Plurilingvism și comunicare. Importanța învățării unei limbi străine

În timp ce unii analiști spun că limba engleză devine limba internațională a afacerilor și a societății, nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a învăța o limbă străină, cum ar fi limba germană, franceză sau japoneză. Deși astfel de limbi nu pot fi la fel de răspândite ca engleza, ele oferă bogate seturi de lingvistică care nu se regăsesc în nici un dialect al limbii engleze. Motivele pentru învățarea unei noi limbi sunt variate, dar importanța învățării limbilor străine este universală: întotdeauna vă va fi de folos într-un fel sau altul.

Se afirmă adesea că o persoană care cunoaște mai multe limbi străine este mai “bogată” decât celelalte. În primul rând, unul dintre cele mai importante motive pentru a învăța o limbă străină este stimularea pe care o oferă mintea ta. Ca un copil tânăr care se luptă cu limba pentru prima dată, te vezi însetat pentru cunoaștere și plin de curiozitate la fiecare pas. Familia devine fascinantă, iar mintea ta este deschisă spre noi modalități de abordare chiar și a celor mai simple domenii ale vieții. Conform studiilor, copiii înscriși la cursuri de limbi străine demonstrează competențe cognitive mai puternice, în special în domeniul creativității. Un bonus suplimentar: cei cu competentă (nu neapărat fluentă) în mai multe limbi tind să aibă scoruri de inteligentă mai mari la testele standardizate.

Limbile străine sunt, de asemenea, importante pentru cei care lucrează în mediul de afaceri sau în comunicații. Chiar dacă potențialii clienți ai unei companii vorbesc limba engleză, nu există o modalitate mai bună de a înțelege nevoile și dorințele culturale decât de a învăța limba lor. Cunoașterea unei limbi străine face o primă impresie extraordinară și arată că o persoană este dispusă să meargă mult mai departe pentru a menține o relație. În multe culturi, încercarea de a vorbi limba este văzută ca un semn de respect și are potențialul de a deschide porți în viitor.

Desigur, există și motive estetice pentru învățarea unei limbi noi. Este distractiv să pronunți cuvintele cu rezonanțe nazale și rulare a limbii, caracteristici care nu sunt prezente în cele mai multe conversații, cum ar fi în engleză, de exemplu. Unele limbi au anumite conotații sociale care invocă sentimente atunci când sunt auzite sau rostite. Când eșantionați o anumită cultură – cum ar fi limba germană – aceasta vă ajută să înțelegeți modul de pronunțare a cuvintelor atunci când comandați un streusel cald sau cereți indicații spre autobahn. Acest sentiment de competentă și de control poate atenua mult din stresul de călătorie, făcându-vă vacanța în Bavaria cu atât mai relaxată și plăcută.

Indiferent de motivele pentru care doriți să învățați o nouă limbă, trebuie să vă permiteți întotdeauna să explorați noi teritorii lingvistice. Învățarea mai multor limbi va servi întotdeauna pentru îmbunatățirea calității vieții și, chiar dacă nu utilizați limba respectivă în situații practice, aproape sigur vă veți bucura de timpul în care ați studiat limba respectivă. Învățarea limbilor străine este unică prin faptul că nu e nevoie să cheltuiți mulți bani pentru a găsi un instructor pasionat sau un coleg care învață, iar aventura înțelegerii unei noi limbi este o experiență pe care nu o veți uita prea curând.

Odată cu dezvoltarea științei, tehnologiei și a globalizării economiei mondiale, comunicarea dintre diferitele culturi a devenit mai aproape și mai frecventă. Comunicarea interculturală a devenit una dintre temele societății moderne, care solicită din ce în ce mai mult predarea cu scopul cunoașterii unei culturi. Predarea culturii ar trebui să devină o parte integrantă a instruirii limbii străine.

„Cultura ar trebui să fie mesajul nostru adresat studenților și limbajului nostru.” (Peck, 1998)

Drept urmare, oamenii din diferite culturi își trăiesc viața într-o țesătură internațională care începe să se rupă la margini în virtutea unei comunicări necorespunzătoare și a propagandei. Pentru a evita această dezintegrare culturală și politică și pentru a încuraja empatia și înțelegerea, profesorii trebuie să prezinte elevilor o imagine reală sau o reprezentare a unei alte culturi și limbi. Și acest lucru se va realiza numai dacă conștientizarea culturală este privită ca ceva mai mult decât un subiect compartimentat în cadrul curriculumului de limbă străină; adică atunci când cultura „locuiește” în sala de clasă și subliniază fiecare activitate lingvistică.

În plus, profesorii de limba engleză trebuie să fie capabili să stăpânească complet și profund cunoștințele conținute în materialul didactic. Stăpânirea cunoștințelor conținute în materialul didactic și cunoștințele suplimentare a fost dintotdeauna cerința minimă a unui profesor bun. În plus, trebuie să fie bun în furnizarea teoriei educației și predării, să ia în considerare caracteristicile și receptivitatea psihologică a elevului, să aleagă metoda de predare cea mai potrivită și să-i facă pe elevi dornici de mai mult. Profesorii ar trebui, de asemenea, să pregătească motivul intern de studiu al studenților. Când curiozitatea și interesul elevilor sunt activate, motivul intern produs, atunci și elevii vor lua inițiativa în studiu. Dacă sunt interesați de cultură, mass-media, tradițiile și obiceiurile țărilor străine, motivul lor intern va fi stimulat. Prin urmare, un profesor de limba engleză ar trebui să încerce să-i motiveze prin toate mijloacele.

Pentru a dobândi o bună competentă comunicativă interculturală, elevii ar trebui să dețină informații culturale în procesul lor de învățare a limbilor străine. Ei pot învăța și practica tiparele vieții cotidiene în cultura țintă prin participarea la activitățile orientate spre informare, pentru a cunoaște stilul de viată actual al culturii țintă și a compara acest stil de viată cu cel al propriului stil de viată, pentru a găsi asemănările și diferențele. În acest fel, elevii se pot pregăti mai bine pentru comunicarea zilnică și cu orice altă situație cu care se pot întâlni, pentru a îmbunătăți abilitățile necesare unei comunicări eficiente și pentru a spori gradul de conștientizare și sensibilitate culturală.

Bibliografie:
Neacşu I. (1990). Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Bucureşti: Editura Militară.
Kramsch, C. (1993). Context and Culture in Language Teaching. Oxford: Oxford University Press.