Planul de acţiune – instrument pentru educaţie de calitate și creativă

Ca profesori, întâmpinăm, de multe ori,  provocări cărora nu ştim cum să le răspundem. În multe dintre situaţii, planul de acţiune se dovedeşte demersul eficient de soluţionare a acestora. Etapele concrete de elaborare a acestuia ne conduc înspre conştientizarea şi vizualizarea clară a aspectelor relevante, dar şi înspre reflecţie şi identificarea soluţiilor și oportunităţilor.

Articolul se doreşte a fi un exemplu de bună practică, împărtăşind cunoştinţe dobândite în urma participării la mobilitatea în scopul formării profesionale, din cadrul Proiectului „Creative&Critical Mind” (2016-1-RO01-KA101-024292), finanţat de către Uniunea Europeană, prin programul Erasmus+. Acest proiect este implementat în Grădiniţa cu Program Prelungit „Floare de colţ” Brad, în perioada 1 iulie 2016 – 30 iunie 2017.

Iată o aplicaţie concretă a planului de acțiune, focalizată pe îmbunătăţirea practicii didactice pe care şi-o propune profesorul:

1. Defineşte problema.
Copiii grupei cu care lucrez au rareori şansa de a-şi exprima ideile, de a-şi folosi şi dezvolta creativitatea, gândirea critică sau capacitatea de rezolvare a problemelor/ conflictelor, competenţe absolut necesare în dezvoltarea lor ca viitori adulţi ai secolului XXI.

2. Reformulează problema. Focalizează-te pe tine! “Be as free” <- Gândire critică

• Ca profesor, cunosc aspecte teoretice legate de creativitate, gândire critică sau „problem solving”, dar aceste cunoştinţe sunt vagi, unele chiar depăşite. Am nevoie de studiu individual pentru a dobândi aceste cunoştinţele teoretice, din domeniul psihologiei şi pedagogiei, astfel încât să pot înţelege schimbările care se produc la nivel mental atunci când creativitatea sau gândirea critică se dezvoltă.
• Nu utilizez, în practica mea curentă la clasă,  metode şi tehnici de dezvoltare a creativităţii, gândirii critice sau „problem solving”, dar îmi doresc foarte mult să-mi îmbunătăţesc practica.
• Atitudinea pe care o am în faţa dificultăţilor nu este întotdeauna cea mai bună, îmi este deseori teamă de eşec, de greşeli; nu îmi folosesc resursele interioare în direcţia rezolvării problemei, mă concentrez pe problemă/dificultate, nu pe soluţii.
• Mi-e teamă să iniţiez, aştept iniţiativa din partea celorlalţi, deşi îmi doresc să încep să produc schimbarea.

3. Defineşte ţinta pentru problemă/ pentru fiecare aspect al problemei.

• Însuşirea aspectelor teoretice legate de creativitate, gândire critică şi rezolvarea de probleme, înţelegerea conceptelor şi al rolului acestora în dezvoltarea generală a copilului.
• Însuşirea metodelor şi tehnicilor de dezvoltare a creativităţii şi gândirii critice, finalizarea unui curs de formare, consultarea exemplelor de bună practică (resurse online: articole, filmări-YouTube).
• Aplicarea noilor metode şi tehnici în predarea zilnică a activităţilor, selectarea unor strategii de predare potrivite conţinutului curricular propus; notarea observaţiilor, ca feedback acordat personal, în scopul îmbunătăţirii practicii pedagogice (fişa de reflecţie).
• Adoptarea atitudinii pozitive, încrezătoare în faţa dificultăţilor întâmpinate, acceptarea acestora, focalizarea pe oportunităţi, soluţii; utilizarea resurselor personale în scopul atingerii ţintelor propuse; dezvoltarea personală (din punct de vedere al creativităţii, gândirii critice şi capacităţii de rezolvare a problemelor) prin aplicarea cunoştinţelor asimilate/ competenţelor profesionale dezvoltate.
• Asumarea riscului, producerea schimbării.

4. Rescrie ţinta  <- N.L.P. Descrie rezultatele în stil afirmativ, pozitiv.

• deţin cunoştinţe teoretice, din domeniul psihologiei şi pedagogiei care mă ajută să identific particularităţile individuale ale fiecărui copil şi nevoile sale de învăţare/ dezvoltare.
• înţeleg cum să aplic noile metode şi tehnici;
• ascult mai mult copiii, respect interesele lor de cunoaştere;
• amenajăm împreună un spaţiu al creativităţii, o zonă în care ne retragem pentru a ne regăsi, pentru a deveni creativi!
• selectez strategiile didactice care simt că ar fi cele mai eficiente (Lista de verificare „SCAMPER”, „Jocul întrebărilor”, „Tehnica întrebărilor socratice”, „Frame-storming”, „IDEALS”, „Punctul de vedere al celorlalţi” („Others Point of View”), „Considerarea tuturor factorilor” („Consider All Factors”), „Tratamentul ideilor” („PMIF”), încerc, îmbunătăţesc ideea iniţială, creez noi contexte de învăţare.
• adresez întrebări care stimulează creativitatea şi gândirea critică a copiilor, caut cel mai bun răspuns nu îl aştept pe cel corect!
• încurajez orice idee, ofer suport în demersul copilului de a argumenta/susţine idei; reuşesc să „văd” lucrurile din perspectiva celuilalt;
• planific secvenţe de lecţie pe care sunt nerăbdătoare să le predau; susţin activităţile cu zâmbetul pe buze mereu, cu entuziasm şi energie;
• sunt atentă la propria atitudine, sunt pozitivă, mă autoeduc; acasă, îmi asigur un spaţiu în care mă pot regăsi şi pot reflecta asupra lucrurilor;
• îmi regăsesc resursele personale meditând.

5. Alternative (3-5) <- Gândire creativă

• dezbat aspecte sau modalităţi ale implementării noilor metode şi tehnici de dezvoltare a creativităţii şi gândirii critice;
• înţeleg şi utilizez exemple de bună practică preluate de la colegi;
• caut, în mod consecvent, modalităţi de îmbunătăţire a modului de aplicare a metodelor şi tehnicilor practicate, direcţii de dezvoltare a acestora;
• citesc literatură de specialitate, mă ţin la curent cu noutăţi în domeniul metodologiei didactice.

6. Plan de acţiune. Agenda: cine, cum, când (planificare a obiectivelor pe termen lung) <- Gândire critică

• Întrebările pe care le adresez în mod constant: „Ce?”, „Cine?”, „Cum?”, „Când?”.
• Însuşirea aspectelor teoretice legate de cele şase capacităţi creative (fluenţă, originalitate, conectivitate, abstractizare, imaginaţie, flexibilitate). Cum? Prin studiu individual, dezbateri cu colegii, identificarea manifestărilor copiilor în timpul activităţii la clasă, perceperea acestora, identificarea propriilor manifestări ale creativităţii/ gândirii critice.
• Însuşirea metodelor şi tehnicilor de dezvoltare a creativităţii şi gândirii critice. Cum? Prin însuşirea, în prealabil, a paşilor de urmat în aplicarea fiecărei metode, aplicarea propriu-zisă a acesteia la clasă, analiza şi înregistrarea rezultatelor (liste de verificare, grile de evaluare criterială), feedback personal.
• Exersarea în scopul dezvoltării competenţelor personale de rezolvare a problemelor. Cum? Prin utilizarea eficientă a tipurilor de întrebări, materializarea oportunităţilor zilnice în scopul exersării competenţelor de „problem solving”.
• Aplicarea noilor metode şi tehnici în predarea zilnică a activităţilor. Cum? Prin crearea unor situaţii-problemă care stimulează creativitatea şi gândirea critică; sesiuni de meditaţie, de identificare a resurselor personale în spaţiul creativ, muncă în grup.
• Adoptarea atitudinii pozitive. Cum? Prin predarea cu convingere, zâmbet şi bună dispoziţie, joacă şi muzică, Biodanza.
• Dezvoltarea personală. Cum? Prin rutina de a utiliza întrebările reflective, gândire pozitivă; conştientizarea existenţei resurselor personale şi utilizarea acestora, a creativităţii şi gândirii critice, competenţelor de problem solving; înlăturarea barierelor personale.
• Asumarea riscului, producerea schimbării. Cum? Prin gândire liberă, deschisă spre noi încercări și provocări.

7. Cum am de gând să continui?
…cu încredere în sine şi în propriile resurse, fără să uit că „greşelile sunt profesorii noştri!”
Nicio zi fără creativitate, „imposibilul este posibil”!

Bibliografie:
Suport de curs „Creative&Critical Mind”, formator Ana Aurora Carasco Garcia.