Perspectiva didactică a comunicării de tip chat de gaming

Predarea limbii și a literaturii române în contextul global al utilizării la o scară din ce în ce mai largă a internetului impune o reevaluare a metodelor didactice și o abordare dintr-o perspectivă nouă a lecțiilor de literatură, limbă și comunicare. Scopul investigației este identificarea modificărilor pe care le determină comunicarea virtuală în exprimarea orală/ scrisă a elevilor din gimnaziu și liceu. Modificările din limba scrisă sau vorbită, apărute în limbajul elevilor care s-au aflat sub directa observație de-a lungul anilor, se află în strânsă legătură și cu utilizarea internetului, cu mass-media şi cu factorul „limba de acasă”.

La prima vedere, disciplinele umaniste şi calculatorul sunt două realități diferite cu posibilităţi reduse de a interacționa. Cum poate gestiona o mașină electronică resurse şi conţinuturi caracterizate prin maximă subiectivitate? Poate fi util calculatorul în studiul disciplinei Limba şi literatura română?

Internetul este mediul în care tehnologia întâlnește cultura și identitățile indivizilor. Adaptabilitatea este o competenţă pe care profesorii și elevii trebuie să o aibă pentru a putea performa cu adevărat. În contextul actual, oamenii sunt puşi în situaţia în care, chiar trebuie să inoveze şi să vină cu soluţii reale pentru a comunica eficient.

În ultimii ani tehnologia și evoluția tehnologică au avut un impact major asupra limbii române. Globalizarea din puncte de vedere cultural, social, economic, dar și educațional a adus în prim plan idei, concepte și un sistem lingvistic predominant tehnologizat. Structura de ”pânză de păiajen”- web a internetului creează o rețea globală supusă multilingvismului.

Ca orice organism viu, limba română este nevoită să interacționeze și să se adapteze la condițiile mediului socio-politic, economic și cultural. Așadar, înnoirea vocabularului și adaptarea normelor la condițiile schimbărilor este un proces esențial și inevitabil. Se impune cercetarea limbajului utilizat în mediul online, atât pe rețelele de socializare, pe bloguri sau pe site-urile cu jocuri ”gaming”, o zonă neexplorată încă.

Odată cu dezvoltarea programelor de mIRC, Hex, a site-urilor de socializare, a hub-urilor de DC++ și a rețelelor de gaming, pe la începutul anilor 2000, au intrat în limbile de circulație internațională combinații de semne grafice existente pe tastatură care aveau rolul de mijlocească, să exprime, pe lângă mesaje informaționale și emoțiile emițătorului. Barierele lingvistice încep să se estompeze, creând un nou limbaj, cel al internetului.

În româna actuală, comunicarea electronică devine o formă discursivă din ce în ce mai extinsă şi mai complexă, care însumează caracteristici aparţinând celorlalte stiluri funcţionale, dar şi suficiente elemente specifice, încât să se poată vorbi de un nou stil funcţional: stilul conversaţiei electronice.

Comunicarea electronică cunoaşte câteva clasificări. Din punctul de vedere al momentului efectiv de realizare, aceasta poate fi sincronă, participanţii la actul comunicării fiind prezenţi în acelaşi timp (on-line) ori asincronă, când nu există constrângeri de ordin temporal. Dintr-o altă perspectivă, cea a formei de interacţiune, comunicarea electronică poate fi dialogică (forma cea mai răspândită) ori monologică (blogurile, publicaţiile electronice, rețele de socializare, rețele de gaming).

Dintre toate principalele genuri web (email, chat şi forum web), zona chat este cel mai puţin studiată. Un al doilea motiv îl constituie faptul că chatul reprezintă o formă unică de transmitere a cunoaşterii în situaţii de învățare informale şi are un caracter public, ceea ce îl face foarte uşor accesibil fără încălcarea drepturilor de autor. În general acestea sunt descrise ca un gen discursiv omogen. De asemenea, o ultimă motivaţie este legată de faptul că principalul scop cu care a fost creat internetul în momentul în care a devenit un serviciu public a fost transmiterea interactivă a cunoaşterii, a informațiilor, atât între centre universitare şi academice cât şi între utilizatorii obişnuiți. Conversaţia de pe chat este marcată de oralitate şi îmbină stilul scris cu cel vizual, respectiv auditiv. Codul predilect este limba română şi „romgleza”, la care se adaugă animaţia (imagemele).

Renunţarea la ideea preconcepută că utilizarea calculatorului la orele de limba şi literatura română duce la înăbuşirea creativităţii elevilor, că agravează problemele de exprimare scrisă şi vorbită ale elevilor, încurajând clişeizarea şi standardizarea limbajului, nu poate decât să producă o apropiere a demersului educativ de noile nevoi ale elevilor, dar şi ale cadrelor didactice. Nu trebuie ignorată nici anchilozarea unor cadre didactice în vechiul sistem educativ care propunea ierarhizarea profesorului în raport cu elevii săi, prin plasarea celui dintâi pe un piedestal.  Calculatorul nu este o barieră în calea adevăratei comunicări profesor-elev, aceasta este doar un mijloc de mediere în parteneriatul elev-cadru didactic, un suport moral al cultivării educaţiei creative şi practice în şcoală. Premisa studiului este aceea că informatizarea sistemului educaţional românesc oferă numeroase posibilităţi de progres şi că este de datoria cadrului didactic să integreze aceste resurse noi în practica şcolară.

În demersul analitic, voi avea în vedere că, „din perspectiva lingvisticii textului, se solicită investigarea producţiei unităţilor de comunicare” şi apoi că „o caracteristică fundamentală a lingvisticii textului [… este, n.n. I.F.S.] caracterul ei interdisciplinar” (Dragoş 1984: 151). Ca urmare, voi experimenta o combinaţie de metode provenind din practica unor domenii ştiinţifice aparent disjuncte, a căror interconectare însă poate să ancoreze în caracteristicile secolului informatizării, elemente clasice şi subiecte de cunoaştere consacrate.   Astfel, aspectele teoretice ale problemelor le-am abordat prin metoda studiului bibliografic, având continuitate în metoda deductivă, îndeosebi în metoda ipotetico-deductivă.  Analiza automată de discurs, aplicată unui set de documente didactice s-a realizat prin intermediul softului de analiză automată a discursului, TROPES, versiunile 8.1.şi 8.2. în limba română. Lecţiile AeL sunt descărcate şi prelucrate din colecţia de compact-discuri Software educaţional AEL, editate în septembrie 2004 şi completate în septembrie 2006 de SIVECO România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în cadrul proiectului SEI, CD nr. 4/2004 şi CD nr. 9/2006. Site-ul destinat cursului online Elemente aplicate de pragmatică lingvistică a fost construit de autoare pornind de la un şablon accesat prin intermediul contului personal deschis pentru motorul de căutare Google şi browserul Google Chrome, cu un program utilitar gratuit, destinat publicului larg, într-o versiune care a permis modificări şi actualizări periodice, de asemenea, gratuite, cu scopul de a facilita accesarea lui de către cât mai mulţi utilizatori nespecialişti în informatică.  În realizarea documentării, pe lângă resursele consultate în forme imprimate, am valorificat în foarte mare măsură sursele disponibile în format electronic, pe Internet, urmărind ca provenienţa acestora să fie de notorietate ştiinţifică. Bibliografia tezei cuprinde o selecţie de peste 460 de referinţe consultate (dintr-un total de peste 3430 cărţi, studii, articole, tratate, publicaţii electronice şi imprimate − consultate în mediul real sau în mediul virtual), grupate în 6 categorii (1. dicţionare, 2. cărţi de autor, 3. articole în periodice, 4. reviste, sinteze, volume de conferinţe şi alte publicaţii, 5. teze de doctorat şi disertaţii, 6. sitografie) şi, pentru elocvenţa consultării directe, mai ales în cazul lucrărilor imprimate, conţine, inserată în vecinătatea descrierii, imaginea scanată a copertei exemplarului pe care l-am avut la dispoziţie pentru studiu.

După un studiu publicat de www.meta.net.eu, limba română, vorbită de aproximativ 20 mil. locuitori, este prezentă nu doar în cărți, filme, canale TV ci și în spațiul digital. Piața internetului în Romania este în continuă creștere, astfel domeniile .ro înregistrează 0,4% din paginile web existente în acest moment.

În primul rând, limba română este prezentă în instrumentele google de traducere automată și de prelucrare a vorbirii directe. Proiectul de cercetare EUROTRA a adus în atenție o îngrijorare a unor lingviști, privind utilizarea din ce în ce mai largă a anglicismelor. Studiul, însă relevă că acestea au o viață scurtă în cadrul limbii, fiind înlocuite de alte neologisme din aceeași sferă a tehnologiei.

Dintre principalele genuri web (e-mail, chat şi forum web),  zona de gaming este cel mai puţin studiată. Un al doilea motiv îl constituie faptul că chat-ul de gaming reprezintă o formă unică de transmitere a cunoaşterii în situaţii de învățare informale şi are un caracter public, ceea ce îl face foarte uşor accesibil fără încălcarea drepturilor de autor. În general, acestea sunt descrise ca un gen discursiv omogen. Este însă clar, faptul că se poate înregistra o variaţie a structurii discursive în funcţie de tipul acestuia: de dezbateri şi opinii, noutăți ale jocului, sau cele structurate în funcție de necesitățile jucătorilor (World-Lume/Univers, Guild-Breaslă, Team-Echipă, System- Sistem, PM- mesaj personal). De asemenea, o ultimă motivaţie este legată de faptul că, principalul scop cu care a fost creat Internetul în momentul în care a devenit un serviciu public a fost transmiterea interactivă a cunoaşterii, a informațiilor, atât între centre universitare şi academice cât şi între utilizatorii obişnuiți. Conversaţia de pe chatul de gaming este marcată de oralitate şi îmbină stilul scris cu cel vizual, respectiv auditiv. Codul predilect este limba română şi „romgleza”, la care se adaugă animaţia (imagemele).

Există un limbaj al chatului de gaming, asemănător, din unele puncte de vedere, jargoanelor profesionale, aproape inaccesibil celor neiniţiaţi, dar cu care partenerii se pot familiariza, cu timpul, cu atât mai mult cu cât unele site-uri găzduiesc pagini întregi de liste, dicţionare şi informaţii în mai multe limbi; persoanele care folosesc, cu precădere, acest tip de comunicare sunt adolescenţii şi tinerii. La categoria de vârstă menţionată, chatul funcţionează ca un cod lingvistic oarecum autonom, cu reguli şi norme proprii, impuse în mod tacit, însuşite şi respectate de către noii utilizatori, din simpla dorinţă de a fi acceptați de către utilizatorii mai vechi, dorinţă care acţionează cu o puternică forţă coercitivă. Eforturile pe care le fac participanţii la acest tip de dialog subliniază, încă o dată, faptul că în activitatea de organizare a expresiei sale, emiţătorul e călăuzit de intenţia de a se adapta la receptor (Slama-Cazacu, 1961). Necunoaşterea sau neînsuşirea rapidă a acestui cod comun poate duce, uneori, mai mult decât în cazul dialogului faţă în faţă, la respingerea de către ceilalţi “chatteri” a noului posibil partener, deşi sunt numeroase situaţiile în care “chatterii” mai vechi sunt în măsură să ofere celor noi informaţii (inclusiv de metalimbaj) în legătură cu acest cod, fapt constatat atât din experienţa mea personală, cât şi din discuţiile cu diverse persoane care utilizează chat-ul de gaming. Partenerii se influenţează reciproc, ca în cazul oricărui dialog (Slama-Cazacu, 1961), dar, în acest tip de comunicare, specifică este mai ales influenţarea “novicelui” de către interlocutorul cu mai multă experienţă.

Din punct de vedere lingvistic, se constată că limba engleză este cea care a dat startul acestui tip de limbaj și care este preluată în expresia limbii române, apărând „Romgleza”.  Întrucât partenerii de chat aparţin adesea unor limbi şi culturi diferite, insuficienta cunoaştere a englezei (sau a altei limbi pe care virtualii parteneri consimt să o utilizeze) poate duce la neînţelegeri şi, în cele din urmă, la abandonarea dialogului. În ceea ce privește ortografia şi ortoepia putem afirma că acesta capătă dimensiuni noi: cifrele constituie secvenţe de cuvinte, iar literele majuscule au adesea valoarea lor fonetică nominală (aceea din alfabet), sau cifrele devin litere în funcție de asemănarea dintre ele 3 > E, 1 > I, 4 > A. Ortografia românească se simplifică prin eliminarea diacriticelor şi folosirea unor transcrieri specifice: rom. ş > sh; ţ > ts sau tz; ca si că > k; interjecţia de adresare mă se transcrie mah etc. Scrierea unui cuvânt sau a unei propoziţii cu MAJUSCULE (engl. caps) echivalează, în limbajul chatului de gaming, cu a striga sau a ţipa la cineva. Fenomenele extralingvistice (mimica, gesturile – auxiliare adesea indispensabile limbajului verbal, care adaugă întotdeauna sens limbajului articulat, însemnând o completare, o subliniere, o nuanţă suplimentară adusă cuvântului (enunţului), care capătă prin aceasta o valoare specială pentru auditor, prezintă, în limbajul chatului de gaming, particularitatea de a fi utilizate nu instinctiv, ci în mod absolut conştient şi intenţionat, ceea ce aruncă o lumină nouă în abordarea acestui aspect de către psiholingvistică. Mesajele verbale propriu-zise ale chatului sunt însoţite adesea de elemente nonverbale menite să întregească informaţia verbală propriu-zisă, resimţită ca fiind prea săracă în absenţa partenerului de dialog: simbolurile numite emoticons (redate uneori prin combinarea unor semne de punctuaţie şi/sau litere, alteori prin desene, figurine care exprimă o emoţie) ilustrează stări de spirit, afecte, exteriorizarea unor sentimente sau gesturi – zâmbet, râs, tristeţe, confuzie, ironie, dezamăgire, furie, neîncredere etc. şi subliniază necesitatea pe care o simte emiţătorul de a le transmite interlocutorului, unele dintre aspectele acestor elemente nonverbale au fost deja studiate (Petrova, 2001).
🙂  zâmbet;
:))) râs;
🙂 bucurie;
🙁  tristeţe;
😛 a scoate limba;
😀 râd cu gura până la urechi;

Ca în orice conversaţie, una dintre reguli este politeţea, respectul faţă de partener. Multe pagini de internet atrag atenţia asupra importanţei acestuia, fie sub forma unor simple recomandări, fie precizând că, în cazul folosirii unor cuvinte vulgare, utilizatorul va fi exclus. Nerespectarea acestora duce, în numeroase situaţii, la întreruperea dialogului între cei doi parteneri; site-urile recomandă „chatterilor” (în special copiilor şi adolescenţilor) să nu utilizeze şi să nu accepte vulgarităţile de limbaj. Trebuie de menţionat că unele reguli de politeţe coincid cu acelea ale unui dialog clasic. (Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, 1999).

Un rol important în cadrul oricărui tip de comunicare îi revine contextului. S-a arătat că,  atunci când contextul explicit (verbal şi auxiliar) pare a fi satisfăcător, contextul implicit (ceea ce cunoaşte, şi mai ales ce nu cunoaşte, în cazul chatului de gaming, receptorul despre vorbitor) poate fi o piedică în calea unui bun dialog, în cazul de faţă prin tendinţa celor mai mulţi utilizatori de chat, specifică acestui tip de comunicare, de a ascunde majoritatea datelor reale legate de propria identitate (vârstă, sex, aspect fizic, reşedinţă, profesie, statut social şi matrimonial, religie, naţionalitate etc.), pentru a evada într-un univers virtual, creându-şi identităţi noi.