Organizarea sălii de clasă pregătitoare și rolul cadrului didactic în alternativa educațională Step by step

Un rol fundamental în alternativa educaţională step by step şi, implicit în modelarea şcolarilor care au ales această alternativă îl joacă organizarea sălii de clasă. Modul de organizare al unei clase step by step este foarte important, deoarece trebuie să contureze un teritoriu, un spatiu în care copiii să se simtă confortabil, în siguranţă şi dornici de explorare. Sala de clasă te invita să o descoperi, îndeplinind un dublu rol: sprijină nevoia de dezvoltare a copiilor şi creează un spaţiu în care elevii pot învăţa prin descoperire.
Încercăm în acest articol să exemplificăm organizarea unei săli de clasă pregătitoare în alternativa step by step şi să evidențiem rolul învăţătorului în aceasta clasă.

În clasa pregătitoare ”Step by step”, spaţiul este împărtit în centre de activitate, acestea functionând dupa următoarea structură: centrul de comunicare, centrul de matematică, centrul de ştiinţe, centrul de arte, centrul de construcţii şi centrul de joc de rol.

Centrul de comunicare cuprinde următoarele materiale: cărti, reviste, poezii cu imagini, casete, imagini, jocuri de citit, fişe cu cuvinte, alfabetare, hârtie, creioane, scotch, capsator, perforator, grafisme, instrumente de scris; table magnetice/ tăbliţe magnetice, litere magnetice sau de plastic, jetoane cu litere.

În cadrul activităţilor de comunicare, copiii au pe măsuţe bucăţi de hârtie cu ajutorul cărora identifică litera nou învăţată, litere magnetice şi tăbliţe cu care formează cuvinte şi propoziţii cu litera nou învăţată. Se ajută între ei în alcătuirea a cât mai multe cuvinte şi propozitii şi au o plăcere deosebită în a personaliza literele.

Centrul de matematică cuprinde următoarele materiale: instrumente de scris, zale, clepsydra, ceasuri, balanţa, cuburi Unifix, trusă piese geometrice, lego, cifre, trusa Logi2, puzzle, jocuri de masă, loto, riglete, abac, imagini cu cifre, rigle, hârtie de scris, zaruri, beţisoare, ursuleţi, domino, tablă magnetică. Un rol deosebit în dotarea centrului de matematică îl constituie  materialele din natură: nuci, castane, ghinde, pietricele, elevii de clasă pregătitoare fiind mult mai atraşi de acestea, totodată învăţând foarte repede, prin intermediul lor, conceptul de număr natural precum şi adunarea şi scăderea.

Centrul de ştiinţe cuprinde următoarele materiale: materiale din natură, lupe, cântar, măsurători neconvenţionale şi convenţionale, magneţi, microscop, recipient de diferite mărimi, colecţii diferite, enciclopedii, atlase, glob, hărţi geografice, instrumente de scris, hârtie de scris, seminţe, roci, sare, mostre de diferite materiale, scoici. Materialele care formează acest centru sunt deosebit de atractive pentru copii, aceştia fiind tentaţi să le folosească şi în pauze, nu numai în cadrul activităţilor de matematică şi explorarea mediului. Copiii au fost deosebit de încântaţi atunci când am confectionat împreună diverse obiecte utilizând materiale reciclate cum ar fi: sticle de plastic, cd-uri, becuri arse, etc.

Centrul de arte cuprinde următoarele materiale; hârtie de diferite mărimi si grosimi, instrumente de pictat şi desenat, trafaleţi, bureţi, plute, foarfece, lipici, pânză, plastilină, lut, făină, şevalet, cutii de carton, capace de plastic. Se valorifică toate materialele, prin realizarea cu elevii a cât mai multe activităţi atractive: pictură, colaje, dactilopictură, colorare.

Centrul de construcţii cuprinde: cuburi de construcţie, lego, diverse jocuri de construcţie, geoborduri, piese 3D, elastic. La acest centru, copiii utilizează în cadrul activităţilor la centre, dar şi în pauze toate materialele construind diverse lucruri: castele din lego, căsuţe din piese 3D, garaje pentru maşini, drumul Scufiţei-Roşii până la bunicuţă şi obstacolele acesteia etc.

Centrul de joc de rol cuprinde următoarele materiale: costume, măşti, seturi pentru diferite meserii, marionete pentru teatru de păpuşi, ustensile de bucătărie (cratiţe, tacâmuri, veselă, aragaz, cuptor de jucărie etc.). În cadrul centrului, dar şi în pauze, copiii valorifică materialele jucându-se ”De-a doctorul”, ”De-a tâmplarul”, ”De-a cofetarul”, realizează diverse dramatizări etc.

Centrele de activitate sunt bine delimitate şi etichetate. Mobilierul şi echipamentul este aşezat în sala de clasă astfel încât să nu favorizeze accidentele şi în acelaşi timp să permită copiilor să se mişte în voie (de exemplu: nu trebuie să existe culoare libere care încurajează copiii să alerge, iar materialele de curăţenie trebuie ferite de ochii copiilor).

Centrele de activitate din sala de clasă permit jocul individual, precum şi jocul în grupuri mici sau mari. Zonele liniştite şi zgomotoase sunt separate pentru a nu fi deranjaţi copiii (volumul zgomotului influenţează creativitatea şi nivelul de linişte). Astfel centrul de comunicare va fi situat lângă centrul de scriere şi de matematică, în timp ce centrul de artă va fi situat lângă centrul de construcţii.

Având în vedere că ”Învăţământul este modelat de cerinţele sociale, dar, la rândul său, poate modela procesele sociale” (E. Păun, p. 33), sarcinile de lucru sunt diverse, atractive şi gândite astfel încât elevii să lucreze cu plăcere, să nu se simtă obosiţi şi să-şi dorească această modalitate de lucru. În cadrul unui centru de activitate sunt urmărite sarcini de diferite tipuri: grup, pereche, individual, suplimentar.

Exemple de sarcini de lucru pe centre:

Centrul de comunicare – Sarcina de lucru: să identifice în contexte diverse sunetul şi litera ,,b’’ şi ,,B’’ de tipar;

Centrul de matematică – Sarcina de lucru: să efectueze corect operaţii de adunare şi scădere  fără trecere peste ordin în concentrul ajutându-se de material concret: buline, bile, buburuze  de   plastic etc.);

Centrul de artă – Sarcina de lucru: să decoreze cu ajutorul hârtiei creponate şablonul ce reprezintă o buburuză;

Rolul învăţătorului la clasa pregătitoare din alternativa educaţională Step by Step este unul complex şi divers. Învăţătorul este managerul clasei, în acest sens, Sorin Cristea remarcă: ”Managementul inovaţiei reprezintă şcoala viitorului, dar şi viitorul şcolii”. În afara faptului că este cadru didactic, învăţătorul este şi ghid, intermediar, proiectant, prieten, ”părinte” şi rolurile pot continua.  În programul Step by Step, învăţătorul se axează pe formarea deprinderilor, pe predarea integrată tematică. Învăţătorul de la clasa pregatitoare recunoaşte familia elevului ca fiind primii ”profesori” în predarea competenţelor lingvistice ale copilului. Cadrele didactice de la Step by Step organizează activităţi în parteneriat cu familiile elevilor şi nu în ultimul rând încurajează reacţiile originale şi expresia creativă manifestată de copii, nepierzând nicio clipă din minte faptul că elevii de clasă pregătitoare se află într-un stadiu diferit de dezvoltare.

Succint, fără a avea pretenţia unei enumerări integrale, învăţătorii de la clasa pregătitoare Step by Step îndeplinesc următoarele roluri:

• de organizare (organizarea activităţilor clasei, a programului activităţii instructiv- educative, a climatului şi mediului pedagogic);
• de comunicare: comunică informaţii, stabilesc canalele de comunicare;
• de conducere-coordonare: conduc activitatea la clasă, coordonează activităţile instructiv-educative, realizează sincronizarea între obiectivele individuale şi cele comune ale clasei, contribuie la întărirea solidarităţii grupului;
• de îndrumare: reacţiile elevilor, comportamentele, sfaturi şi recomandări, spre cunoaştere;
• de motivare: motivează activitatea elevilor în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; – de consiliere: în activităţile şcolare şi extraşcolare;
• de monitorizare: în scopul cunoaşterii progresului elevilor, performanţele elevilor, are rol reglator;
• de evaluare: măsura în care copiii şi-au format competenţele, utilizează instrumente diferite de evaluare, prelucrează datele obţinute, elaborează sinteza aprecierilor finale.

În concluzie, cadrul didactic este pivotul activităţii instructiv-educative, el organizează sala de clasă, educă şi direcţionează dorinţa de explorare a şcolarilor, lăsând în acelaşi timp acestora spaţiul necesar pentru autodescoperire.

Bibliografie:
Păun, G., “Şcoala – abordare sociopedagogică”, Editura Polirom, Bucureşti, 1999;
Cristea, S.,“Managementul organizaţiei şcolare”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008.