Rolul jocului didactic în dezvoltarea preșcolarului și școlarului

Lucrând de câţiva ani cu copiii, am constatat că cea mai eficientă modalitate de a interacţiona cu ei este jocul. Jocurile îmbunătăţesc atmosfera clasei şi comportamentul individual al elevilor. Ele îi învaţă pe elevi să aplice importante abilităţi de relaţionare socială: comunicarea, spre exemplu, managementul conflictelor, auto-controlul. Jocurile dezvoltă atitudini prosociale, abilităţi de coping sau trăsături de caracter (responsabilitate, perseverenţă). Prin intermediul lor se doreşte o combatere a asumpţiilor negative pe care elevii le au despre ei înşişi sau despre colegii lor.

Prin prisma experienţei consistente la catedră şi utilizând jocul didactic, în lucrarea de faţă îmi propun să reliefez importanţa jocurilor în stimularea gândirii preşcolarilor şi şcolarilor.

Jocul este un important instrument educaţional ce contribuie la îmbunătăţirea abilităţilor cognitive şi la conştientizarea procesului cognitiv, în acelaşi timp ajutând copilul să facă faţă mai bine situaţiilor emoţionale şi sociale. Experienţa ludică este plăcută, captivantă şi emoţionantă, alimentând astfel motivaţia şi entuziasmul copiilor şi servind ca fundaţie solidă a procesului de învăţare profundă.

Jocul este una dintre activităţile prin care copilul învaţă să cunoască lumea reală. El influenţează toate aspectele dezvoltării şcolarului: percepţia, memoria, gândirea, imaginaţia, sentimentele, interesele, voinţa.

Pentru învăţământul primar, jocul didactic „este o specie de joc care îmbină armonios elementul instructiv şi educativ cu elementul distractiv”, este „un tip de joc prin care învăţătorul consolidează, precizează şi verifică cunoştinţele predate elevilor, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe”.

Ca profesor, poţi castiga inimile copiilor expunându-i lumii magice a jocurilor într-un mod experienţial şi special. Lecţiile ar trebui să se desfăşoare într-o atmosferă prietenoasă şi cordială, iar materialul ar trebui transmis într-un mod original pentru a menţine constant curiozitatea şi interesul copiilor.

Fii sigur că le arăţi copiilor că îţi place jocul respectiv. Încearcă să aplici acest sistem atât în viaţă privată cât şi la clasă, rezervă-ţi o perioadă amplă de timp pentru o examinare introspectivă a acţiunilor şi performanţelor tale ca profesor, apoi trage concluziile adecvate. Dirijează un proces de reflecţie regulat, prin care, după fiecare lecţie, analizezi modul în care s-a desfăşurat şi standardul general. Îţi poţi pune întrebări precum „A mers lecţia cum era plănuit?”, „Cum am reacţionat la anumite momente importante ale lecţiei (de exemplu, întreruperi, întrebări inteligente)?”.

Promovând cultura jocurilor, încearcă să fii un exemplu pentru copii: fii punctual, îngrijit şi aranjat, răbdător şi relaxat, fii respectuos cu copiii şi cu activitatea educaţională.