Povestea ca punte spre învățare. O abordare ludică în orele remediale la clasa I

Predarea remedială la nivel primar se confruntă cu provocări metodologice specifice, care vizează atât capacitatea limitată de concentrare a elevilor de vârstă mică, cât și necesitatea identificării unor strategii didactice care să menționeze motivația în contextul oboselii acumulate. Prezentul articol documentează o intervenție pedagogică integrată, fundamentată pe abordarea narativă și pe strategii multisenzoriale, implementată în cadrul Programului de Învățare Remedială la clasa I. Prin valorificarea potențialului didactic al textului literar și prin integrarea sa în activități diferențiate la limbă română și matematică, se urmărește demonstrarea eficacității unei pedagogii experiențiale care contextualizează competențele lingvistice și de numerație în situații semnificative pentru copil.

Una din nevoile de sprijin identificate la elevii mei (clasa I), avute în vedere în cadrul Programului Învățare Remedială (ÎR), a fost dezvoltarea competenței „Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute”, respectiv „Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date” , într-un mod accesibil, firesc și motivant. Desfășurarea Programului ÎR  la clasa I aduce însă provocări specifice:

• vârsta mică, asociată cu o capacitate redusă de concentrare;
• oboseala fizică și mentală după primele patru ore ceea ce duce la o scădere a atenției, motivației în ora a cincea, când are loc, de regulă, pregătirea remedială.

Toate acestea impun găsirea unor abordări integrate, dinamice și multisenzoriale, care să reactiveze interesul și să mențină atenția. O astfel de abordare este cea bazată pe poveste, joc și mișcare, care facilitează învățarea prin experiență și emoție.

În proiectarea activităților alese spre prezentare, având ca obiectiv îmbunătățirea competențelor de literație, respectiv rezolvarea de probleme simple în care intervin operații de adunare sau scădere în concentrul 0-31, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice am urmărit două direcții specifice Programului ÎR:

• consolidarea, pentru întărirea și stabilizarea competențelor deja formate;
• aprofundarea și extinderea, prin aplicarea în contexte noi, cu accent pe gândirea critică, rezolvarea de situații-problemă și transferul cunoștințelor.

De ce am ales povestea? Pentru că este primul pas în receptarea mesajelor scrise. Este esențială alegerea unui text potrivit vârstei? Da. Pentru că un  text accesibil:

• facilitează înțelegerea prin suport vizual + narativ;
• oferă contexte familiare pentru conversație;
• permite extragerea de informații esențiale (cine?, unde?, cum?, de ce?, ce învățăm?);
• susține transferul în situații reale (împărțirea, cooperarea, gestionarea emoțiilor).

Având în vedere criteriile de mai sus, textul utilizat a fost: „Nu vă atingeți de mierea mea!” de Jane Chapman și Tim Warnes, o poveste atractivă, cu personaje clar conturate și acțiune simplă, potrivită clasei I.

Descrierea activității – ora de CLR / DP + AVAP

Scenariul activității a fost ghidat de tiparul unei lecției de consolidare, și anume:

1. Captarea atenției — „Borcanul bunătății”: S-a prezentat „borcanul bunătății” (imagine). La  întrebările: „Ce credeți că putem pune aici? Ce lucruri bune putem aduna?”, elevii au scris pe bilețele colorate cuvinte precum zâmbete, ajutor, vorbe frumoase, îmbrățișări, cooperare, încurajare, alinare, etc.
Ce am urmărit?  Activare emoțională, contextualizare semantică.

2. Anunțarea temei și a obiectivelor

3. Consolidarea cunoștințelor
a. Lectură scurtă + Sarcini diferențiate+ Explozia stelară: După lectură, fiecare copil, a avut de rezolvat individual 2 sarcini scurte. Sarcinile au fost diferențiate. Răspunsurile au fost discutate frontal prin punctarea lor prin intermediul metodei exploziei stelare, respectiv lipirea răspunsurilor.
b. Atelier creativ – „Eticheta borcanului Ursului”: Elevii au creat o etichetă/ o mică ilustrație despre ceea ce înseamnă bunătatea, mesaj spus prin intermediul unui personaj din poveste. Toate etichetele au fost lipite pe o planșa „Borcanul ursului”, cea care a plăcut celor mai mulți copii fiind „alegerea ursului” pentru borcanul lui.

4. Asigurarea retenției și transferului
a. Poster „Regulile Bunătății”: Pe un suport dat (imagine cu personaje + titlu), elevii au lipit cartonașe cu  reguli și le-au discutat. Rezultat: consolidarea receptării mesajelor funcționale.
b. Activitate practică – „Traseul spre borcanul cu miere” : Traseu cu benzi colorate + provocări de tipul: „Spune un compliment.”, „Oferă un gest de bunătate în tăcere.”, „Oferă un 5 unui coleg”, „Povestește o situație de ajutor.”, „Generos”, „Arată un zâmbet larg.”. Elevii au fost împărțiți în 3 echipe de 6, și fiecare membru trebuia să rezolve o provocare. Rezultat: Fixare prin acțiune, verificarea înțelegerii mesajelor scurte.

5. Evaluare: Evaluare rapidă, frontală, cu sprijinul tablei Smart, prin intermediul unui test care a cuprins puncte cheie ale activității.

6. Încheiere — Jocul „Cubul bunătății”: Împărțiți în 3 grupuri, a câte 6 elevi, elevii au aruncat un cub pe a căror fețe a fost scris: Împart – Ajut – Ascult – Îmbrățișez – Împac – Mulțumesc. Pornind de la sarcina primită au povestit o situație reală.

De ce funcționează această abordare? Pentru că activitatea combină mișcarea, jocul, interacțiunea socială, expresia artistică:

• Traseul → fixare prin acțiune și verificarea înțelegerii mesajului scurt
• Borcanul bunătății → trecere de la simbol la cuvânt
• Etichetele și afișul → receptarea mesajelor scrise prin asociere vizual-emoțională

Impact: copiii înțeleg mai bine mesajele scrise deoarece ele devin vizibile, tangibile, trăite.

Și, utilizând aceeași poveste, am desfășurat a doua activitate, în scopul integrării competențelor matematice – de data aceasta, la disciplina MEM/ CLR+AVAP. Tipul lecției a fost tot de consolidare, iar scenariul a fost:

1. Colaj cu personajele poveștii: pentru început (captarea atenției), copiii au rezolvat online un puzzle cu personajele (ursul, Cârtițoi, Șoricilă, frații Iepurici), dar și cu cuvinte/ expresii extrase din text:
borcan uriaș, miere delicioasă, pași grei, urs fioros, șuvoi de miere, acționăm repede, stejarul cel gros.
Rezultat: asocierea imagine–expresie; ordonarea logică a elementelor.

2. Formularea orală și rezolvarea de probleme (0–31) pe baza colajului Pe baza imaginii obținute, respectiv a unor mini imagini de lipit în caiete (borcan picături miere, iepurași-mulțime ghinde, stejar, etc.) s-au formulat oral probleme, și s-a lipit in caiete reprezentarea lor:
1. Într-un borcan uriaș sunt 18 picături de miere. Ursul mai adaugă 7. Câte sunt acum?
2. Iepuricii au strâns 26 de ghinde. Pierd 5 pe drum. Câte rămân?
3. Sub stejarul cel gros sunt acum 6 animăluțe. Vin încă 4. Câte vor fi  în total?
4. Cârtițoi înaintează 12 pași grei. Ursul face cu 8 mai mulți. Câți pași face ursul?
Obiective/ Rezultate vizate:
• utilizarea termenilor matematici: sumă, total, diferență, mai mult, mai puțin
• folosirea simbolurilor „+, –, =”
• crearea orală și scrisă (prin intermediul imaginilor) a unor probleme
• consolidarea competențelor de calcul în situații familiare

La final, au fost recompensați  o „picătură de miere” (cartonaș).

Conform Ordinului nr. 6423/2025, Programul ÎR presupune utilizarea unor strategii didactice diferențiate care să sprijine dezvoltarea competențelor de comunicare, matematice și științifice. De exemplu, în prima activitate prezentată, după lectură, diferențierea a avut loc prin sarcini diferențiate, astfel încât toți elevii să poată accesa textul la nivelul lor: unii au beneficiat de sprijin vizual (imagini), alții au completat enunțuri scurte, iar elevii avansați au formulat propriile întrebări. Toți au lucrat pe același conținut, cu sprijin adaptat, iar înțelegerea mesajului citit a fost verificată și consolidată ulterior prin metoda exploziei stelare, care a permis reluarea rapidă a informațiilor-cheie într-o formă activă și accesibilă.

De ce funcționează această abordare?

• Povestea ca nucleu – Copiii înțeleg mai ușor conceptele lingvistice și matematice prin narațiune.
• Abordare multisenzorială: Îmbină limbajul, vizualul, mișcarea, manipularea-asigură retenție.
• Predictibilitate+varietate: Activități scurte, clare și structurate, dar variate perfect după 4 ore de curs.

Rezultat: Progres vizibil: exprimare mai fluentă, progres în înțelegerea problemelor prin manipulare, relaționare mai bună în grup.

Rezultatele observate în urma implementării acestei secvențe didactice confirmă relevanța abordării integrate text literar–activități multisenzoriale în context remedial. Progresia elevilor în receptarea mesajelor scrise și în rezolvarea de probleme simple, coroborată cu creșterea gradului de implicare și cooperare, susține ipoteza conform căreia învățarea prin poveste și experiență directă facilitează accesul la competențe abstracte la vârsta timpurie. Această practică pedagogică, deși aplicată într-un context specific, oferă un model replicabil pentru intervenții remediale care urmăresc nu doar consolidarea competențelor, ci și menținerea unei atitudini pozitive față de învățare. Dezvoltarea ulterioară a acestei abordări ar putea include colectarea sistematică de date longitudinale pentru evaluarea impactului pe termen mediu și lung.