Pași spre redactarea compunerilor pentru Evaluarea Națională

Profesor titular de limba și literatura română. Este preocupată de nou și de metode moderne de predare-învățare. A absolvit numeroase cursuri de perfecționare. Este implicată în proiecte și activități extrașcolare. A publicat în domeniul ariei curriculare limba și literatura română. A obținut premiul I la concursul de proiecte didactice Magistes CLASS.

SCOALA CU CLASELE I-VIII TUDOR VLADIMIRESCU TARGOVISTE ()

Într-o perioadă în care elevii sunt preocupați de nou, de calculator și căutarea informațiilor pe internet, iar creativitatea se măsoară în cazul unora în succesul înregistrat la jocurile pe calculator, profesorul trebuie să apeleze la alte metode de predare-învățare-evaluare.
Aceste metode trebuie tot timpul să le raporteze la cerințele de Evaluare Națională. Și, de aici, munca lui de a da o formă plăcută orelor de creativitate-la ora de limbă și literatură, ne referim la compunerile tematice. Sfera lor de cuprindere este foarte largă, ceea ce impune acoperirea mai multor cunoștințe. Elevii sunt receptivi doar dacă se reușește să li se capteze atenția, altminteri ei vor percepe aceste teme ca fiind dificile sau doar „o altă compunere de scris”.

Pentru Evaluarea Națională, elevul trebuie să își însușească anumite noțiuni, teorie care să îi ajută să obțină notă mare. Aceste noțiuni vor fi selectate și aplicate de elevi în cadrul lucrărilor, doar dacă anumite competențe sunt însușite.

Elevul are obligația de a citi cu mare atenție cerința și a redacta compunerile tematice ținând cont de anumite elemente.

În primul rând să cunoască modurile de expunere care stau la baza redactării compunerilor: descrierea-care surprinde trăsăturile, elementele de detaliu, cadrul spațial, temporal; narațiunea –structurarea pe momente ale subiectului-expozițiunea ( spațiul, timpul, personajele), intriga ( momentul ce declanșează șirul de întâmplări), desfășurarea acțiunii ( șirul de întâmplări), punctul culminant ( momentul de maximă intensitate), deznodământul ( sfârșitul/finalul operei).

După ce și-a însușit cu atenție aceste noțiuni, elevul trebuie să fie atent la ceea ce punctează profesorul, de exemplu: În cazul descrierii se pot cere detalii legate de cadrul spațial, temporar… în cazul narațiunii pot fi inserate și alte moduri de expunere, precum descrierea care are un anumit rol – insistă pe particularitățile locului sau dă un ritm lent întâmplărilor sau monologul care conturează trăsăturile, trăirile interioare ale personajelor.
Pentru descrierea peisaj/ tablou, elevul trebuie să țină cont de anumite aspecte: indici spațiali și temporali, elemente ce compun tabloul de natură, imagini artistice și mijloace expresive.
Pentru realizarea unor compuneri în care să prezinte o persoană, ei vor evidenția trăsăturile fizice, morale surprinse din comportamente, gesturi.
În cazul acestor compuneri, noțiunile teoretice se îmbină cu cele care țin de creativitate, imaginație, originalitate.

Un alt capitol este acela în care elevul trebuie să apeleze la cunoștințele generale acumulate în cadrul altor discipline de studiu. În acest capitol intrând descrierea unui oraș vizitat de curând, descrierea unor obiective turistice. În cadrul acestor teme, elevii pot utiliza mijloacele moderne pentru conturarea temei. Pot selecta informații de pe internet, pe care să le insereze în compuneri sau doar să le valorifice. În acest capitol intră și alte teme precum: vizionarea unei piese de teatru, vizită într-un muzeu, întâlnire virtuală cu o personalitate, etc.

Câteva modele de compuneri pot ajuta elevul să își sistematizeze aceste noțiuni, informații.
Pentru descriere peisaj-câmpie, elevul poate contura compunerea astfel:

O zi neobișnuită, când totul în jurul meu părea strălucitor și ceva parcă mă invita la plimbare. Ajuns pe magicul covor de un verde crud, năucitor mi se părea că totul în jur prinde viață. În partea dreaptă, deși era încă dimineață, se puteau observa floricelele de câmpie, trezite parcă la viață de mângâierea călduță a soarelui. Pădurea trimitea soldați de umbre peste marginea câmpiei…

După acest început, elevul va descrie și alte elemente ale cadrului natural.
Pentru descrierea unui tablou, se pot utiliza anumite site-uri în care sunt prezentate picturi, tablouri celebre. Se vor selecta date despre autor, tablou, stilul de pictură, cromatică… elemente pe care elevul le va utiliza în compunerile sale. Se pot selecta tablouri în care sunt redate personaje sau peisaje. Modul în care sunt evidențiate aceste elemente trebuie să implice originalitate, creativitate.
De exemplu: Mi-a atras atenția în mod deosebit un tabloul din colțul drept prin culoarea… sau prin faptul că din orice colț l-ai fi privit parcă te urmărea.

Un alt model de item pentru compunerile narrative poate fi:
„Alcătuiește o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care să povestești o întâmplare reală sau imaginară din timpul unei prezentări de carte.
În compunerea ta, trebuie:
să prezinți contextul în care a avut loc întâmplarea;
să integrezi cel puțin două personaje;
să ai un conținut adecvat cerinței;
să respecți limitele de spațiu indicate.”

O zi frumoasă de vară care, parcă, prin razele jucăușe ale soarelui, mă chema să hoinăresc prin orașul care părea  pustiu. Mergând pe străzile parcă încărcate de istorie și poveste, ajung în fața unei librării. Un afiș mare mi-a sărit în față: Veniți, o lansare de carte inedită!  Intrând în librărie, am rămas uimit de mulțimea care asculta fără să se audă o șoaptă. Scriitorul, așezat în mijloc, avea o carte în mână și povestea cu emoție în glas cum a reușit să scrie versurile, cum a publicat carte și cine l-a inspirat. Avea părul  cărunt, fața rotundă și albă, de statură medie. Părea și el desprins din cărți. Vorbind despre reațiile sale, citind versurile, am simțit că pătrund într-o altă lume, a cărților. Trăiam intens atmosfera, emoția transmisă de versuri. Ce trăiri unice, ce frumusețe a sentimentelor!mi-am spus. Dintr-o dată, fără să vreau, am pus mâna pe un colț de raft și o bubuitură infiorătoare am auzit. Cărțile au luat-o la goană spre mulțime.
Eram atât de speriat și rușinat, încât nu mă puteam mișca. Spaima mi se citea pe chip. Am simțit niște degete moi, firave pe brațul meu. Era scriitorul…emoția era și mai mare. Zâmbind, m-a luat cu el în mijlocul mulțimii și m-a pus să citesc o poezie. Literele parcă zburau, eram emoționat, dar nu doream să mă fac de râs. Am luat cartea și am început să citesc. Parcă nu eram eu, parcă poezia m-a cuprins în mrejele ei, totul părea ireal.
Eram fericit, iar acea stare îmi era hrănită de frumusețea transmisă de versuri, de emoția întâlnirii cu scriitorul. Uitasem de întâmplarea neplăcută.
O zi obișnuită s-a dovedit a fi una de neuitat. De atunci, am vizitat mereau acea librărie, iar cărțile  scriitorului contemporan au devenit preferatele mele.

Aceștia sunt doar câțiva pași spre redactarea compunerilor de la varianta II punctul B, dar în cazul acestor teme elevul trebuie să redacteze singur câte o compuere tematică din fiecare domeniu sau din fiecare timp.

Cuvinte cheie:
Accesări: 24.719