Proiectul eTwinning ”Graphic novels in the classroom” – un demers cross-curricular creator
Niculina Chiper a absolvit cursurile Facultății de Litere, secția Limba și literatura română-Limba și literatura franceză din cadrul Universității din București în anul 1995 (cursuri de zi, 5 ani); a obținut Diploma - Studii aprofundate (Literatura română veche) în 1996; este Doctor în Filologie din 2004. În anul 2007 a absolvit cursurile Masteratului Management educațional și comunicare constituțională de la Facultatea de Comunicare și Relații publice „David Ogilvy” (SNSPA). Este autorul unei monografii științifice, „Reprezentări ale destinului în folclorul românesc” (Editura Saeculum I.O., București, 2006) și co-autorul studiului „Aspecte ale educației contemporane” (Editura Universitaria, Craiova, 2011). A publicat articole în revistele Limbă și literatură, Perspective etc. Are 12 ani vechime în învățământul preuniversitar.
Prin intermediul proiectului ”Graphic novels in the classroom”, s-a creat deprinderea liceenilor de a concepe narațiuni grafice, pornind de la opere literare cunoscute, ceea ce implică o anumită modelare a orizontului de așteptare în sens meliorativ, cultivarea atitudinii reflexiv analitice și construirea unui demers interpretativ propriu, având ca vehicul imaginea (desenul, ori instrumentele TIC) și textul în limba engleză. Proiectul poate fi implementat cu ușurință în orice altă școală. Elevii au dovedit o reală deschidere pentru graphic novel, gândindu-se la o profesie viitoare legată de acest domeniu.
Proiectul ”Graphic novels in the classroom” derulat pe platforma eTwinning.net (http://new-twinspace.etwinning.net/web/p83117) se adresează elevilor cu vârsta între 14-18 ani și reunește contribuțiile a opt școli partenere. Scopul proiectului îl constituie facilitarea dialogului intercultural între elevii europeni, prin crearea unor romane grafice având teme variate: multiculturalism, dimensiunea de gen, etnicitate, globalism etc.
Mai întâi, a existat o etapă de documentare asupra acestui gen (romanul grafic). Spre deosebire de specia din care se desprinde, romanul grafic îşi construieşte naraţiunea prin nenumăratele derivări stilistice ale benzilor desenate: intrigile depăşesc formula tradiţională, ajungând la cititor prin alchimii de imagini şi text. Termenul este folosit însă în sensuri mai largi, acoperind şi lucrări de nonficţiune sau proze scurte, concepute însă după principiile artei secvenţiale. Datorită combinației dintre imagine și text, cititorii au la dispoziție simboluri vizuale pentru descifrarea intrigii, chiar dacă nu cunosc semnificația unor cuvinte. Fiind constituit dintr-o serie de diapozitive (panel-uri), romanul grafic invită cititorii să devină implicați în narațiune, pentru a conștientiza întâmplările de la un panel la altul.
Am consultat o serie de materiale despre semnificația romanului grafic – de exemplu, youtube.com/watch?v=P8-04ISNPsA și slideshare.net/RaeAnna/graphic-novels-1137714).
A urmat postarea prezentărilor individuale pe blog și a informațiilor despre școala/ orașul/ țara de proveniență. Comentariile elevilor au evidențiat dorința de cunoaștere a problemelor educației din școlile partenere.
S-au redactat apoi analize ale unor romane grafice și s-au identificat/studiat operele unor autori de referință. Eseurile elevilor au cuprins o analiză retorică (unitatea dintre comunicarea vizuală și cea lingvistică, conținutul secvențelor, evoluția personajelor) și o analiză a publicului-țintă (întrucât vizează anumite grupe de vârstă cu interese specifice).
Elevii români au ales următoarele graphic novels: „Portretul lui Dorian Gray” (o adaptare a romanului scris de Oscar Wilde) și „From Hell”, „The Ballad of Halo Jones”, „Promethea” de Alan Moore.
În cazul echipei noastre, piatra de încercare a constituit-o decizia de a desena manual/digital după o operă literară studiată la limba și literatura română. Astfel, elevii au conceput două versiuni independente de graphic novel, adaptări ale un basm cult cunoscut, „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă. Firește că munca de două luni și jumătate a echipei lui Ciprian, de a transpune în desene episoadele esențiale din basmul cult citat, nu s-a dovedit deloc ușoară. În schimb, echipa lui Bogdan a realizat destul de repede versiunea digitală, după ce s-a familiarizat cu instrumentele web 2.0 (Blabberize, Voki, Xtranormal, Bitstrips for Schools, Comic Life, Go Animate, Make Beliefs Comix!, Pikistrips, Pixton). Combinația dintre imagine și text (în limba engleză) a facilitat comunicarea intrigii, a subiectului narațiunii alese în cadrul celor două versiuni de graphic novel, adaptări ale basmului cult Povestea lui Harap-Alb. (slideshare.net/nchiper/the-tale-of-harap-alb-by-bogdan-cameni,
slideshare.net/nchiper/the-tale-of-harap-alb-by-ciprian).
A urmat o expoziție a acestor lucrări la liceu, care s-a bucurat de un succes deosebit în rândul adolescenților. Elevii au prezentat în cadrul unui atelier organizat de Centrul Centrul de Informare Europe Direct (CIED) Bucureşti, găzduit de Institutul European din România (IER), „Modalităţi de promovare a cetăţeniei active în rândul tinerilor”, cele două versiuni de graphic novel.
Școlile partenere au avut o colaborare bună. Materialele informative și programele de realizare a narațiunilor grafice au fost postate de către echipa norvegiană, fondatorul acestui proiect. Comentariile, corespondența atestă interacțiunea dintre parteneri pe tot parcursul derulării proiectului. Școlile partenere au avut libertatea alegerii subiectelor și a modalităților de concepere a produselor finale. Opiniile elevilor/profesorilor asupra derulării proiectului se regăsesc în padlet-ul din cadrul modulului de evaluare. Am utilizat blogul, sălile profesorilor și ale elevilor, web content, galeria de imagini, biblioteca de documente; am postat documente word și powerpoint; de asemenea, am utilizat comic life pentru graphic novel, issuu, flipsnack, slideshare.
Dimensiunea complexă a romanului grafic, munca imensă depusă la realizarea acestui proiect etwinning au determinat elevii să aprecieze abilitatea de-a spune o poveste în limba engleză prin intermediul imaginilor. Modelele educaționale din lumea contemporană se află într-o continuă schimbare care trebuie să se sincronizeze cu noile tehnologii. Utilizarea în mod responsabil a instrumentelor TIC implică o atitudine critică și reflexivă față de informația disponibilă. Comunicarea într-o limbă străină este strâns legată de comunicarea în limba noastră maternă, solicitând medierea și înțelegerea interculturală. Sensibilizarea și expresia culturală presupune aprecierea importanței exprimării creative a ideilor, o atitudine pozitivă prin valorizarea diferențelor culturale și a diversității lingvistice a Europei.
Prin proiectul etwinning ”Graphic novels in the classroom”, școlile partenere au inițiat un dialog cross-curricular creator.
Cuvinte cheie:
Accesări: 557




Ministerul Educaţiei