Predarea limbii engleze: Dezvoltarea conștiinței elevilor privind limba și cultura

Articolul își propune să analizeze un profesor conștient din punct de vedere lingvistic. Profesorul va fi capabil să îndeplinească diverse sarcini: pregătirea lecțiilor, evaluarea, adaptarea și scrierea materialelor, înțelegerea, interpretarea și proiectarea unei programe sau a unui curriculum, testarea, evaluarea performanței, contribuția la activități în limba engleză.

„Cursanții ar putea fi instruiți să folosească strategii specifice sarcinii pentru a-și îmbunătăți performanța. Profesorii au rolul important de a-i încuraja pe copii să reflecteze asupra procesului de învățare pe care îl fac, în detrimentul să se concentreze numai pe produsul învățării. Acesta este realizat în trei etape: pregătire, planificare și reflectare.” (Kennedy și Jarvis, 1991, Ideas and Issues in Primary ELT, p. 127)

În prima etapă, profesorii pot explica care sunt scopurile exercițiului și cum se leagă acestea cu munca anterioară. Profesorii își pot sprijini cursanții în etapa de planificare prin predarea strategiilor adecvate și a limbajului necesar pentru diferite tipuri de sarcini. După finalizarea sarcinii, eficiența diferitelor tipuri de strategii poate fi discutată și modelată. Modelarea este mai mult decât o demonstrație și o simplă „arătare și copiere”. Ar trebui să reprezinte o încercare de a favoriza o tranziție pentru copil de la control și direcție la autoreglare. Profesorii de succes au folosit și au demonstrat elevilor strategii de învățare în demersul lor.

Dezvoltarea acestui tip de conștientizare metacognitivă necesită timp. Este important ca profesorii să se asigure că elevii lor înțeleg specificațiile sarcinii și încep să exploreze strategiile necesare pentru a negocia sensul în limba engleză, prin:

• oferirea de feedback pentru a arăta că au înțeles ceva;
• arătând că nu înțeleg ceva;
• adresarea de întrebări pentru a clarifica neînțelegerile;
• verificarea detaliilor atunci când un mesaj este inadecvat.

Profesorii își pot instrui elevii mai avansați să lucreze independent atunci când urmează instrucțiunile scrise. Elevii vor fi apoi sprijiniți să înțeleagă instrucțiuni care le cer să sorteze (clasifică, pun lucrurile în ordine, potrivesc, spun care este important). În etapa finală, elevii ar putea fi încurajați să reflecteze asupra învățării pe care le-au făcut în grupul lor. Acest lucru ar putea fi realizat prin înregistrarea pe bandă, jurnale pentru elevi, chestionare de grup sau individuale.

Dacă acceptăm necesitatea dezvoltării conștientizării lingvistice a elevilor în sala de clasă de limbi străine, trebuie evitate unele capcane comune, cum ar fi:

• „lipsa unui obiectiv clar, definit anterior, pentru activitățile de conștientizare;
• inducerea activităților de conștientizare a limbajului la sarcini care vizează creșterea cunoașterii proprietăților formale ale limbajului;
• gradul scăzut de inițiativă la nivelul elevilor și gradul ridicat de control pe care profesorul îl exercită prin preluarea rolului central (explicarea, exemplificarea, descrierea proprietăților limbajului sau punând întrebări);
• evitarea limbii materne, ducând adesea fie la simplificarea excesivă a procedurilor din partea profesorului, fie la probleme de înțelegere din partea elevilor;
• tendința de a accentua munca individuală și interacțiunea dirijată de profesor.” (Vieira, Language awareness and language learning, 1991, p. 15)

Procesul de conștientizare este văzut ca fiind unul gradual. Atitudinile și convingerile se schimbă încet. Prin urmare, conștientizarea limbii și a culturii se preocupă de schimbările comportamentale ale atitudinilor, de o perspectivă mai mare, acestea fiind bazele viitoarelor cursuri de acțiune. (Wright și Bolitho, 1993, p. 298) Rezultatele pot fi reformulate ca obiective largi de atins pas cu pas pe o perioadă de timp. Activitățile de conștientizare a limbii și a culturii sunt concepute pentru a contribui la acest proces –  „Încercăm să realizăm aceste procese prin sarcini și activități care sunt caracterizate de următoarele caracteristici cheie” (Wright și Bolitho, 1993, p. 298):
1. A vorbi despre limbaj este important. Poate crește încrederea.
2. Conștientizarea limbii are:
• o dimensiune cognitivă (încurajează gândirea la diferite niveluri de diferite tipuri)
• o dimensiune afectivă (angajează și dezvoltă atitudini și valori)
3. Conștientizarea limbii implică:
• creierul stâng (este logic și rațional);
• creierul drept (implică intuiţia şi neaşteptatul).
4. Munca de conștientizare a limbii este un demers:
• educațional/ de dezvoltare;
• funcţional/ utilitar (are relevanţă practică evidentă).
5. Prin implicarea în activitatea de conștientizare a limbii, le permitem profesorilor/ viitorilor profesori să devină exploratori autonomi și robusti ai limbii, capabili să mențină un spirit de cercetător onest și deschis mult timp după încheierea cursului. Creșterea gradului de conștientizare îi ajută pe participanții la cursuri să pună întrebări despre limbă, cele care le permit să fie profesori eficienți și să-și dezvolte puterile analitice.

Competențe ale profesorului conștient lingvistic

„Un profesor conștient din punct de vedere lingvistic va fi capabil să îndeplinească diverse sarcini: pregătirea lecțiilor, evaluarea, adaptarea și scrierea materialelor, înțelegerea, interpretarea și proiectarea unei programe sau a unui curriculum, testarea, evaluarea performanței cursanților, contribuția la munca în limba engleză în întreaga lume. curriculum.” (Wright și Bolitho, 1993, p. 297) Predarea comunicativă depinde de un nivel mai înalt de conștientizare a limbii la profesor, datorită bogăției și complexității unei viziuni comunicative. Lipsa de conștientizare a limbii se manifestă la nivel de clasă atunci când un profesor nu este în măsură să identifice și să compenseze deficiențele dintr-un manual sau este surprins de întrebările elevilor cu privire la limbă. În aceste situații, profesorul trebuie să se bazeze pe cunoștințele lingvistice ale cursanților și să ofere expertiza necesară pentru a ajuta cursanții să depășească dificultățile. În viziunea lui Edge (Edge, J., Applying linguistics in English language teacher training, 1988 – Wright și Bolitho, 1993, p. 297), cele trei competențe de care are nevoie un profesor de engleză sunt:

• utilizatorul limbii
• analistul de limbă
• profesorul de limbă.

Niciuna dintre competențe nu este văzută ca fiind predominantă.

Bibliografie
1. Allwright D & Bailey KM, Focus on the language classroom: an introduction to classroom research for language teachers. Cambridge: Cambridge University Press,1991
2. Bolitho, Rod and Tomlinson, Brian, Discover English, Macmillan ELT,2002 3. Doff, Adrian, Teach English. A Training Course for Teachers, Cambridge University Press, 1988.
4. Duranti, Alessandro, Linguistic Anthropology, Cambridge University Press,1997.
5. Ellis, Rod, The Study of the Second Language Acquisition, Oxford University Press, 1994.
6. Hatch, Evelyn, Discourse and Language Education, Cambridge University Press, 1992.
7. Nunan, David, Collaborative Language Learning and Teaching, Cambridge University Press, 1992.
8. Prodromou L, English as cultural action, EFT Journal, 1988, vol 42, no 2, pp 73–83.
9. Wright, Tony and Rod Bolitho, Language Awareness: a Missing Link in Language Teacher Education?, ELT Journal, 4 (1993). 292 – 302.