Predarea diferențiată a limbii engleze la elevii cu CES prin folosirea tehnologiei și a aplicațiilor mobile

Învățarea asistată de tehnologie oferă profesorului posibilitatea de a personaliza întreg procesul educațional în funcție de nevoile fiecărui elev în parte, fie el tipic sau atipic, economisind timp și făcând activitățile mult mai atractive pentru elevi. În cazul elevilor cu CES, un mediu digital de învățare potrivit împreună cu metoda adecvată și/ sau un spațiu de învățare flexibil ne permite să lucrăm cu elevi care nu sunt la același nivel, nu fac același lucru sau în același timp, implicându-i în activități de învățare activă. Utilizarea tehnologiei (RED-uri, programe online, site-uri educaționale, întâlniri live, studiu/ sarcini individuale etc.) aduce multiple avantaje precum: personalizarea învățării, încurajarea colaborării între elevi, a învățării reciproce (peer learning), dezvoltarea încrederii în sine a elevilor cu CES și diferențierea conținuturilor în cazul elevilor atipici. Dezavantajele folosirii tehnologiei includ: lipsa instrumentelor digitale, dificultăți în utilizarea acestora acasă, lipsa sprijinului în realizarea sarcinilor de lucru, frustrarea, probleme de conexiune la internet etc. Predarea diferențiată prin folosirea tehnologiei este esențială, însă este nevoie de investiții urgente pentru a susține dreptul tuturor elevilor la educație.

„Nu există doi oameni la fel, darămite o întreagă clasă de elevi.”

Copiii încep să învețe de la o vârstă foarte fragedă și continuă să facă acest lucru pe tot parcursul vieții lor de adulți. Învățarea limbilor străine nu face excepție, deoarece copiii din România, conform curriculumului național în vigoare, încep să studieze limba engleză ca a doua limbă încă din învățământul preșcolar.

În timp ce învățarea tradițională se caracterizează prin uniformitate, învățarea îmbunătățită/ asistată de tehnologie oferă profesorului posibilitatea de a personaliza întreg procesul educațional în funcție de nevoile fiecărui elev, fie el tipic sau atipic, economisind timp și făcând activitățile mult mai atractive pentru elevi.

Pentru profesor, desigur, ar fi mai ușor ca toți elevii să lucreze în același ritm, pe același subiect, în același timp, din motive practice. De asemenea, este mai ușor pentru el/ea dacă toți elevii dau un test la sfârșitul unei unități de învățare, în același timp, cu aceleași subiecte. Dar acest lucru ar dezavantaja elevii cu nevoi/ cerințe educaționale speciale (CES) deoarece ritmul lor de învățare/ de răspuns este diferit de ritmul de învățare al unui elev tipic.

Singura opțiune în acest caz este diferențierea și/ sau personalizarea, iar profesorii au posibilitatea de a concepe planuri educaționale individualizate care ar trebui să conțină un număr de activități și strategii de învățare adecvate pentru fiecare elev cu nevoi educaționale speciale.

Tehnologia poate ajuta cu siguranță sistemul educațional să fie mai incluziv deoarece învățarea nu este aceeași pentru toți. Un mediu digital de învățare împreună cu metoda adecvată și/ sau un spațiu de învățare flexibil ne permite să lucrăm cu un grup de persoane care nu sunt la același nivel, nu fac același lucru sau în același timp, implicându-le în activități de învățare activă.

Evoluția aplicațiilor și a platformelor digitale a făcut posibilă utilizarea de către profesori a activităților diferențiate pentru elevii cu nevoi educaționale speciale. Resursele tehnologice disponibile online drept resursă educațională deschisă astăzi pot fi utilizate cu/ de către elevii cu cerințe educaționale speciale deoarece acestea nu sunt concepute în mod specific pentru un anume nivel de clasă, ci mai degrabă de cunoaștere a limbii engleze, în efortul de a fi utile pentru profesorii de toate nivelurile de clasă și pentru elevii cu intelect diferit.

Multitudinea de resurse digitale existentă drept urmare a măsurilor restrictive impuse în timpul pandemiei de Covid-19 a dat naștere unui fenomen de ‘digitalizare’ a procesului educativ. Iar dacă înainte de această „explozie digitală”, elevii mai lenți sau mai rapizi decât profesorul se simțeau adesea excluși, plictisiți sau frustrați în cadrul orelor de limba engleză, iată că acum au șansa de a lucra, în ritmul lor, într-un mediu de învățare mai potrivit și mai atractiv pentru ei.

În contextul pandemiei de COVID-19, majoritatea școlilor au optat pentru învățarea mixtă, adică: o componentă sincronă (întâlniri live, de obicei desfășurate pe Zoom sau pe Google Meet) și o componentă asincronă (studiu individual, sarcini individuale, proiecte, muncă în colaborare etc.).

Atunci când este vorba de lecții sincrone, majoritatea profesorilor au recurs/ recurg la platforme online care facilitează întâlnirile live. (Zoom, Meet, Teams, Adservio, Skype, WhatsApp etc.). Dezavantajul major al acestui tip de activități de învățare este că predarea se adresează întregii clase și, din cauza constrângerilor de timp, nu poate fi personalizată în funcție de nevoile fiecărui elev în parte, mai ales în detrimentul elevilor cu CES.

Atunci când vorbim despre învățarea asincronă, există mai multe resurse disponibile pentru elevii cu nevoi educaționale speciale:

• Platforma de implicare a elevilor Seesaw, folosită de profesori pentru a produce și a posta videoclipuri cu lecțiile lor, pe care elevii le pot accesa individual, în ritm propriu;- Understood.org, un alt site gratuit care oferă o mulțime de informații despre incluziunea în clasă, videoclipuri, articole și aplicații educaționale, jocuri și tehnologie asistivă aprobate de către experți;
• Programe online de adaptive-phonics, precum Lalilo, folosite pentru a-i ajuta pe elevi la recunoașterea și înțelegerea cuvintelor;
• Atunci când lucrează în grupuri de nivel, profesorul poate lucra cu elevii de nivel inferior sau mediu pe site-uri web de predare precum Moby Max, Khan Academy, IXL sau Starfall.

Instruirea online totuși nu ar trebui să fie singura modalitate prin care elevii să dobândească noi informații:

• Pentru activitățile de urmărire și de reflecție (discuții, practică suplimentară, evaluare), profesorul poate crea un fir de discuție (thread) pe platforme educaționale precum Edmodo, un forum pe platforma Padlet sau un document Google Docs, unde toți elevii își pot adăuga ideile și-și pot aduce contribuția pe diferite niveluri/ grade de dificultate;
• Atunci când se lucrează cu grupuri de elevi cu CES de nivel superior, elevii pot fi grupați împreună cu alți elevi din clasă și pot face prezentări, prin practică colaborativă, folosind site-uri web de prezentare precum Prezi, Powtoon (prezentări online), Storybird (cărți de povești online), Kizoa (software de prezentare de imagini) și EduGlogs. Prezentările pot fi văzute, discutate și uneori evaluate la sfârșitul întâlnirii (online) împreună cu întreaga clasă;
• Gamificarea este, de asemenea, aplicabilă și în cazul elevilor cu CES: de exemplu instrumentul online Baamboozle, (elevii sunt împărțiți în grupuri pentru a juca jocuri educaționale distractive), Boom Cards de la Boom Learning (activități personalizate în care elevii pot îndeplini sarcini pentru a câștiga recompense digitale); LearningApps, Kahoot, Sebran’s ABC etc.

Colaborarea dintre elevi este esențială în cadrul orelor de limba engleză, mai ales atunci când discutăm despre lucrul cu elevii cu CES. Proiectele sunt modalități excelente de a aduce împreună elevii tipici și elevii cu cerințe educaționale speciale și de a-i face să lucreze colaborativ la diferite proiecte, pe anumite subiecte (familia, școala, fructe și legume, rutina zilnică, etc.). În acest caz, elevii mai pricepuți la limba engleză îi pot ajuta pe elevii care au probleme cu aceasta prin exerciții de dicție, repetiție, sau prin învățarea reciprocă (peer learning).

O altă modalitate utilă de a încuraja elevii cu CES este utilizarea curriculumului diferențiat pentru a diferenția instruirea în clasă. Nu toți elevii trebuie să atingă cel mai înalt nivel, ci fiecare elev trebuie să atingă nivelul de care este capabil în acel moment.

Toate aspectele menționate mai sus ne-ar face să credem că tehnologia este răspunsul la toate problemele sistemului educațional, în timpul pandemiei și post COVID-19. Totuși, ce se întâmplă atunci când sala de clasă/ domiciliile elevilor nu sunt bine echipate?

Dezavantajele utilizării resurselor digitale, în special atunci când se lucrează cu elevi cu nevoi educaționale speciale, apar mai ales atunci când este vorba de învățarea hibridă, învățarea online sau învățarea mixtă și pot include și: lipsa instrumentelor digitale, dificultăți în utilizarea instrumentelor digitale acasă, lipsa sprijinului din partea altor persoane în realizarea sarcinilor de lucru, presiunea timpului, frustrarea, probleme de conexiune la internet, etc.

Potrivit noului raport UNICEF – Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) publicat la 30 noiembrie 2020, două treimi dintre copiii de vârstă școlară din lume – adică 1,3 miliarde de copii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani – nu au acces la internet acasă, ceea ce face ca elevii cu nevoi speciale să fie și mai vulnerabili. Cele două instituții au lansat un apel pentru investiții urgente în educație, pentru a ajuta copiii și tinerii cărora li se refuză acum dreptul la educație, deoarece nu au mijloacele și instrumentele necesare pentru a avea acces la învățare digitală de calitate și la oportunități online.

Bibliografie
1. Deng, L. J., & Hu, H. P. (2007). Vocabulary acquisition in multimedia environment. US-China Foreign Language, 5(8), 55-59.
2. Dunn RS, Dunn KJ. (1993). Teaching secondary students through their individual learning styles: practical approaches for grades 7–12,  New Jersey: Prentice Hall
3. Hoogeveen, M. (1995). Toward a new multimedia paradigm: Is multimedia assisted instruction really effective? System, 28, pdf, 113-115.
4. unicef.org/press-releases/two-thirds-worlds-school-age-children-have-no-internet-access-home-new-unicef-itu
5. Muntean, C. (2011). Raising engagement in e-learning through gamification. Retrieved Apr 4, 2013, from  icvl.eu/2011/disc/icvl/documente/pdf/met/ICVL_ModelsAndMethodologies_paper42.pdf