Stimularea inteligențelor multiple prin joc și mișcare

De la profesorii care sunt dezamăgiți de metoda „halei-hop” de educație sau ale căror probleme nu au fost rezolvate de acest joc vor veni cele mai bune intervenții educaționale, de la educatori tineri, simplii, ingenioși, care își folosesc propriul spirit și materiale simple.
În opinia mea, profesorii vor deveni mai buni în profesia lor dacă practică acest lucru cu pasiune. Baza pentru un randament profesional eficient este reflecția și căutarea identității.

Copiii născuți în ziua de azi sunt diferiți de generațiile anterioare. Se nasc și cresc într-o lume digitalizată, de care nu mai poate face aproape nimeni abstracție, astăzi. Howard Gardner spune, în lucrarea sa intitulată ”Generația App”, că nu este neobișnuit ca tehnologia să schimbe fundamental natura umană – sau cel puțin gândirea și acțiunea umană.

Copiii generației de azi cresc expuși la o imensitate de mesaje și stimuli fără a fi deranjați în vreun fel de acest lucru. Sunt atrași să facă mai multe activități in același timp (multitasking) și reușesc să își distribuie atenția atât timp cât au un interes (superficiali). Din cauza vitezei și conciziei, noile media încurajează gândirea superficială.

Mulți profesori folosesc în activitatea lor modele de instruire care au fost construite treptat, pe baza propriei experiențe didactice. Apariția noilor cerințe și  forme moderne de aplicare a metodelor didactice, explorarea și experimentarea unor noi strategii bazate pe rezolvarea de probleme reprezintă o sarcină dificilă.

Renunțarea la stilul academic clasic și adaptarea la un stil de muncă în echipă (echipă multidisciplinară) reprezintă o altă barieră greu de trecut de către unii profesori.

Schimbările în stilul de instruire nu se realizează peste noapte, ci este nevoie de mult calm și conștientizare, pentru că învățământul viitorului trebuie să se axeze pe schimbare continuă. Pretențiile sunt cu totul altele în prezent.

Multe schimbări au eşuat pentru că au efecte foarte slabe asupra a ceea ce se întâmplă în clasă. Acestea au un efect similar cu cel al unei furtuni într-un ocean: suprafaţa apei este foarte agitată, pe când fundul oceanului este liniştit (şi puţin întunecat). Pare a fi o agitaţie uriaşă în zona politicilor publice, creând impresia unor schimbări majore… pe când în adâncime lucrurile îşi urmează cursul ca şi până atunci. Altfel spus, profesorii predau la clasă aceleași lucruri şi în aceleași moduri de zeci de ani.

Pentru că există numeroase studii care abordează problematica educației timpurii, însă nu există nicio lucrare completă, care să se concentreze asupra implementării teoriei inteligențelor multiple ca un întreg, respectiv ca o doctrină pedagogică, pentru că „psihologii au petrecut mult prea mult timp evaluând indivizii și nu destul ajutându-i.” (Howard Gardner), pentru că cele mai bune intervenții educaționale vor continua să vină de la educatori simpli, ingenioși, care își folosesc propriul spirit și materiale simple, am ales să studiez modul în care jocul și mișcarea pot stimula dezvoltarea inteligenței. Lucrarea mea de disertație s-a intitulat „Stimularea inteligențelor multiple prin joc și mișcare în grădiniță”. Oferă instrumente care pot fi aplicate la grupa de preșcolari în vederea determinării, stimulării și dezvoltării inteligențelor multiple ale preșcolarilor: exemple de activități de întărire a inteligențelor (manual de activități pentru părinți/ educatoare), fișă de sprijin pentru proiectarea lecției din perspectiva teoriei inteligențelor multiple, exemplu de amenajare a centrelor de interes pe inteligențe multiple, program de stimulare a inteligențelor multiple bazat pe activități menite să antreneze implicarea copiilor în moduri variate și diferite,  chestionare pentru părinți , grile de observație diferite, teste adaptate pentru preșcolari pentru identificarea inteligențelor multiple dominante.

În cadrul programului pedagogic de stimulare a inteligențelor multiple propus, am proiectat activităţi educaţionale capabile să sprijine diversitatea, valorificarea optimă a diferenţelor individuale, realizarea unui proces educaţional individualizat. Am apelat la traducerea conținutului și transmiterea mesajului din curriculum pentru învățământul preșcolar dintr-o perspectivă multiplă, valorificând talentele și înclinațiile fiecărui copil și ajutându-i pe fiecare să înțeleagă în funcție de inteligența sa dominantă sau chiar să își dezvolte și să lucreze asupra punctelor mai slabe. Aplicând teoria inteligențelor multiple, nu am renunţat la un program unic de instruire, la obiective şi conținuturi comune, dar am creat situaţii de învăţare favorabile fiecărui individ. Altfel spus, călătoria preșcolarului a avut rute diferite, însă destinaţia a rămas aceeași.

Sugestiile de activități prezentate în programul de stimulare sunt orientative și lasă loc imaginației colegelor educatoare, pentru a-și organiza propriile activități, în funcție de grupa pe care o conduc și temele abordate. (Prezentarea succintă a lucrării mele de disertație poate fi găsită aici: prezi.com/view/44KzMpeCGpMnejL99bJW/)

Programul de stimulare a inteligențelor multiple este un instrument extrem de ofertant pentru educatori, care au astfel ocazia să devină creatori de lecții captivante în funcție de profilurile elevilor cu care interacționează, însă ea funcționează doar în cazul profesioniștilor care resping rutina, care se află mereu în căutare, sunt curajoși și motivați să rezoneze cu clasele la care predau.