Toate articolele din categoria: Jocul didactic
Educația, factor al dezvoltării personalității. Impactul asupra preșcolarilor mici
Complexitatea psihologică a personalității și diversitatea factorilor care contribuie la formarea sa fac din structura și evoluția acesteia un proces de durată, dificil, numit personogeneză. Factorii definitorii implicați în formarea personalității umane sunt ereditatea, mediul și educația. Educația este un factor important care își pune cu siguranță o amprentă destul de mare în formarea personalității unui copil, fiind importantă în modelarea comportamentului. Spre deosebire de ontogeneză (care se referă la dezvoltarea pur biologică a organismului de la concepție la maturitate), personogeneza se concentrează pe transformarea psihologică și spirituală, fiind guvernată de trei dimensiuni majore: dimensiunea biologică, dimensiunea socială, dimensiunea psihologică și spirituală.
Articol integral →Povestea ca punte spre învățare. O abordare ludică în orele remediale la clasa I
Predarea remedială la nivel primar se confruntă cu provocări metodologice specifice, care vizează atât capacitatea limitată de concentrare a elevilor de vârstă mică, cât și necesitatea identificării unor strategii didactice care să menționeze motivația în contextul oboselii acumulate. Prezentul articol documentează o intervenție pedagogică integrată, fundamentată pe abordarea narativă și pe strategii multisenzoriale, implementată în cadrul Programului de Învățare Remedială la clasa I. Prin valorificarea potențialului didactic al textului literar și prin integrarea sa în activități diferențiate la limbă română și matematică, se urmărește demonstrarea eficacității unei pedagogii experiențiale care contextualizează competențele lingvistice și de numerație în situații semnificative pentru copil.
Articol integral →Gamificarea învățării, inovația care redă bucuria de a învăța
Educația se află într-o perioadă în care totul se schimbă: elevii, profesorii, tehnologia, chiar și felul în care privim învățarea. Ceea ce odinioară părea o simplă transmisie de cunoștințe a devenit astăzi un proces complex, centrat pe elev, pe emoție și pe trăirea învățării. În acest context, gamificarea s-a impus ca una dintre cele mai vii și eficiente metode de inovare, o punte între nevoia de rigoare și dorința de entuziasm. A învăța prin joc nu este o idee nouă. Încă din primele forme de educație, jocul a fost limbajul prin care copiii au descoperit lumea. Noutatea constă în modul în care acest principiu vechi este reimaginat în școala modernă. Gamificarea înseamnă integrarea mecanismelor ludice, precum misiuni, provocări, niveluri sau recompense simbolice, în activități de învățare, cu scopul de a crește implicarea și motivația elevilor. Nu este vorba despre a transforma orele în competiții zgomotoase, ci despre a da un sens mai viu procesului de învățare.
Articol integral →Importanța jocului matematic în clasele primare
Învățământul primar reprezintă etapa fundamentală în dezvoltarea intelectuală, emoțională și socială a copilului. În această perioadă, elevii își formează primele deprinderi de gândire logică, învață să exploreze lumea înconjurătoare și își dezvoltă curiozitatea naturală. Printre disciplinele esențiale ale acestei vârste, matematica ocupă un loc central, fiind considerată nu doar un instrument de cunoaștere, ci și un mijloc prin care copilul își dezvoltă capacități cognitive, spiritul de analiză și atenția.
Totuși, matematica este adesea percepută ca fiind o disciplină rigidă, abstractă sau chiar dificilă. De aceea, învățătorii caută metode prin care să transforme procesul de predare într-o experiență plăcută, atractivă și motivantă. Una dintre aceste metode este jocul matematic, o strategie pedagogică ce combină învățarea cu distracția și care ajută la formarea unor competențe durabile.
Socializarea și dezvoltarea socio-emoțională prin joc la vârsta preșcolară
Procesul de socializare a copilului preșcolar reprezintă o componentă fundamentală a dezvoltării umane, constituind baza asupra căreia se construiesc ulterior toate relațiile sociale și competențele de integrare în comunitate. În contextul educației timpurii, socializarea transcende simpla acumulare de comportamente sociale, devenind un mecanism complex prin care copilul își construiește identitatea, învață să navigheze în sistemul de relații interpersonale și internalizează valorile culturale ale societății în care trăiește. Jocul emerge în acest context ca vehiculul principal prin care se realizează această transformare evolutivă, reprezentând nu doar o activitate recreativă, ci un laborator social autentic în care copilul experimentează roluri, testează limite, dezvoltă empatie și învață să coopereze cu ceilalți. Analiza relației dintre joc și socializare la vârsta preșcolară devine astfel esențială pentru înțelegerea mecanismelor prin care copilul trece de la o existență predominant egocentrică la o funcționare socială adaptativă, proces care se desfășoară într-un continuum dinamic între influențele familiale verticale și interacțiunile orizontale cu grupul de egali.
Articol integral →Metodologia formării capacităților de comunicare la preșcolari
Procesul de îndrumare a formării capacităților de comunicare cuprinse mai multe etape care se întrepătrund: ascultarea vorbirii celorlalți, reproducerea ei pe baza imitației, construirea unui sistem verbal propriu, consolidarea lui prin exersarea zilnică, prevenirea unor deficiențe și corectarea vorbirii. Situațiile de instruire ce presupun comunicarea se diversifică în funcție de modalitățile, căile și mijloacele la care poate apela educatorul.
Articol integral →Ce este învățarea socială și emoțională?
Învățarea socială și emoțională (ISE) este procesul prin care copiii și adulții își dezvoltă abilități esențiale pentru a-și înțelege și gestiona emoțiile, a construi relații sănătoase, a lua decizii responsabile și a face față provocărilor vieții. Principalele arii vizează conștientizarea de sine, autoreglarea emoțională, conștiința socială, relațiile interpersonale și luarea deciziilor responsabile.
Articol integral →Metode interactive de evaluare în sistemul de învățământ modern
La început de mileniu XXI, evoluția tehnologiei și a societății, în general, impune aplicarea unor metode interactive de evaluare în sistemul de învățământ modern, adaptate cerințelor actuale. Aceste metode se bazează pe abordări creative pentru a măsura cunoștințele și abilitățile elevilor și pot include proiecte de grup, portofolii digitale, jocuri educaționale sau evaluări bazate pe competențe. Utilizarea tehnologiei, a colaborării permanente profesor-elev și a feedback-ului continuu sunt aspecte cheie în implementarea și eficientizarea acestor metode.
Articol integral →Jocul digital educațional în învățământul primar, din perspectiva profesorilor (Studiu de cercetare)
Învățarea bazată pe jocuri (GBL – Game Based Learning ) poate fi integrată cu ușurință la nivelul învățământului primar, folosind ca suport metodele tradiționale de predare, ce pot fi extinse și actualizate la noile provocări. Când se ia în considerare utilizarea jocurilor educaționale digitale ca instrumente pedagogice, profesorii pot juca un rol important, la fel de importanți fiind și factorii care pot influența atitudinile acestora față de utilizarea jocurilor digitale educaționale la clasă. Această lucrare își propune un studiu care să investigheze: cum percep cadrele didactice din învățământul primar jocul digital educațional, care sunt factorii care influențează percepția profesorilor față de jocul digital educațional, cum influențează percepția profesorilor referitor la jocul digital educațional, folosirea acestora în procesul instructiv-educativ.
Articol integral →Strategii și jocuri de comunicare la clasa pregătitoare
În clasa pregătitoare, comunicarea joacă un rol crucial în procesul de învățare al copiilor. Este esențial ca aceștia să fie încurajați să își exprime gândurile, să își împărtășească ideile și să interacționeze cu colegii lor pentru a-și dezvolta abilitățile de comunicare și a-și îmbunătăți vocabularul. Există numeroase strategii și jocuri de comunicare care pot fi folosite în clasă pentru a stimula aceste aspecte și pentru a face procesul de învățare mai distractiv și mai captivant pentru copii.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei