Proiectele eTwinning – un aliat pentru o învățare de succes

Este profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Nr. 1 din Roșia, județul Bihor, absolventă a Universității din Oradea, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. Are o vechime de peste 30 de ani, perioadă în care am participat la numeroase cursuri de formare profesională, sesiuni de comunicări științifice. Este coautor al unor lucrări în domeniul educațional. A fost formator în cadrul unui proiect POSDRU. Am coordonat și a participat la mai multe proiecte educative la nivel local, județean național, internațional.

Școala Gimnazială Nr. 1, Roșia (Bihor)

Când ne gândim la beneficiile implicării într-un proiect eTwinning, probabil, am fi tentați să spunem că dezvoltă comunicarea și colaborarea, că sunt o oportunitate pentru exersarea și perfecționarea limbilor străine în contexte reale. Și da, cele enunțate sunt beneficii reale, dar gândindu-mă la beneficiile asupra activității mele, ale elevilor mei ca urmare a implicării în proiecte eTwinning, aș putea să spun că sunt în primul rând un schimb motivațional de experiență, de idei, de practici creative și inovatoare în desfășurarea unor activități de învățare interdisciplinare care dau dependență de implicare, de descoperire, pe scurt, motivează, creând astfel oportunitatea unei învățări de succes pentru elevi.

Proiectul eTwinning „Let’s Improve Basic Language Skills with Digital Stories!” este o ilustrare a acestor afirmații. Scopul proiectului a fost utilizarea unor practici de nouă generație, poveștile digitale, pentru dezvoltarea competențelor lingvistice de bază, cum ar fi cititul, scrisul, vorbirea și ascultarea.

Integrarea proiectului în cadrul curriculumului s-a realizat într-o manieră multidisciplinară: realizarea poveștilor, exprimarea propriilor opinii în legătură cu poveștile partenerilor, alcătuirea unui vocabular:

  • CLR: 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes și încredere în sine); relaționarea realității înconjurătoare cu diverse elemente (broasca țestoasă, fluturele –  caracteristici/diferențe,
  • MEM: 4.2. Formularea unor consecințe rezultate în urma observării unor relații, fenomene, procese simple); sensibilizare și exprimare culturală (realizarea cadrului poveștii
  • AVAP: 2.6.Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică), competențe de relaționare (prietenia fluture – broască)
  • DP: 2.3. Explorarea abilităților de relaționare cu ceilalți.

Competențele și abilitățile pe care le-am dezvoltat la elevii mei  au fost diverse. Exemplu, abordarea STEAM a poveștii digitale („Țestoasa și fluturele”, storyjumper.com/book/read/133705512/627781bec82df): sensibilizarea și exprimare culturală (Sarcina: Utilizează un instrument digital și realizează pentru Țestoasă un colaj de fotografii reprezentative ale țărilor participante la proiect. Colajul trebuie să includă și forme specifice de salut.); competențe de bază de matematică, științe și tehnologie (Sarcini: Caută pe internet ce distanțe sunt din capitala țării tale până la capitalele țărilor partenere. Realizează un poster cu informații despre cât trăiesc viețuitoarele.  Fii creativ! Încearcă să construiești un terariu pentru Țestoasă!), comunicare în limba maternă și în alte limbi (forme specifice de salut), competențe social – civice (spiritul de echipă, comunicarea colaborarea între elevi) și prin toate, competența a învăță să înveți – produsele finale au fost rodul muncii lor printr-o implicare activă.

Book titled 'ȚESTOASA ȘI FLUTURELEThe turtle and the butterfly'

O altă activitate care a deschis multiple abordări interdisciplinare a fost realizarea unei povești cu elemente comune. Fiecare a trebuit să-și spună povestea locului. Realizarea scenariului a prilejuit adevărate sesiuni de brainstorming despre comunitatea locală, rezultatul fiind o conștientizare a frumuseții și importanței patrimoniului local, dar și prilejul realizării unor desene sugestive (cadrul poveștii).

La ambele activități, poveștile partenerilor au fost surse de inspirație pentru: exersarea unor cuvinte, forme de salut, expresii în alte limbi (nu doar engleza), aflarea unor informații locuri, țări, familiarizarea cu diversitatea culturilor europene realizarea unor activități ecologice, realizarea unor desene reprezentative, etc. Și toate acestea într-un mediu drag lor: povestea.

Aceste activități, de fapt toate activitățile proiectului, au fost rezultatul unei colaborări între parteneri, a unui schimb de informații privind utilizarea tehnologiei în realizarea poveștilor digitale, a unor oportunități de-a descoperi noi modalități de-a preda, de-a învăța.

Un alt proiect eTwinning relevant din perspectiva celor descrise la început a fost „Happy Easter”. Un proiect care pare a avut ca și scop exersarea limbii engleze prin modul creativ de a face felicitări de Paște, respectiv trimiterea acestora prin poștă unor școli din Europa.

Aparent, activitatea era una simplă, de realizare a unei felicitări de Paști. Dar, pentru a fi pe temă, a trebuit să ne documentăm despre semnificația Paștelui, simbolurile acestuia. Având în vedere specificul colectivului de elevi, activitățile de documentare ale elevilor s-au realizat, în clasă, prin discuții pe baza materialelor puse dispoziție. Individual, elevii s-au documentat despre tradițiile, obiceiurile practicate în comunitate.

Și astfel, în jurul scopului s-au țesut o mulțime de activități creative schimb de informații privind tradiții specifice fiecărei țară participantă, joc online (Kahoot) despre obiceiurile de Paște, realizarea unui logo, a unui poster, etc. promovând astfel înțelegerea și aprecierea existenței diferitelor culturi.

Deși am avut elevi din ciclul achizițiilor fundamentale, respectiv CP și a II-a, am încercat să stimulez nu doar potențialul creativ al copiilor, ci și perceperea, cunoașterea mediului. Astfel, chiar dacă nu au disciplina Geografie de sine stătătoare, prin intermediul filmulețului de prezentare a țărilor participante, identificarea poziției țărilor partenere, a devenit o situație de învățare firească pentru dezvoltarea competenței relaționării realității înconjurătoare cu reprezentarea sa cartografică. Firesc, printr-o abordare multidisciplinară, în proiect au fost integrate în proiect curriculumul de la următoarele discipline:

  • AVAP: 2.2 exprimarea ideilor și trăirilor personale în aplicații simple (felicitări, Logo, specifice artelor vizuale),
  • DP: 1.1 stabilirea unor asemănări și deosebiri între sine și ceilalți, după criterii simple prin analizarea obiceiurilor/tradițiilor specifice țărilor partenere,
  • CLR: 4.2 / Engleză (exersarea limbii engleze prin incitarea decodării unor mesaje scrise simple – mesaj felicitări, mesaje postate pe spațiul TwinSpace-ul etc.)
  • MEM, atât prin cunoașterea mediului enunțată mai sus (3.2), dar și exersarea numărării felicitărilor (1.1), în special la cei din CP.

Având în colectiv elevi de vârste diferite, sarcinile au fost repartizate ținând cont de acest aspect. De exemplu, felicitările au fost realizate în grupuri. Pe aceeași felicitare, au lucrat mai mulți copii, fiecare membru a grupului realizând aspectul potrivit capacităților, aptitudinilor sale.

O metodă folosită uzual în timpul proiectului a fost brainstorming-ul. De exemplu, acesta a fost folosit în alegerea imaginilor reprezentative comunității noastre și care au însoțit mesajul de salut, în alegerea simbolurilor ce vor apărea pe felicitări, etc. De altfel, elevii au fost implicați în luarea  unor decizii, în stabilirea unor diverse aspecte pe tot parcursul proiectului.

Oferirea de feedback tot timpul a fost o altă modalitate de a-i antrena pe elevi în activități ale proiectului. Turul galeriei, pentru felicitările primite, pentru imagini postate a fost o altă metodă care a permis nu doar exprimarea unor opinii, dar și observarea unor asemănări și deosebiri între modalitățile noastre de lucru, respectiv ale partenerilor.

Comunicarea cu partenerii la ambele proiecte s-a realizat în TwinSpace prin mesaje media: discuții pe forum, comentarii la postări, comunicarea/postarea unor materiale; dar și prin mesaje. Acest tip de comunicare a fost un exercițiu util în exersarea limbii engleze, dar și o oportunitate de dezbatere, de schimb de impresii, sentimente și chiar trăiri pe marginea materialelor vizionate.

Programe precum Canva, utilizat în realizarea materialelor (postere, filmulețe, materiale de diseminare), Story Jumper, Adobe Creative Cloud Express pentru realizarea poveștilor, Youtube pentru transmiterea filmulețelor, Google Jamboard pentru diseminare, Google docs pentru votarea unor materiale, chestionare feedback, Kahoot. Learningapps, Google translate, Google – Wikipedia (informare) etc. au fost de un real folos în realizarea activităților din proiect, Zoom – webinare, grupul WhatsApp pentru schimb de informații sunt instrumente web care au făcut posibil  desfășurarea activității și înțelegerea necesității dezvoltării competenței „a învăță să înveți”.

Având în vedere cele descrise la proiectele exemplificate, subliniez ideea de la început. Prin analiza modului de abordare a fiecărui partener implicat într-un proiect eTwinning nu doar înțelegem necesitatea cunoașterii unor limbi străine pentru a se depăși bariera lingvistică, de o recunoaștere națională, europeană, ci mai ales, ne dezvoltăm activitatea de zi cu zi prin practici inovatoare, adaptând-o timpurilor în care trăim creând astfel un mediu propice unei învățări de succes pentru elevi.

 

Cuvinte cheie: practici inovatoare, colaborare, motivație, eTwinning
Accesări: 292