Romanul lui Liviu Rebreanu – o predare mai atractivă

În învăţământul modern se pune accentul pe educaţia centrată pe elev, pe creşterea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi al activităţilor, pe stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare. De aceea, alături de metodele de predare tradiţionale, preponderent expozitive, se folosesc şi cele moderne, activ-participative. Acestea sunt de multe ori mai atractive pentru elevi, deoarece favorizează accesul la cunoaştere prin forţele proprii, spontaneitatea şi cooperarea, renunţându-se la învăţarea mecanică a conţinuturilor.
Pornind de la aceste idei, am încercat şi eu să aplic metodele activ-participative, alături de cele expozitive, mai ales la lecţiile în care operele literare nu le păreau prea interesante elevilor. Demersul nu a fost uşor, întrucât folosirea acestor metode necesită o mai mare perioadă de timp pentru pregătirea materialelor necesare şi o implicare mai puternică a elevilor în desfăşurarea lecţiei, implicare ce era mai greu de realizat la clasele cu un nivel mai scăzut la învăţătură.

Un rol important în realizarea unei educaţii de calitate centrate pe elev îl reprezintă dezvoltarea şi diversificarea curriculară la nivelul şcolii, creşterea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi al activităţilor, precum şi stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare. În învăţământul modern se pune accentul pe stimularea învăţării prin cooperare şi folosirea metodelor activ-participative care să solicite atât mecanismele gândirii, cât şi pe cele ale imaginaţiei, ale creativităţii. Metodele de învăţare centrată pe elev fac lecţiile mai interesante şi îi ajută pe elevi să înţeleagă şi să valorifice conţinuturile într-un alt mod decât dacă acestea ar fi predate prin metode tradiţionale. În procesul  instructiv-educativ în care se folosesc metode activ-participative elevii lucrează eficient unii cu alţii şi îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi de ajutor reciproc. În orele în care sunt folosite aceste metode, profesorul are rolul de a-i ajuta, de a-i îndruma şi de a-i stimula pe elevi în receptarea sau sistematizarea cunoştinţelor. Cunoscând potenţialul fiecărui elev,  el le respectă opiniile şi le arată că pot emite idei valoroase, apreciind ideile bune şi manifestând înţelegere pentru ideile nereuşite. Totodată prin folosirea acestor metode, este cultivată independenţa cognitivă, spontaneitatea şi autonomia de învăţare. Este favorizat accesul la cunoaştere prin forţele proprii, stimulându-se atitudinea de reflectare asupra propriilor demersuri de învăţare. Profesorul le oferă elevilor posibilitatea de a-şi exprima părerea într-o atmosferă plăcută, de colaborare şi de respect reciproc, promovând o atitudine deschisă, pozitivă şi receptivă.

Pe aceste premise, am încercat şi eu să aplic metodele activ-participative, alături de cele expozitive, mai ales la lecţiile în care operele literare nu păreau prea atractive pentru elevi.

Una dintre metodele preferate de elevi a fost metoda cubului, care presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă si integratoare a unei teme. În lecţia în care este aleasă această metodă sunt recomandate următoarele etape: realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează; anunţarea temei, a subiectului pus în discuţie; împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului; redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe; afişarea finală pe tablă sau pe pereţii clasei.

Am preferat această metodă în cadrul lecţiilor de recapitulare a cunoştinţelor, una dintre acestea fiind analiza condiţiei femeii în comunitatea rurală ardelenească din primele decenii ale secolului al XX-lea, după ce am studiat romanul „Ion” scris de Liviu Rebreanu. Pentru aplicarea metodei am împărţit clasa în 6 grupe şi le-am trasat elevilor următoarele sarcini de lucru pe care să le rezolve în 20 de minute:

• DESCRIE, în zece rânduri, personajul feminin care te-a impresionat cel mai mult.
• COMPARĂ cele două personaje feminine antitetice şi complementare, Ana şi Florica.
• ANALIZEAZĂ condiţia femeii din satul transilvănean de la începutul secolului al XX-lea.
• ASOCIAZĂ două personaje feminine aparţinând unor clase sociale diferite. Scrie câteva asemănări şi deosebiri dintre ele (sugestii: Ana şi Laura).
• APLICĂ/ REALIZEAZĂ/ SCRIE un fragment de 10 rânduri în care să explici că „Femeia nu e decât o treaptă necesară unui alt scop suprem, un obiect de schimb în vederea stăpânirii bunurilor lumeşti”, după opinia lui Eugen Lovinescu.
• ARGUMENTEAZĂ afirmaţia lui George Călinescu potrivit căreia „ Femeia reprezintă două braţe de lucru, o zestre şi o producătoare de copii. Odată criza erotică trecută, ea încetează de a mai însemna ceva pentru feminitate.”

După ce elevii au lucrat în echipe, reprezentantul grupei a citit rezolvarea sarcinii pe care au avut-o. Concluziile au fost trecute pe caiete de către elevi.

O altă metodă folosită a fost starburstingul sau explozia stelară, care este similară  brainstormingului şi stimulează crearea de întrebări la alte întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Starbursting (engl. „star”- stea, „burst”- explozie) începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemenea exploziei stelare.
Avantajele acestei metode sunt: stimulează atât creativitatea individuală, cât şi pe cea de grup, spiritul de cooperare şi pe cel de competiţie; dezvoltă şi exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă, limbajul, atenţia distributivă.

Am folosit această metodă pentru evaluarea cunoştinţelor dobândite de elevi în urma lecturii romanului „Ion”. I-am aşezat pe elevi în semicerc şi le-am propus tema de rezolvat. Pe tablă am desenat o stea mare în interiorul căreia am scris ideea centrală. Pe cele cinci vârfuri ale steluţei am scris câte o întrebare referitoare la faptele, gândurile sau atitudinea principalului personaj feminin al romanului rebrenian. Aceste întrebări au fost: Din ce cauză s-a sinnucis Ana? Ce a gândit Ana privindu-l pe Dumitru Moarcăş mort? Ce semnificaţie au avut pentru ea cuvintele” Norocul meu, norocul meu!”? Ce rol a avut cârciumarul Avrum în luarea deciziei ei de a se spânzura? Care a fost atitudinea ei faţă de moarte? Cinci elevi au extras câte o întrebare, apoi şi-au ales câte trei-patru colegi, organizându-se astfel în cinci grupuri. Grupurile au cooperat în elaborarea întrebărilor. La expirarea timpului, elevii au revenit în semicerc in jurul steluţei mari şi au comunicat întrebările elaborate printr-un reprezentant al grupului. Elevii aparţinând celorlalte grupuri au răspuns la întrebări sau au formulat întrebări la întrebări. S-au apreciat întrebările elevilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte, precum şi modul de cooperare şi interacţiune.

Prin folosirea acestor metode, am urmărit ca elevii să reţină mai uşor conţinuturile legate de personajele feminine ale acestui roman rebrenian, dar şi câteva receptări critice ale acestei opere.

Aplicarea metodelor activ-participative în predarea romanului „Ion” al lui Liviu Rebreanu a făcut ca această operă, considerată de elevi mai puţin atractivă din cauza tematicii sale rurale şi a stilului sobru, impersonal al autorului, să devină plăcută şi interesantă. De asemenea, elevii au conştientizat importanţa studierii unei astfel de opere literare, considerate primul roman românesc modern.