Sănătatea lumii contemporane și educația nutrițională

Resorturile axiologice care vizează activitatea educativă au un rol important în ceea ce privește deschiderea către un sistem de valori formative. În acest sens se poate vorbi despre fundamentele educației și modul în care, pe diferitele sale paliere, ajută la formarea și dezvoltarea gândirii, pornind de la demersuri analogice constituite la început în familie, în microgrup, apoi la școală, desăvârșindu-se la intrarea în maturitate.
Implicaţiile educaţiei, cu atăt mai mult ale educaţiei nutriţionale, înseamnă pentru societatea contemporană un deziderat ce contribuie la stabilirea unor obiective cu finalitate pe termen lung.

Interesul medicilor şi al oamenilor de ştiinţă, nutriţionişti ai domeniului, nu are în vedere doar teoria în sine, ci mai ales aplicabilitatea şi finalitatea, pentru a-i convinge pe oameni, indiferent de vârstă, că o viaţă sănătoasă înseamnă o alimentaţie echilibrată. Aceasta deoarece în prezent tinerii, şi nu doar ei, se confruntă cu o serie de probleme de sănătate, menite să le pună în pericol nu doar devenirea şi cariera profesională, ci însăţi existenţa.
De aceea, nevoia educației nutriționale este cu atât mai necesară cu cât, în lumea contemporană, s-a constatat că există pe de o parte un impact la ceea ce înseamnă modul cum aceasta este înțeleasă, iar pe de altă parte, din nevoia de a cunoaște cauza și finalitatea multor boli, s-a ajuns în a simți necesitatea cunoașterii conceputului ca atare.

De-a lungul timpului, dar mai ales în perioada ultimilor ani, nevoia abordării acestui subiect este deosebit de stringentă, prin apariţia şi dezvoltarea, în special la tineri, a unor game variate de tulburări metabolice care nu o dată le-a pus sănătatea în pericol, ba chiar şi viaţa.

”Educația se distinge prin aceea că vizează apropierea de valori pe căi noi, ele însele de valoare.” (1) De asemenea, acelaşi autor, Constantin Cucoş, considera, vis-a vis de trei aspecte cu privire la receptarea valorilor culturale (receptarea, crearea unui spirit subiectiv şi concepera valorilor), că educaţia are ca finalitate “dezvoltarea la individ a spiritului normativ, autonom, care acţionează ca un imperativ intern, determinând fiinţa umană să stea în serviciul valorilor spirituale”. (2)

Ramură adiacentă și complementară a educației formative, educația nutrițională reprezintă în contextul actual o ramură a ceea ce înseamnă cultul pentru valori, pentru sănătate și pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor. Încadrată în tipologia educației informale, educația nutrițională este importantă prin obiective, scopuri, metode și finanlităţi, întrucât toate acestea se raportează atât la experiența de viață a celui care educă dar și la capacitatea celui care primește conținuturile.

Nevoia educației nutriționale este cu atât mai necesară cu cât, în lumea contemporană, s-a constatat că există pe de o parte un impact la ceea ce înseamnă modul cum aceasta este înțeleasă, iar pe de altă parte, din nevoia de a cunoaște cauza și finalitatea multor boli, s-a ajuns în a simți necesitatea cunoașterii conceputului ca atare.

În studiul ”Revoluția vitaminelor alimentației pentru sănătate”, Tehierry Souccar (3) face o apologie întreagă a acestui domeniu pornind de la alimentele și bazele nutriției, până la influența tuturor compușilor care intră în componența hranei oamenilor. El pornește de la conceptul de nutriție și disciplină ce au influențat și au implementat în același timp o revoluție culturală și științifică. Știința nutriției nu este în opinia sa o creație a corpului medical. Ea, dimpotrivă, îi scapă, ceea ce și explică, în parte, septicismul cu care continuă să fie privită. Problemele de nutriție s-au născut din efortul unor categori de oameni de știință puțin cunoscuţi publicului larg. Prin urmare, consideră autorul, cei care au acceptat și investighează această reală problemă a lumii contemporale sunt biochimiștii, cercetătorii patrimoniul nostru celular.

De asemenea, formarea viitorilor maturi depinde, indisolubil, de educaţie, care presupune un complex de factori ce participă nemijlocit la formarea personalităţii umane. Aşa se explică de ce tinerii, cu un mod de gândire propriu, format în familie, desăvârşit în instituţiile de învăţământ şi comunitate, îşi formează propriile convingeri cu privire la modul în care provocările lumii contemporane îi determină să îşi formeze o concepţie proprie despre educaţia nutriţională. Importanţa alegerii este cu atât mai mare, cu cât în prezent, datorită ritmului alert de viaţă, atât tinerii cât şi adulţii pun pe un plan secund aspectele nutritive, fapt ce a determinat în rândul acestora un deficit moral şi de ce nu al vieţii cotidiene, motiv ce a facilitat necesitatea elaborării de studii în acest domeniu foarte interesant

De aici rezultă şi ideea expusă cu privire la formarea tinerilor de către R. Peters, Viviane De Landsheere şi Gilbert De Landsheere (4), care consideră că “educaţia are implicaţii normative” mai ales din perspective morale. De aceea, “a spune că un om a fost educat, dar el nu s-a schimbat în bine, sau că educându-şi copilul, un om nu a încercat să facă ceva care merită osteneala, ar fi o contradicţie logică”.

Fără îndoială că necesitatea educației nutriționale, cu precădere mai ales în rândul tinerilor, a pornit de la problemele care au determinat bolile actuale îndeosebi diabetul, cancerul și obezitatea. De aceea educația nutrițională are ca scop cunoașterea alimentelor, a substanțelor nutritive, producerea și conservarea acestora, pentru o alimentație rațională.

Obiectivele educației nutriționale sunt:
1. Elaborarea unei politici constructive despre ceea ce înseamnă alimentația sănătoasă;
2. Promovarea unor metode practice nu doar teoretice cu privire la alimentație;
3. Utilizarea unor tehnici de lucru care să justifice credibil ceea ce este bun și ceea ce nu este bun în alimentație;
4. Conceperea unor filme documentare cu privire la alimentația nutrițională, atât pentru omul sănătos cât și pentru aceia care, cu atât mai mult, sunt predispuși unor boli ce pot deveni mai târziu cronice;
5. Consolidarea unor noțiuni și a unor probleme de ordin nu doar teoretic ci și practic în sistemul de învățământ chiar și din clasele primare, prin difizarea unor filme și invitarea unor specialiști care să explice rolul fundamental al alimentației sănătoase îmbinate cu sportul și o igienă alimentară personală pe măsură;
6. La orele de dirigenție, profesorul – diriginte poate să invite medici specialiști în nutriție care să le vorbească și să le prezinte copiilor influența nefastă în urma unei alimentații nesănătoase.

Cu atât mai mult este importantă cunoașterea rolului vitaminelor și a secretelor nutriției pentru a observa efectele pe termen lung a unui regim sănătos și a unei diete care menține atât sănătatea corporală cât și frumusețea ei. Un exemplu de bune practici în acest sens rămâne şi cartea cu tema ”Mă hrănesc, deci slăbesc”, al cărui subtitlu este ”Secretele nutriției”, scrisă de Montignac Michel (5). Punctul de plecare al acesteia e legat de stocarea grăsimilor bazată direct pe nutriție și pe modul în care un pancreas sănătos conferă starea de bună dispoziție a unei persoane, dar şi de faptul că, „din nefericire, nutriţia este una dintre acele discipline rămase în urmă, unde mai domneşte şi o totală anarhie. Fiecare consideră că are dreptul de a spune ceva şi toată lumea se îndeamnă să spună ce dă Dumnezeu”. Concluzia autorului consta în aceea că ”atâta timp cât nu există secreție de insulină nu există nici risc de stocare a energiei”. În același timp, Montigniac Michel a stabilit o distincție între glucidele bune și glucidele rele, primele cu indice glicemic scăzut, celelalte cu un indice crescut, deci cu riscul de a provoca obezitate. (6)

Este foarte important să se cunoască și să se respecte alimentaţia sănătoasă, modul de utilizare al acesteia pe zi cât și aportul elementelor care intră în componența ei, dar și a unor elemente cum ar fi vitaminele sau antioxidanții, importanţi pentru un metabolism sănătos.

Fără îndoială că, așa cum aprecia în studiul său, ”Biblia naturistului”, Jethro Kloss (7), o alimentație sănătoasă reprezintă mesajul pentru toți oamenii, care trebuie să cunoască atât regulile alimentației ca atare cât și modul în care își construiesc viața, în așa fel încât să nu aibă nevoie decât de sfatul medicului și nu de medicamentele acestuia.
Alimentația rațională și echilibrul vor fi acelea care vor contribui, cu ajutorul substanțelor nutritive, la originea sănătații și a echilibrului în organism.

Note bibliografice:
1 Cucoş, Constantin, Educaţia, Dimensiuni culturale şi interculturale, Ştiinţele Educaţiei, Structuri, Conţinuturi, Tehnici, Editura POLIROM, Iaşi, 2000, p. 17.
2 O p. cit., p. 29.
3 Sauccear, Thery, Revoluţia vitaminelor, alimentelor pentru sănătate, Introducere de dr.Sanda Biberi Moroeanu, Editura Compania, Bucureşti, 2000, p. 23.
4 Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, De, Definirea obiectelor educaţiei, Traducere de Constantin Urma, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979, p. 7.
5 Montignac, Michel, Mă hrănesc, deci mănânc, -Regimul disociat-Traducere de Marie –Jeanne Vasiloiu, Editura FORUM, Bucureşti, 2000, p. 58.
6 Op. cit., p. 127.
7 Jethro, Kloss, Biblia naturistului, Introducere Mihaela Oniga şi Victor Apostolescu, Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Artemi, Bucureşti, 2007, p. 99.

Bibliografie:
1. Cucoş, Constantin, Educaţia, Dimensiuni culturale şi interculturale, Ştiinţele Educaţiei, Structuri, Conţinuturi, Tehnici, Editura POLIROM, Iaşi, 2000.
2. Jethro, Kloss, Biblia naturistului, Introducere Mihaela Oniga şi Victor Apostolescu, Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Artemi, Bucureşti, 2007.
3. Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, De, Definirea obiectelor educaţiei, Traducere de Constantin Urma, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
4. Montignac, Michel, Mă hrănesc, deci mănânc, -Regimul disociat-Traducere de Marie –Jeanne Vasiloiu, Editura FORUM, Bucureşti, 2000.
5. Sauccear, Thery, Revoluţia vitaminelor, alimentelor pentru sănătate, Introducere de dr.Sanda Biberi Moroeanu, Editura Compania, Bucureşti, 2000.