altă viziune despre acestea. O variantă foarte atractivă și activă este cea a proiectului. Derulând un proiect, elevii vor avea roluri importante și variate. Proiectul trebuie să pornească de la identificarea de nevoi în școală.

Titlul proiectului propus pentru a ilustra această abordare este Pe urmele strămoșilor și se desfășoară cu elevii clasei a VI-a. Elevii sunt împărțiți în patru echipe de lucru, corespunzătoare celor trei specii studiate, doina, balada, basmul, iar o a 4-a echipă are ca temă: datini, obiceiuri, ziceri populare, strigături, expresii populare. Perioada în care se desfășoară proiectul este noiembrie-mai, 2017.

Orice proiect care are succes pleacă de la o analiză SWOT, așa că, acesta a fost punctul de plecare. Am identificat:

Puncte tari:

• Interesul elevilor pentru joc, creație
• Participarea cu interes la ore dacă au o abordare diversă a conținuturilor
• Colaborare elev-elev, elev-profesor
• Colaborare bună în proiecte derulate

Puncte slabe:

• Lipsa unui spațiu adecvat tematicilor
• Materiale variate disponibile

Oportunități:

• Tratarea diferențiată și implicarea activă
• Stimularea inteligenței predominante a fiecăruia dintre ei
• Încurajarea lucrului în echipă

Amenințări

• Timpul propus ar putea fi depășit.

După această etapă, se formează obiectivele proiectului, acestea fiind: dezvoltarea interesului pentru frumos și valoare, specific național; formarea deprinderilor de comunicare; dezvoltarea inteligenței predominante a elevilor.

În etapa de proiectare, se pornește de la programa de limba și literatura română, urmărind competențe generale, competențe specifice și conținuturi asociate existente în acesta.

Competențe generale

• Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
• Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
• Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
• Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare cu scopuri diverse

Trebuie să se țină cont de valorile și atitudinile ce trebuie formate și acestea sunt luate din programa școlară:

• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social.

Următorul pas este proiectarea unui instrument de evaluare: desfășurarea proiectului este monitorizată și evaluată atât pe parcursul derulării lui, cât și la final. Se va avea în vedere: îndeplinirea sarcinilor de către fiecare echipă și respectarea etapelor pentru desfășurarea proiectului; îndeplinirea sarcinilor în interiorul echipelor  de către fiecare membru și respectarea timpului de lucru pentru fiecare etapă a proiectului. Instrumentul de evaluare se structurează pe etape, monitorizate atent de elevul responsabil, care va bifa la fiecare etapă:  Au fost înțelese sarcinile de către fiecare echipă?, Au fost înțelese responsabilitățile grupului? Au fost înțelese responsabilitățile de către fiecare membru al grupului?  Responsabilul va bifa în dreptul fiecărui elev dacă și-a îndeplinit sarcinile din grup, dar și evoluția grupului.

Se trece la următoarea etapă, dezvoltarea unui plan de acțiune:  Prezentarea proiectului se face prin prezentarea unei povești în care sunt incluși elevii.

A fost odată ca niciodată un împărat care avea …patru fiice, frumoase nevoie mare și harnice peste măsură omenească. Ele aveau nume de întrebări pentru că tatăl lor, împăratul era stăpân pe tărâmul întrebărilor: CINE; CE; DE CE; CUM; CÂND.  Pentru că împăratul dorea să își extindă  stăpânirea a trimis fiicele să domine tărâmul creațiilor literare populare și era supărat foarte că nu a izbutit. Dar, într-o zi, cele cinci fiice au venit în fața împăratului hotărâte să îi îndeplinească dorința:
Prima fiică zice:
-Dragă tată, plecăm să cercetăm tărâmul doinelor, eu însoțită de cinci ajutoare. Știm ce căutăm: clasificarea doinelor, sentimente, muzică, cuvinte și expresii populare, mijloace expresive. Am descoperit înscrisele zmeilor: Doina reprezintă expresia poetică a stărilor sufletești ale celui singuratic. Ea este cântată pentru cel care vrea să se destăinuie, pentru el însuși. Fiind o poezie a unui moment liric, doina are o structură poetică aparte, descriptivă mai cu seamă, spre deosebire de cântecul de lume, prin esență liric-narativ.
Cealaltă fată se prezintă în fața împăratului spunând că pleacă pe tărâmul de dincolo, însoțită de cinci ajutoare, în lumea basmului să găsească: formule, momentele subiectului, probe, ajutoare, expresii populare, eroi pozitivi, negativi și pe eroul basmului.
Altă fată îi spune:
-Dragă tătuțule, plec însoțită de cinci ajutoare în lumea baladei populare să caut: trăsături în antiteză, comuniunea om – natură, formule, expresii populare, momentele subiectului.
Apoi, vine rândul și fetei care vrea să caute: expresii, ziceri, strigături populare.
-Dragele tatei, oare veți izbândi?
Toate răspunseră fericite:
-Da, că ne respectăm planul! Am selectat tărâmurile speciilor, am luat operele de la bibliotecă, cele impuse de mărirea Ta.

Sunt patru etape, fiecare etapă are o lună pentru realizare și o dată ca termen limită, care e rezervată prezentării pe grupe. Fiecare etapă implică: verificarea evoluției proiectelor; autoevaluarea, evaluarea reciprocă, concluzii, opinii. Apoi, fiecare grupă va performa, va dramatiza… sau va prezenta într-un mod original tema. Cea mai bună prezentare va fi premiată. Jurizarea va fi realizată de profesor în colaborare cu elevii după criterii bine stabilite: creativitate, originalitate, implicarea elevilor din grupă. Se notează contribuția fiecăruia în prezentare sarcinilor.

La sfârșitul proiectului, apare evaluarea critică, pe baza unor criterii clare. Vor fi remediate eventualele disfuncționalități de pe parcurs, dar și problemele legate de organizare.

Bibliografie:
Gheorghe Vrabie, Din estetica poeziei populare românești, Editura Albatros, 1990.
Cristina Vasile, Denisa Ene, Metodica și evaluarea pentru examenele de titularizare și definitivare în învățământ, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2015-2016, Rovimed.
Programa școlară de limba și literatura română pentru clasele  V- VIII.