Jocul digital educațional în învățământul primar, din perspectiva profesorilor (Studiu de cercetare)

Învățarea bazată pe jocuri (GBL – Game Based Learning ) poate fi integrată cu ușurință la nivelul învățământului primar, folosind ca suport metodele tradiționale de predare, ce pot fi extinse și actualizate la noile provocări. Când se ia în considerare utilizarea jocurilor educaționale digitale ca instrumente pedagogice, profesorii pot juca un rol important, la fel de importanți fiind și factorii care pot influența atitudinile acestora față de utilizarea jocurilor digitale educaționale la clasă. Această lucrare își propune un studiu care să investigheze: cum percep cadrele didactice din învățământul primar jocul digital educațional, care sunt factorii care influențează percepția profesorilor față de jocul digital educațional, cum influențează percepția profesorilor referitor la jocul digital educațional, folosirea acestora în procesul instructiv-educativ.

Această cercetare vizează așadar, studierea percepțiilor profesorilor din învățământul primar cu privire la jocul digital educațional și a factorilor care contribuie la dezvoltarea acestor percepții, analizând totodată relația dintre aceste percepții și integrarea jocurilor digitale în practica lor didactică.

Obiectivele lucrării vor fi:
– O1 – Determinarea percepțiilor cadrelor didactice din învățământul primar cu privire la jocul digital educațional.
– O2 – Determinarea factorilor care influențează percepția profesorilor față de jocul digital educațional.
– O3 – Investigarea influenței pe care o exercită percepția profesorilor referitor la jocul digital educațional asupra integrării acestuia în practica lor didactică.

Ipoteza de la care vom porni în această cercetare, este:
Percepțiile cadrelor didactice asupra jocului digital educațional influențează integrarea acestuia în practica lor didactică. (I1)

Percepția este considerată a constitui componenta cognitivă a atitudinii. „O atitudine poate fi definită ca o predispoziție învățată sau o tendință de a răspunde pozitiv sau negativ la un anumit obiect, situație, concept, idee sau persoană. Prin urmare, profilul atitudinilor profesorilor față de jocurile educaționale pe computer influențează deciziile lor de a adopta și desfășura predarea mediată de GBL. Acest lucru este fără îndoială cel mai important în zilele noastre, unde jocurile pe computer sunt una dintre cele mai populare activități de petrecere a timpului liber în rândul copiilor. Această adaptare depinde în principal de percepțiile profesorilor despre GBL.” (Manesis, 2014) Percepțiile pozitive îi vor motiva pe profesori să implementeze jocurile digitale în predarea lor, în timp ce atitudinile negative le vor limita intențiile de a folosi o astfel de noutate de predare și învățare.

O altă ipoteză pe care o vom emite în acest studiu este:
Percepțiile cadrelor didactice asupra jocurilor digitale educaționale sunt afectate în mod semnificativ de folosirea jocurilor didactice clasice la ore, accesul la un computer în sala de clasă, experiența în crearea și utilizarea jocurilor educaționale pe computer, participarea la cursuri TIC. (I2)

Astfel, vom urmări în cercetarea noastră următoarele variabile:
Variabila independentă I1: percepția profesorilor asupra jocului digital educațional
– pozitivă
– negativă
Variabila dependentă I1: integrarea jocului digital educațional în practica didactică
Variabile independente I2: folosirea jocurilor didactice clasice la ore, accesul la un computer în sala de clasă, experiența în crearea și utilizarea jocurilor educaționale pe computer, participarea la cursuri TIC.
Variabila dependentă I2: percepțiile cadrelor didactice asupra jocurilor digitale educaționale

Percepțiile profesorilor cu privire la utilitatea jocurilor digitale educaționale în învățământul primar au fost investigate folosind un eșantion de 100 de profesori. Participanții la studiu au fost recrutați de pe platforme online, grupuri de învățători, studenți și masteranzi care deja profesau în învățământul primar. La rândul lor, acești subiecți au căutat și alți colegi dispuși să participe la cercetare.

Instrumentul folosit pentru colectarea datelor din cadrul acestei cercetări a fost un chestionar online de tip Likert în 5 puncte (1 = Total de acord, 2 = De acord, 3 = Nu sunt sigur (nehotărât), 4 = Dezacord, 5 = Dezacord total).

Chestionarul a fost separat în trei secțiuni: prima secțiune a inclus datele demografice ale participanților, cum ar fi: genul, vârsta, mediul, vechimea în învățământ și tipul de studii absolvite. A doua secțiune a încercat să identifice posibilii factori care ar fi putut conduce în timp la crearea percepțiilor, cum ar fi: folosirea jocurilor didactice clasice la ore, accesul la un computer în sala de clasă, experiența în crearea și utilizarea jocurilor educaționale pe computer, participarea la cursuri TIC. A treia partea a chestionarului cuprindea 10 afirmații care investigau percepțiile profesorilor și impactul acestora asupra utilizării jocurilor digitale educaționale la clasă.

Profesorii din eșantionul studiat aveau în general opinii pozitive cu privire la utilitatea GBL în sălile de clasă, majoritatea fiind de acord că jocurile digitale educaționale reprezintă o abordare utilă, exprimându-și disponibilitatea în utilizarea lor la clasă în viitor.

În concluzie, putem susține că ipotezele noastre se confirmă și că percepțiile cadrelor didactice asupra jocului digital educațional influențează integrarea acestuia în practica lor didactică, percepțiile pozitive ajutându-i pe profesori să implementeze jocurile digitale în predarea lor, în timp ce atitudinile negative le vor limita propensiunea de a folosi o astfel de noutate de predare și învățare.

Bibliografie

1. Manesis, D. (2014). The Importance of Future Kindergarten Teachers’ Beliefs about the Usefulness of Games Based Learning. International Journal of Game-Based Learning, 4, 78–90. doi.org/10.4018/IJGBL.2014010105
2. Manesis, D. (2020). Digital Games in Primary Education. În Game Design and Intelligent Interaction. IntechOpen.