Proiectarea lecției de geografie: lecția de formare de priceperi și deprinderi

În condiţiile aprobării noii programe de geografie pentru gimnaziu, publicată în 2017, se poate remarca o accentuare a activităţilor practice la clasă. Din acest motiv este necesară proiectarea lecţiei de geografie, știindu-se că proiectul de lecţie reprezintă un document didactic important pentru cadrele didactice ce sunt la începutul carierei (şi nu numai). Pe baza unei planificări bune se clădeşte experienţa didactică, creativitatea şi certitudinea unei reuşite. Aşadar, lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor acordă o pondere ridicată activităţii independente a elevilor care constă în rezolvarea sarcinilor de învăţare în vederea elaborării unor componente acţionale: priceperi, deprinderi, algoritmi. Am realizat un astfel de proiect de lecţie pentru clasa a V-a, având ca temă Orizontul local – orientare, măsurare şi reprezentare.

Lecţia de geografie este considerată o componentă operaţională pe termen scurt a unităţii de învăţare. Proiectul de lecţie reprezintă un document didactic important pentru cadrele didactice ce sunt la începutul carierei, deoarece acesta este baza pe care se clădeşte experienţa didactică, creativitatea şi certitudinea unei reuşite. Odată cu acumularea experienţei a cadrului didactic, necesitatea construirii scrise a unui proiect didactic nu mai este obligatoriu, deoarece acesta a dezvoltat capacitatea construirii unui scenariu didactic mintal.

În proiectarea lecţiei de geografie este recomandată urmărirea următoarelor operaţii:

• precizarea competenţelor derivate, în condiţiile proiectării noului curriculum pe baza competenţelor şi a cerinţelor acestuia;
• analiza resurselor care vizează conţinutul specific al învăţării pentru timpul dat şi condiţiile materiale. Condiţiile materiale se referă la spaţiul de învăţământ, sala de clasă, cabinetul de geografie, terenul geografic, şi mijloacele de învăţământ necesare;
• alegerea strategiei didactice în conformitate cu fiecare competenţă derivată (metode, mijloace, forme de organizare);
• stabilirea tipului de lecţie.

În proiectarea didactică sunt prezentate o gamă largă de proiecte de lecţie, dintre care cele mai utilizate la clasă sunt: lecţia de dobândire de noi cunoştinţe, lecţia mixtă, lecţia de recapitulare şi consolidare, lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor elevilor şi lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor.

Dintre acestea, voi exemplifica cu un model de lecţie pentru lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor, pe care o consider esenţială în formarea de competenţe geografice la elevi, având în vedere noua programă de geografie aprobată în vara anului 2017, unde accentul cade pe activităţile practice la finele fiecărei unităţi de învăţare.

Aşadar, lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor acordă o pondere ridicată activităţii independente a elevilor care constă în rezolvarea sarcinilor de învăţare în vederea elaborării unor componente acţionale: priceperi, deprinderi, algoritmi.

Acest tip de lecţie are mai multe variante: lecţia de laborator; lecţia bazată pe utilizarea computerului; lecţia bazată pe elaborarea modelelor; lecţia bazată pe activităţi practice sau experimentale; lecţia bazată pe realizarea unor proiecte; lecţia în atelierul şcolar/ în terenul geografic; lecţia bazată pe activităţi creatoare.

Structura lecţiei este axată pe activitatea elevilor, astfel:

• organizarea clasei: se asigură mijloacele de învăţământ necesare desfăşurării lecţiei;
• captarea atenţiei: moment în care cadrul didactic stimulează atenţia elevilor prin intermediul unui scurt joc geografic, a unei problematizări, a unei ghicitori sau vizionarea unui scurt film didactic cu ajutorul cărora se poate face trecerea la noile conţinuturi;
• comunicarea temei şi a competenţelor derivate ;
• demonstrarea modului de execuţie ce se poate realiza prin intermediul unei fişe de lucru sa scurt experiment, activitate desfăşurată frontal;
• activitatea independentă a elevilor sau pe grupe care se realizează prin implicarea activă a elevului în propriul proces de învăţare prin rezolvarea sarcinilor de lucru urmărind paşii exerciţiului realizat anterior împreună cu cadrul didactic;
• analiza rezultatelor, ale căror răspunsuri să formuleze generalizări şi concluzii asupra celor învăţate;

Toate aceste secvenţe se concentrează în jurul activităţii de exersare a elevilor. Astfel, activitatea independentă a elevilor este diversificată ca tematică: exerciţii pe hartă, analiza unui bazin hidrografic, realizarea unei sinteze geografice a unui ţinut pe baza analizei hărţilor cu elemente reprezentative sau exerciţii practice de teren (analiza văii unui râu, analiza unor microforme de relief etc.).

Acest tip de lecţie utilizează metode bazate pe acţiune, aşa cum se remarcă activităţile practice şi experimentul. Activităţile practice presupun ieşirea pe teren şi efectuarea unor măsurători, observaţii pentru diferite elemente ale cadrului natural sau antropizat, sau realizarea unor activităţi practice în sala de clasă (măsurarea lăţimii şi lungimii sălii de clasă şi realizarea planului clasei pe baza rezultatelor obţinute). Este o metodă combinată între cea a observaţiei şi a experimentului şi ajută la fixarea cunoştinţelor obţinute în clasă. Experimentul este o metodă de explorare directă a realităţii prin care elevii sunt puşi în situaţia de a provoca şi experimenta fenomenele, pentru a cunoaşte în mod corect diferite manifestări ale lor (construirea unui vulcan şi simularea unei erupţii vulcanice cu oţet şi praf de cop în laboratorul de geografie). Această metodă stimulează spiritul de observaţie al elevilor, le suscită interesul pentru geografie şi îmbină elementele practice, mânuirea unui instrument sau aparat, cu cele teoretice. Redau mai jos exemplificarea unui proiect de lecţie de formare a priceperilor şi deprinderilor aplicat la clasa a V-a.

Proiect de lecţie

Data : ……………….
Şcoala : Şcoala gimnazială nr. 22, Galaţi
Clasa : a V-a
Profesor : Petrescu Ana-Maria
Nr. Ore pe saptamana : 1 oră
Obiectul : Terra – elemente de geografie fizică
Unitatea de învăţare : Terra – o planetă în mişcare
Tema : Orizontul local – orientare, măsurare şi reprezentare – Aplicaţie practică
Tipul lecţiei : formare de priceperi şi deprinderi
Durata lectiei : 50 min

Competenţe generale :
C1 Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice
C2 Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice
C3 Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare

Competenţe specifice
R1  Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite
R2 Descrierea unor elemente, fenomene sau procese geografice observate direct sau indirect
R3  Utilizarea tehnicilor de orientare pe hartă/teren
R4 Descrierea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi tehnologii

Competenţe derivate, atinse de elevi la sfârşitul orei:
C1:  localizarea Judeţului Galaţi şi a Municipiului Galaţi pe Harta fizică a României utilizând coordonatele geografice
C2 : enumerarea a trei elemente naturale şi trei elemente construite de om care pot fi utilizate ca repere de orientare în orizontul local, în condiţiile utilizării fişei de lucru şi a Hărţii judeţului Galaţi
C3 :  poziţionarea corectă  a cel puţin trei elemente ale unei hărţi pe harta Judeţului Galaţi şi a  Municipiului Galaţi şi a împrejurimilor sale din fişa de lucru
C4 :  identificarea a trei semne convenţionale de pe harta din fişa de lucru şi explicarea lor la legendă, pe baza cunoştinţelor acumulate pe parcursul orelor anterioare de geografie
C5 :  calcularea scării numerice a hărţii Municipiului Galaţi realizată de Primărie, pe baza informaţiilor din fişa de lucru

Strategia didactică
a)  Resurse procedurale:
– metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, analiza critică, lectura, lucrul cu harta, problematizarea, textul lacunar, descrierea.
– forme de organizare : frontal, colectiv, pe grupe
b) Resurse materiale:
– mijloace de învăţământ: harta fizică a oraşului Galaţi, atlasul geografic al Lumii, fişele de lucru, vieoproiectorul, calculatorul, markere colorate, aplicaţia Google Earth, tabletele, busola.

Bibliografie:
Silviu Neguţ, Carmen Camelia Rădulescu, Ionuţ Popa, Geografie clasa aV-a, Editura Art Educaţional, Bucureşti, 2017 ;
Mihai Ielenicz, Geografie generala. Geografie fizica, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2001 ;
Vasile Cucu, Atlasul judeţelor din Republica Socialistă România, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1987 ;
Rodica Constantin, Luminita Dumitrescu, Roxana Maria Gavrila, Ligia Sarivan, Daniela Stoicescu, Predarea-invatarea interactiva centrata pe elev, Bucuresti, 2009
Nicolae Ilina, Octavian Mândruţ, Elemente de didactică aplicată a geografiei, Editura CD Press, Bucureşti, 2006;
Nicolae Ilinca, Didactica geografiei, Editura Corint, Bucuresti, 2002;
Andrei Barna, Georgeta Antohe, Curs de pedagogie.Teoria instruirii, curriculumului şi evaluării, Editura Logos, Galaţi, 2001 ;
Ioan Zăvoianu, Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981;
Ministerul Educaţiei Naţionale, Programa şcolară pentru disciplina Geografie Clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2017.