O nouă provocare – „Profesorul creator de soft educațional”

de , Flavia Negrea 31 octombrie 2011

Claudia Radu a absolvit Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iaşi, apoi Studii academice postuniversitare „Informatică aplicată şi programare” la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi un masterat în „Management educaţional”. Este master teacher IntelTeach - formator național pentru cursuri de formare profesională. Are o experiență la catedră de 28 de ani, cu gradul didactic I şi preocupări profesionale în specialitate, în management instituțional şcolar, în proiecte de granturi, dar şi în proiecte educaţionale colaborative de tip eTwinning. În prezent este director la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” din Zalău.
SCOALA GIMNAZIALA GH.LAZAR ZALAU ()

Prin programul de formare continuă „Profesorul creator de soft educațional” au fost vizate cadrele didactice din învățământul preuniversitar – dezvoltarea competențelor în proiectarea demersului didactic, dar și pentru crearea interfeței programului de instruire, adică realizarea propriilor aplicații de soft educațional. Lucru deloc ușor, mai ales că se dorea ca produsele finale să stimuleze interpretări alternative și deschise, astfel încât să constituie un mijloc pentru formarea de competențe, valori, atitudini. Toate acestea impun modificarea activității profesorului din punct de vedere cantitativ și în special calitativ. Sunt puncte de plecare de la care am pornit, în calitate de formator (unul dintre cei 80) și de cursant (unul din cei 1500) , în cadrul proiectului „Profesorul – creator de soft educaţional”, implementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu Siveco Romania, iar formabilii au fost cadre didactice din învățământul primar, gimnazial și liceal din județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Sălaj.

Până de curând psihologii au considerat că procesul de gândire al tuturor oamenilor este același. În timp ce diferențele culturale pot diferenția ceea ce gândesc, procesul gândirii, adică felul în care gândesc era presupus ca fiind același pentru toți. Se pare însă că motivația logică și dorința de a înțelege situații și evenimente în termenii cauză- efect și procesul de gândire prin care oamenii au imagini diferite despre acelașii lucru diferă. Mediul în care cresc, îndeosebi componenta culturală, influențează determinant modul în care se desfășoară procesul gândirii. [1]

Diferenţe

Fie că predăm în învățământul primar în gimazial sau chiar în cel liceal, îi întâlnim în fiecare zi, indiferent cum le spunem: Generația Net sau Copii Digitali (Ian Jukens) și sunt educabilii zilelor noastre.

Astfel nativii Erei Digitale preferă:

  • Să primească informațiile rapid, din multiple surse media
  • Procesele de instruire multitasking și paralele
  • Ordinea de procesare : imagine, video și sunet, apoi text
  • Acces la model hiperlink interactiv la informațiile media
  • Să interacționeze simultan cu cât mai multe persoane
  • Mediile virtuale
  • Să obțină informația atunci când îi este necesară (just-in-time)
  • Să primească aprecierea și recompensa imediat
  • Să învețe doar ceea ce consideră că este relevant, imediat folositor sau amuzant.

În timp ce, prin comparație, Imigranții Digitali preferă:

  • Să primească informațiile în mod eșalonat, din surse mai puține, dar considerate sigure
  • Procesele de instruire singletask și nu paralele
  • Ordinea de procesare: întâi text, apoi imagine, video și sunet
  • Acces liniar, logic secvențial
  • Mediu real
  • Să culeagă informație care s-ar putea să-i fie cîndva utilă (just-in-case)
  • Să nu primească aprecierea și recompensa imediat
  • Învățarea se face după o curriculă impusă și pentru a face față unor teste standardizate.
    (Sursa: Educational Origami [2])

În clasă, profesorul poate sesiza din privirile, mișcările grupului, gradul de înțelegere atins de aceasta, verificând astfel, în timp real, dacă  toți elevii urmăresc toate etapele procesului pedagogic. În clasă, profesorul poate spune o glumă, poate zâmbi sau poate da explicații la întrebările apărute. Cu alte cuvinte, profesorul clasic poate poate „citi” nevoia clasei de a introduce comentarii și repetări pentru a influența pozitiv procesul educațional. Sistemele software…rulează.

Între formarea clasică și învățarea e-learning diferă, de cele mai multe ori și metodele de evaluare. Sistemele softwere folosesc în general, metode simplificate de verificarea a cunoștințelor, prin identificarea răspunsurilor corecte dintr-un set de răspunsuri posibile, iar elevii, în clasă sunt puși în situația dificilă de a explica, demonstra, expune sau de a realiza o lucrare practică pentru a demonstra cunoștințele acumulate. Evaluarea pe parcursul cursului este folosită de profesorul clasic pentru o mai bună adaptare a metodelor pedagogice la nevoile și necesitățile clasei.

Provocarea

Realitatea zilelor noastre ne pune în situația de a fi profesori pentru Generația Digitală, în timp ce facem parte din Generația Imigranților. De aceea suntem nevoiți a ne schimba și adapta după noile cerințe felul în care modelăm grupele de lucru, stilul de a instrui, felul în care utilizăm resursele secolului 21-adică noua tehnologie. La ora actuală, profesorii sunt chemați să captiveze și să educe, să motiveze și să faciliteze accesul la informație, metodele de predare trebuie să se adapteze stilului lor de învățare, spațiul nostru de predare trebuie să reflecte spațiul lor de învățare, instrumentele și resursele noastre de predare trebuie să fie compatibile cu strategiile lor de învățare. Cu alte cuvinte, iată provocarea: trebuie să le învățăm limba dacă dorim să comunicăm cu ei!

Nevoia de schimbare

Pe parcursul programului de formare am ghidat cursanții ca să urmărească scopuri practice nu doar simpla achiziție a unor cunoștințe și abilități.

Pornind de la cele trei elemente: provocare, fantezie, curiozitate am încurajat cursanții să  aleagă o mascota, să transmită instrucțiuni clare de utilizare a instrumentelor virtuale,  să  ofere un feed-back scurt, frecvent şi imediat, caz în care utilizatorii  sunt mult mai dispuşi pentru auto-corecţii voluntare.

Formator și  formabili am încercat să căutăm soluții  la întrebări  de  genul:  cum  să  realizeze  interfața, cum să contorizeze punctajul, sunt oare animațiile suficiente, care mesaj este potrivit cu  răspunsul  corect,  paleta  de  culori  este  armonioasă?  Dacă rezolvăm aceste probleme profesorul nu mai este un simplu utilizator al produselor software, devine un creator al acestora!

a) Scenariile didactice au fost elaborate etapă cu etapă, având în vedere diferitele momente ale unei lecţii. Aplicaţia InfoPath permite realizarea structurată a unui scenariu didactic (proiect de activitate didactică) din perspectiva integrării în lecţie a mai multor facilităţi oferite de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, cum ar fi : texte; hypertexte; pagini web; imagini; materiale audio; materiale audiovizuale, animaţii; simulări; activităţi de evaluare etc. Scopul realizării unui scenariu didactic în acest mod este acela de a dezvolta ulterior un produs softare cu caracter educaţional având la bază scenariul respectiv. Practic se poate proiecta un produs software util în activitatea didactică.

b) Interacţiunea   didactică  dintre   program  şi   utilizator/ elev se realizează printr-o interfaţă (realizată  de  autorii aplicaţiei  EDU  Integrator) ce permite corecta interpretare a reacţiilor utilizatorului şi reglarea procesului conform   unei strategii   stabilite.
Aplicaţia are un grad mare de complexitate, punând la dispoziţia utilizatorului o mulţime de obiecte predefinite care au scopul de a facilita dezvoltarea de soft educaţional şi de a întâmpina necesităţile impuse de stadiul actual al programului de educaţie, care întrevede existenţa atât a unor platforme de lucru pentru elevi, cât şi a unor programe specializate şi dedicate procesului de învăţare.Produsul educaţional rezultat în urma inserării de obiecte şi materiale necesare construirii unui cadru al softului proiectat  şi dezvoltat,  poate fi folosit cu succes la clasă.

c) Manualul profesorului a fost elaborat de catre fiecare cursant și conține: Informaţii generale; Obiective operaţionale; O prezentare detaliată pentru fiecare moment de lecţie, submoment şi item de învăţare; Caracteristici speciale; Descrierea fiecărui moment împreună cu cadrele sau submomentele aferente lui.

Experienţele rezultate din lucrul efectiv cu elevii au fost împărtăşite cu ocazia Conferinţei Naţionale a participanţilor la programul de formare şi au fost punctul de plecare pentru hotărârea de prelungire a proiectului. (www.profesorulcreator.ro)

Bibliografie

[1]. Educational Origami- 21 st Century Teacher, 21 st Century Learning spaces; Facilitating  21 Century Learning; Digital Children; Neo-Millennial learning stules; Bloom’s Digital taxonomy; traditional practice and digital alternatives; ITC and learning style – http://edorigami.wikispaces.com
[2] http://edorigami.wikispaces.com/Understanding+Digital+Children+-+Ian+Jukes
[3] R.   Iucu,  Formarea  cadrelor   didactice.   Sisteme,  politici,  strategii,  Editura   Humanitas   educațional,  Bucureti, 2004.
[4] Vlada, Marin, Jugureanu, Radu and Istrate Olimpius eLearning i soft educational. Proiecte educaționale și experiența implementării în România, ISSN 18448933
[5] Mihaela  Ilie,  Radu  Jugureanu,  Otilia  Stefania  Pacurari,  Olimpius  Istrate,  Emil  Dragomirescu,  Dana  Vlădoiu,  Manual  de  instruire  a  profesorilor  pentru  utilizarea  platformelor  de  ELEARNING,  Editura Litera Internațional
[6] O. Istrate, In Romania, 7 profesori din 10 prefera ajutorul calculatorului. Apărut în: Elearning.Romania,  2008-06-24.   Bucureşti:   TEHNE-   Centrul   pentru   Dezvoltare  şi   Inovare   în   Educaţie.   Disponibil   online:  http://www.elearning.ro.
[7] http://profesorulcreator.siveco.ro,
[8] Delia Oprea –coordonator, Olimpius Istrate, Dorina Jugureanu, Radu Jugureanu,  Eugen Noveanu, George Petrișor, Vasile Roman, Lavinia Tudor, Profesorul creator de soft educaţional. Suport de curs.

Cuvinte cheie:
Accesări: 2.741