Sunt profesor și am fost diagnosticat cu Sindromul Burnout. Ce este Burnout și cum poate fi prevenit?
Absolventă a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Nave, master în ”Managementul cunoașterii, managementul proiectelor”, din cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea din București, Consilier de dezvoltare personală, Formator, Profesor coordonator al Cercului de Navomodele la Palatul Copiilor Galați.
Activitatea profesorilor la catedră poate fi foarte stresantă, ducând uneori la epuizare psihică cu consecinţe grave asupra stării lor de bine, dar și a celor cu care interacționeză. În acest articol, am dorit să trag un semnal de alarmă asupra unui comportament care este etichetat cu superficialitate drept rea voință sau indolență și sa fac câteva recomandări practice pe care profesorii și conducerea le pot lua în calcul în cazul cadrelor didactice care manifestă epuizare psihice. Prevenirea este importantă deoarece starea de bine a profesorilor este un factor esențial pentru calitatea procesului de învățământ.
Ideea subiectului a izvorât în timpul participării la un workshop de dezvoltare personală, plecând de la un moment de reflecție cu privire la comportamentul observat la elevi dar, din ce în ce mai des, și la cadrele didactice.
Ce nu este burnout?
”Burnout poate fi rezultatul unui stres îndelungat, însă nu este același lucru cu prea mult stres. Stresul implică prea mult: prea multă presiune, prea multe cerințe. Acest prea mult te apasă, însă rămâi încrezător în viitor și știi că în momentul în care lucrurile reintră în normal te vei simți imediat mai bine. Burnout dimpotrivă, implică prea puțin: prea puțină recunoaștere, prea puțină certitudine, prea puțin control. Când ești burnout te simţi golit, demotivat, nepăsător şi speranța unui viitor mai bun te părăsește. Când ești stresat, te simți înecat; când ești burnout, te simți secat. Burnout îți reduce productivitatea și îți “devorează” energia făcându-te să te simți neajutorat și plin de resentimente. Stresul intensifică emoțiile, burnout le anulează; stresul produce o senzație de urgență și hiperactivitate, burnout produce încremenire lipsită de speranță; stresul determină pierderea energiei, burnout determină pierderea motivației, idealurilor și speranțelor; stresul ne afectează în primul rând fizic, burnout ne afectează în primul rând emoțional.” (Nireștean, 2010, p. 24).
Sindromul burnout, sau, cu alte cuvinte, fenomenul epuizării emoționale
Cotată ca fiind o profesiune frumoasă și curată, meseria de profesor implică mult mai mult decât ceea ce se vede pe ”scena” clasei, adică din calitate de spectator. În primul rând, această meserie presupune alocarea unui volum mare de timp si de efort intelectual necesar pregătirii corespunzătoare pentru lecție: multe ore de studiu, de analiză a articolelor și a lucrărilor de specialitate, elaborarea strategiei de abordare a fiecărei lecții, pentru fiecare clasă, pregătirea materialelor didactice, a instrumentelor de evaluare, analiza lecțiilor desfășurate, aprecierea elevilor, a produselor activităților acestora, activități administrative etc.
În al doilea rând, cadrele didactice îşi petrec foarte mult timp implicate în gestionarea unor relaţii atât cu elevii, cât şi cu managerii unității de învățământ, colegii de serviciu, părinții etc., toate aceste relaţii fiind mari ”consumatoare” de resurse energetice mentale, emoționale, chiar și fizice.
În al treilea rând, reforma continuă a învățământului din România are ca efect restructurarea curriculumului, a planurilor de învăţământ, profesorul fiind pus în permanență în faţa noului, fără a avea libertatea de a alege ceva, la aceasta adăugându-se mărirea efectivului de elevi la clasă, volumul mare al sarcinilor administrative, cerinţele zilnice, uneori exagerate, legate de serviciu, cât şi cele de performanţa proprie.
Așadar, termenele limită, pregătirea lecţiilor, expunerea la dialog prelungit, climatul organizaţional, schimbarea continuă în învăţământ, reprezintă ”factori de stres” pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar.
În aceste condiții, în timp, bucuria succesului şi emoţiile realizărilor devin din ce în ce mai dificil de atins, iar acest fapt erodează energia şi entuziasmul profesorului. Când ”stocul” emoțional este epuizat, organismul nu reuşeşte să mai facă faţă situaţiei stresante şi se dezvoltă ”arderea emoţională”, adică diminuarea dedicaţiei profesionale.
Arderea emoțională se manifestă prin alterarea imaginii de sine, afectarea sănătății, creșterea tensiunilor în relațiile interumane, a dezinteresului față de sarcinile de serviciu, absenteismul de la serviciu și poate culmina cu abandonarea profesiei.
Prevenire
Partea frumoasă este că aceste efecte pot fi prevenite si diminuate prin participarea cadrelor didactice la ateliere de dezvoltare personală care au ca obiective familiarizarea cu noţiunea de ardere emoţională (cunoaşterea cauzelor, caracteristicilor şi consecinţelor acestui fenomen), diminuarea nivelului de ardere emoţională prin dezvoltarea strategiilor personale de gestionare a resurselor, dezvoltarea competenţelor emoţionale și sociale, restructurarea cognitiv-perceptivă și dezvoltarea gândirii pozitive, adoptarea unui stil de viață echilibrat, cu efecte benefice asupra sănătății.
În concluzie, faptul că expunerea prelungită la experimentarea unor trăiri afective, pozitive/ negative, se acumulează în timp și că ne influențează comportamentul, conducând la dezvoltarea unor tendinţe comportamentale ”reflexe”, este cunoscut. Dacă aceste tendințe sunt determinate de experimentarea constantă a unor trăiri afective negative, în cele din urmă ele se manifestă in spațiul emoțional prin extenuare psihică, blocată de mecanismul de autoapărare a organismului, prin sindromul arderii emoţionale.
Profesorii care sunt conștienți de sursele și simptomele arderii emoționale şi care sunt informaţi de existenţa strategiilor de adaptare și a măsurilor de prevenire pot fi capabili să evite această stare. Este mai ușor să previi decât să repari!
Bibliografie:
1. Nirestean, Aurel (2010). Personalitate si deschidere spirituala. Editura University Press.
2. Preda, Vasile Radu (2010). Efecte ale stresului şi strategii de coping la cadre didactice şi la elevi. Babeș Bolyai.
3. Druncea, Simona (2014). De la stres la sindrom burnout. Simptome si solutii. Online: http://www.psychologies.ro/sanatate-2/de-la-stres-la-sindrom-burnout-simptome-si-solutii-2141466
Cuvinte cheie: ardere emoțională, burnout, cadre didactice, prevenire,
Accesări: 11.655




Ministerul Educaţiei