Resurse educaționale deschise: o posibilă grilă de evaluare

Susţine cursuri şi seminare de Instruire asistată de calculator, Medii virtuale de învățare și Noile media în educație și formare la Universitatea din Bucureşti, Departamentul pentru Formarea Profesorilor. A lucrat în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei în perioada 2002-2004, ca cercetător în Departamentul Curriculum. A coordonat peste 30 de cercetări evaluative și proiecte de utilizare a tehnologiilor digitale pentru a crește calitatea educației. Printre realizări: cofondator Academia Online (2003), fondator Elearning.Romania (2005), regional education manager la Intel (2007-2010), fondator iTeach.ro (2010), coordonator național eTwinning (2011-2012), senior education officer la Federația Crucii Roșii și Semilunii Roșii, Geneva (2013-2016), cofondator digitaledu.ro (2015). Din 2010, coordonează activitățile de dezvoltare profesională continuă de pe platforma online iTeach (suntprofesor.ro).

Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Dep. Formarea Profesorilor (București)

Două perspective complementare susțin construcția acestui demers de analiză a resurselor educaționale deschise în format digital. În primul rând, vizăm reperele pentru elaborarea unei resurse educaționale deschise (RED), ancorate în teoria pedagogică. Al doilea aspect important se referă la relevanța și valoarea resurselor digitale pentru susținerea eforturilor de ameliorare a sistemului și procesului de educație. Ne punem problema măsurii în care putem favoriza și promova acele resurse educaționale de calitate, a criteriilor pe baza cărora putem valida sau invalida o resursă educațională deschisă. Astăzi, sistematizarea modului în care privim resursele a devenit o necesitate, în condițiile în care asistăm la un aflux de resurse educaționale în format digital.

Resursele educaționale deschise au o contribuție majoră pentru transformarea procesului de educație. Realizarea de resurse digitale de către profesori, analiza și selectarea celor mai potrivite pentru includerea într-o activitate de învățare, experiența directă de utilizare la clasă a propriilor resurse sau a unora create de alte cadre didactice sunt demersuri care (a) stimulează reflecția pedagogică și dezvoltarea profesională continuă, (b) transformă și susțin demersul didactic, (c) contribuie la dezvoltarea de competențe, susțin procesul de învățare.

Teoriile pedagogice, mai mult sau mai puțin noi, ne ajută să creăm o „foaie de parcurs” fundamentată – o serie de jaloane orientative pentru inițiative, proiecte și programe care vizează dezvoltarea educației cu suport digital, precum și pentru prioritizarea caracteristicilor și funcțiilor resurselor digitale în curs de dezvoltare. Spre exemplu, am putea răspunde la întrebarea: Ce ar trebui să vizeze predominant un standard de proiectare și de evaluare a resurselor digitale pentru a sprijini educația (pe termen lung)?

Cele mai importante atribute ale unei resurse educaționale deschise în format digital au la bază caracteristici generice ale unui material suport pentru activități de învățare, îmbogățite prin posibilitățile oferite de noile tehnologii:

  • Integrare multimedia
  • Interacțiune cu conținutul
  • Integrare de jocuri educative (serious games)
  • Interacțiune cu colegi și cu cadrul didactic
  • Legături între resurse
  • Instrumente și resurse suplimentare accesibile
  • Portofoliu de rezultate și de produse ale activității
  • Posibilitatea de adaptare, corectare, actualizare, completare, versionare facilă (O. Istrate – Resurse educaționale deschise).

Dintre acestea, desprinderea criteriilor relevante pentru aprecierea unei resurse educaționale deschise în format digital constituie o provocare, din mai multe perspective. În primul rând, resursele existente acoperă un evantai foarte divers de posibilități pedagogice, tehnice, funcționale, dificil de surprins în grile funcționale, suficient de suple, utilizabile într-un proces eficient de analiză/ de validare. În al doilea rând, natura variată a suportului resurselor (text, imagine, audio, video, mixt) le face greu de încadrat într-o grilă unificată. În al treilea rând, în majoritatea cazurilor, multitudinea tipurilor de situații educative în care se poate valorifica o resursă îi conferă acesteia deschideri pedagogice vaste, intrinseci (resursa nu poate fi privită disociat de rolul său educațional), însă potențiale (resursa nu poate fi încadrată definitiv pe un anumit nivel de utilizabilitate sau valoare). Nu în ultimul rând, practica demonstrează că interpretarea evaluatorului, experiența lui educațională și nivelul lui de pregătire pedagogică joacă un rol important, apărând variații semnificative între punctajele acordate de evaluatori diferiți pentru aceleași resurse educaționale deschise.

Utilizând experiența de validare a resurselor educaționale deschise pentru portalul național digitaledu.ro, propunem în cele ce urmează o grilă criterială de evaluare a RED, exemplificând, în fiecare etapă, cu maniera de punctare pe scala 0-5, respectiv 0-10 la secțiunea A- Conținut al învățării.

Grila are patru secțiuni, dintre care prima vizează câteva condiții preliminare, cu un standard minimal de 10 puncte (din 20 alocate), urmată de secțiuni privind conținutul învățării (30 de puncte posibile), demersul didactic (30 de puncte posibile) și elemente de funcționalitate, interfața, aspect vizual (20 de puncte posibile).

Punctajul maxim este de 100 de puncte. Pentru fiecare criteriu, este descrisă modalitatea de interpretare pentru capetele scalei – pentru 0 puncte și pentru 5/10 puncte – ca reper orientativ pentru aprecierea punctuală.

Condiții preliminare

a) Este corect încadrată și suficient descrisă

  • 0 puncte: Încadrarea și descrierile lipsesc sau induc în eroare. Pe resursa publică nu este indicat autorul. Nu este indicată data publicării.
  • 5 puncte: Indică clar competența specifică și măsura în care contribuie la dezvoltarea acesteia. Este încadrată corect (an de studiu, disciplina etc.). Are date de identificare.

b) Este nediscriminatorie

  • 0 puncte: Include aspecte care pot leza persoane, grupuri, valori sociale. Promovează ideologii extremiste/ rasiste/ xenofobe. Nu respectă principiile echității, diversității, incluziunii și nondiscriminării.
  • 5 puncte: Nu conține niciun element potențial discriminatoriu (rasă, religie, grupuri minoritare, sex, convingeri religioase etc.).

c) Este accesibilă

  • 0 puncte: Accesul este restricționat (necesită cont și/sau licență/ plată)
  • 5 puncte: Este publică/ Poate fi vizualizată de oricine fără a necesita autentificare.

d) Indică sursele folosite

  • 0 puncte: Include text/ imagini/ sunet/ video însă nu precizează (corect) sursele.
  • 5 puncte: Indică toate sursele/ Nu este cazul (nu include/ nu face apel la alte resurse).

A. Conținut al învățării/ conținut științific

1) Corectitudinea științifică

  • 0 puncte: Conține cel puțin un element/ aspect invalid științific.
  • 10 puncte: Toate conținuturile științifice (informații/ concepte/ fenomene/ relații etc.) sunt corecte/ valide/ pertinente.

2) Relevanța pentru învățare

  • 0 puncte: Nu respectă particularitățile de vârstă (limbaj, nivel de dezvoltare psihică, cunoștințe anterioare). Este irelevantă, prin raportare la programa școlară. Conținuturile științifice nu sunt transpuse didactic (dacă este cazul).
  • 10 puncte: Respectă recomandările din curriculum (programă). Respectă principiile didactice (ex.: particularități de vârstă, sistematizare, progresie). Face legătura cu cunoștințele anterioare. Face legătura cu practica/ viața reală. Este realizată transpoziția pentru scopul educațional. Favorizează retenția.

3) Organizare

  • 0 puncte: Prezentarea conținuturilor nu are coerență logică. Conținutul nu este sistematizat. Resursa nu include niciun element care să susțină construcția/ structurarea cunoașterii (informații/ concepte/ fenomene/ relații) sau dezvoltarea de capacități/ atitudini.
  • 10 puncte: Include ancore cognitive, scheme de organizare, hărți conceptuale. Oferă o privire de ansamblu asupra conținuturilor incluse (la debut sau/ și la final). Realizează conexiuni inter- și transdisciplinare.

B. Demers didactic

1) Rezultate așteptate ale învățării

  • 0 puncte: Este vizată doar dimensiunea cunoștințelor. Dedicată predominant informării și prea puțin formării.
  • 5 puncte: Sunt vizate explicit/ evidente elemente precum: înțelegerea, aplicarea, analizarea, evaluarea/ analiza critică, crearea. Vizează explicit formarea de capacități și/ sau atitudini.

2) Strategie didactică

  • 0 puncte: Nu denotă o strategie didactică pentru parcursul de învățare propus. (În cazul în care resursa susține o situație educativă complexă/ de durată/ cu mai multe etape.)
  • 5 puncte: Strategia didactică este evidentă – parcursul de învățare este explicit condus, în etape succesive și logice, către atingerea rezultatelor așteptate./ Nu este cazul (nu este suficient de complexă pentru strategie did.). Dacă este o resursă de evaluare, aceasta are un parcurs în progresie.

3) Motivare/ Atractivitate/ Inovație didactică

  • 0 puncte: Nu conține niciun element de motivare pentru îmbunătățirea rezultatelor învățării.
  • 5 puncte: Este atractivă, dinamică. Susține motivația învățării și favorizează un parcurs participativ și antrenant (inclusiv prin elemente de gamification).

4) Interactivitate/ Colaborare

  • 0 puncte: Nu include elemente interactive (din punct de vedere funcțional și pedagogic/ cognitiv) pentru sprijin în învățare.
  • 5 puncte: Oferă suficient de frecvent exemple, teme de reflecție (formulate explicit), exerciții, indicații pentru a susține învățarea (conștientă și activă). Include secvențe care permit interacțiunea cu conținutul (pentru exersare, evaluare) și/ sau cu colegii. Solicită input și oferă feedback.

5) Indicatori de progres

  • 0 puncte: Nu oferă niciun element de orientare în material și în parcursul de învățare.
  • 5 puncte: Include indicatori de progres în material. Confirmă progresul în parcursul de învățare.

6) Parcursuri alternative/ complementare

  • 0 puncte: Face apel exclusiv la un singur canal de comunicare (text/ audio și video/ grafică) sau la o singură metodă didactică. Resursa este inflexibilă/ nu se poate adapta pentru diverse niveluri de înțelegere/ particularități (de receptare sau integrare) ale audienței.
  • 5 puncte: Informația verbală (audio sau text) este susținută de elemente vizuale/ de alternative-suport. Face apel la mai multe metode și procedee didactice. Permite parcursuri diferențiate/ mai multe chei de lectură, pentru diverse grupuri de nivel.

C. Funcționalități, interfață, aspect

1) Utilizare

  • 0 puncte: Elementele funcționale (care asigură interactivitatea) sunt ascunse/ neclare sau cu rol echivoc/ impredictibile.
  • 5 puncte: Fiecare element funcțional este accesibil ușor și poate fi identificat rapid.

2) Reutilizare și integrare

  • 0 puncte: Nu se poate edita și nici descărca. Vizualizarea (accesul la resursă) este condiționată (parolă/ furnizarea de date/ creare de cont).
  • 5 puncte: Poate fi preluată și editată ușor, fără autentificare/ fără limitări de acces/ fără să fie nevoie de instalare de software suplimentar. Poate fi integrată facil în alte platforme.

3) Aspecte de design vizual

  • 0 puncte: Ilizibil (mărime, contrast, calitate/ font), aranjament inestetic, folosire excesivă a culorilor. Include distractori (elemente superflue, fără rol funcțional/ didactic).
  • 5 puncte: Aspect estetic, clar (spațiere, predictibilitate/ orientare facilă). Elementele grafice susțin corect mesajul prin culori, poziționare, asociere/ relație, simboluri indiciale.

4) Calitate audio/ video/ grafică

  • 0 puncte: Imagini neclare. Video/ animații de calitate tehnică scăzută. Sunet de slabă calitate/ neinteligibil. Text cu greșeli de redactare, fără diacritice, exclusiv cu majuscule.
  • 5 puncte: Toate elementele multimedia sunt de calitate bună sau foarte bună.

Această propunere de grilă de evaluare a resurselor educaționale deschise în format digital încearcă să ofere câteva repere introductive pentru un demers mai amplu de organizare, de ierarhizare, de validare și, nu în ultimul rând, de valorificare a acestor instrumente noi, demers complicat, contestabil și parțial steril. O ipoteză plauzibilă este aceea că orice resursă poate fi utilă, în momentul și la locul potrivit – iar de aceea, o ierarhizare pe criterii axiologice obiective nu este posibilă. În fond, valențele pedagogice ale RED trebuie să fie analizate mai degrabă normativ, contextual, în situații concrete de utilizare, unde valoarea sa variază în funcție de orizontul de posibilități și de așteptări al elevilor, de răspunsul de moment al grupului, de scopurile stabilite ale învățării, de perspectiva profesorului asupra (organizării) conținutului educației etc. Însă reflecția privind semnificația resurselor educaționale deschise și încercarea de a le face mai bune trebuie să ne însoțească mereu.

Referințe

 

Cuvinte cheie: resurse educaționale deschise, RED, evaluarea resurselor educaționale deschise, criterii de analiză
Accesări: 19.241