Studiu privind eficiența jocului în activitățile matematice

Activitatea de învăţare a noţiunilor şi conceptelor matematice este o activitate complexă, cu multe provocări pentru cadrele didactice din ciclul primar. Pentru a demonstra eficienţa folosirii jocului didactic, am inițiat o microcercetare educaţională pentru evidențierea unor relaţii cauzale între abordarea de tip ludic și performanța crescută a elevilor (ipoteza de cercetare). Experimentul a reprezentat principala metodă de investigaţie. Observaţia a fost utilizată în perioada premergătoare şi în timpul desfăşurării experimentării, cu scopul de a compara şi surprinde comportamentul, reacţiile elevilor şi mai ales, condiţiile psihopedagogice în care jocul didactic asigură situației educative o deosebită valoare formativă.

Experimentul pedagogic a presupus crearea unor situaţii noi, prin introducerea unor modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale, cu scopul verificării ipotezei de cercetare. Am urmărit, de asemenea, modul în care se adaptează şi este acceptată această metodă de către elevii cu grade diferite de pregătire. Probele de evaluare au fost folosite pentru a măsura cât mai exact volumul şi cunoştinţele înainte, în timpul şi după efectuarea experimentării. Testul final a avut un caracter mixt de cunoştiinţe şi aptitudini, verificând atât capacitatea de reproducere a unor cunoștințe cât şi nivelul de dezvoltare a capacităţilor de analiză şi sinteză de aplicare a cunoştinţelor în noi situaţii.

Pentru a răspunde cerinţelor creşterii randamentului şcolar al elevilor în prezenta cercetare mi-am propus următoarele obiective:

• integrarea jocului didactic matematic în realizarea unor demersuri didactice matematice în care să-i atragem pe şcolarii mici;
• cunoaşterea modului de prezentare a fiecărei noţiuni matematice;
• crearea situaţiilor de învăţare adecvate nivelului de vârstă şi posibilităţilor intelectuale ale clasei.

În cadrul cercetării întreprinse am pornit de la urmatoarea ipoteză: integrând adecvat jocul didactic matematic în lecţile de matematică din ciclul primar, poate duce la creşterea eficienţei învăţării noţiunilor matematice şi la creşterea randamentului şcolar.

Deoarece mi-am propus să declanșez o acţiune educaţionala rezultatele acesteia fiind înregistrate şi prelucrate pentru a demonstra eficiența folosirii jocului didactic, prin metodologia adoptată se va ajunge la descoperirea unor relaţii cauzale.

Probele de evaluare au fost folosite pentru a măsura cât mai exact volumul şi cunoştinţele înainte, în timpul şi după efectuarea experimentării. Testul final a avut un caracter mixt de cunoştiinţe şi aptitudini, verificând atât capacitatea de reproducere a unor cunoştiinte cât şi nivelul de dezvoltare  a capacităţilor de analiză şi sinteză de aplicare a cunoştinţelor în noi situaţii. Punctajul s-a acordat în funcţie de gradul de dificultate al întrebării sau problemei şi după calitatea sau numărul soluţiilor găsite sau propuse.

Primul pas în reorganizarea instruirii l-a constituit aplicarea unor metode active, folosirea unor exerciții-joc şi jocuri cu un grad mai mare de complexitate în comunicarea şi reactualizarea noţiunilor matematice, precum şi efectuarea unui număr sporit de exercitii şi probleme care să asigure înţelegerea de către fiecare elev a sarcinilor cerute şi posibilitatea rezolvării cu uşurintă a acestora.

Etapa intervenţiei ameliorative a avut un pronunţat caracter formativ, constând în aplicarea jocului  didactic în orice tip/ variantă de lecţie.

În urma experimentului efectuat, putem spune că utilizarea jocului didactic satisface cerinţele unui învăţământ formativ, deoarece antrenează majoritatea elevilor, sporeşte gradul de motivaţie a învăţăturii prin satisfacţiile pe care elevii le obţin prin rezultatele pozitive ale muncii lor. Progresul elevilor a fost evidenţiat de creşterea gradului de realizare a obiectivelor instruirii, creştere materializată în mărimea valorii notelor pentru nivelul de cunoştinţe şi deprinderi atins.