Studiu privind rolul fotografiei în predarea disciplinei istorie

A absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj Napoca, promoția 2003. În anul 2015, a absolvit masterul „Management curricular”, din cadrul Facultății de Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai. Din anul 2003, este profesor de istorie la Școala Gimnazială Viișoara. Are gradul didactic I, obținut în anul 2013, și o vechime la catedră de 18 ani. Din anul 2015, exercită și funcția de director al acestei instituții. Școala Gimnazială Viișoara este instituție de învățământ cu predare în limba română și maghiară, având o populație școlară formată din preșcolari și școlari de etnie română, rromă și maghiară.

Școala Gimnazială, Viișoara (Cluj)

Scopul acestui studiu este de a ilustra, din perspectiva profesorului de istorie, rolul informativ dar mai ales formativ pe care îl are fotografia în predarea acestei discipline la ciclul gimnazial, dar și liceal. Pornind de la fotografie, ca resursă didactică, profesorul are posibilitatea de a proiecta activități de învățare bazate de metode didactice variate și eficiente în formarea competențelor la elevi. Am realizat această investigație la unitatea de învățare „Lumea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”, lecția „Primul război mondial” (clasa a VII-a). Fotografia selectată este „Viața din tranșee”, iar ca text-suport am folosit textul „Viața în tranșee” din manualul de Istorie, clasa a VII-a, ed. Art Klett, autor Maria Ochescu, pag.20)

Lecția pe care am selectat-o pentru a demonstra această ipoteză este Primul război mondial (unitatea de învățare: Lumea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, clasa a VII-a)  iar secvența/ subiectul situației de învățare este studiul de caz Viața în tranșee.

Fotografia la care am apelat este Viața în tranșee (en.wikipedia.org/wiki/File:Cheshire_Regiment_trench_Somme_1916.jpg) – Fig.1

Activitatea de învăţare nr. 1
Competenţa specifică: 2.2. Explorarea resurselor istorice prin utilizarea instrumentelor specifice gândirii critice
Forma de organizare: individuală
Mijloace de învăţământ: fotografia Viaţa în tranşee,  textul Viața în tranșee din manualul de Istorie, clasa a VII-a, ed. Art Klett, autor Maria Ochescu, pag.20)
Metode didactice: descrierea literară, descrierea ştiinţifică

Sarcina de lucru 1: Descrieţi literar tranşeea din fotografie evidenţiind elementele constitutive şi condiţiile de viaţă ale soldaţilor.
Sarcina de lucru 2: Descrieţi ştiinţific tranşeea din fotografie evidenţiind elementele constitutive şi condiţiile de viaţă ale soldaţilor.
Sarcina de lucru 3: Descrieţi literar tranşeea din fotografie evidenţiind elementele constitutive şi condiţiile de viaţă ale soldaţilor. Utilizaţi  următorii 10 termeni cheie: nelinişte, deznădejde, perete şubred, scândură, sârmă ghimpată, disperare, mort, muribund, moarte, urgie.
Sarcină de lucru 4: Descrieţi ştiinţific tranşeea din fotografie evidenţiind elementele constitutive şi condiţiile de viaţă ale soldaţilor. Utilizaţi termenii următori: şanţ, ţăruşi, scânduri, sârmă ghimpată, uniformă de camuflaj, cască, mort, muribund, anxietate, depresie.

Rezolvarea sarcinii de lucru 1: Asemenea unui fisuri în sol, tranşeea strânge între pereţii săi, întâriţi cu scânduri şi ţăruşi, corpul fragil al soldatului epuizat de efortul fizic dar şi psihic. Sârma ghimpată de pe marginea tranşeei completează acest tablou terifiant.
Rezolvarea sarcinii de lucru 2: Tranşeea este constituit dintr-un şanţ de 2-2,5 m săpat în sol, întărit cu ţăruşi şi scânduri şi protejat cu o reţea de sârmă ghimpată. Soldatul din tranşee poartă uniformă de camuflaj şi cască de metal pentru a se proteja de schijele grenadelor şi pietrele aruncate de exploziile acestora.
Rezolvarea sarcinii de lucru 3:
Cuvinte cheie: nelinişte, deznădejde, perete şubred, scândură, sârmă ghimpată, disperare, mort, muribund, moarte, urgie
Descriere literară: Imaginea tranşeei transmite privitorului o stare de nelinişte. Pereţii şubrezi ai tranşeei, săpaţi în solul nisipos şi instabil şi întăriţi cu scânduri, ameninţă să se prăbuşească peste soldași. Sârma ghimpată din buza şanţului ameninţă să sfâşie carnea celor care se avântă până aici. Tranșeea este un loc al deznădejdiei şi al disperării. Se mănâncă şi de bea alături de morţi, se doarme în mijlocul muribunzilor. “Mirosul” morţii este omniprezent. Rafalele armelor crează o urgie nesfârşită.
Rezolvarea sarcinii de lucru 4:
Cuvinte cheie: şanţ, ţăruşi, scânduri, sârmă ghimpată, uniformă de camuflaj, cască, mort, muribund, anxietate, depresie;
Descriere științifică: Tranşeea este un şanţ săpat în sol, adânc de aproximativ 2-2,5 m. Ea este întărită cu ţăruşi şi scânduri şi prevăzut cu o reţea de sârmă ghimpată în partea superioară menită a spori siguranţa soldaţilor. Echipamentul soldaţilor este constituit din uniformă de camuflaj şi cască de metal. Soldaţii sunt obligaţi să trăiască alături de morţi şi muribunzi ceea ce le provoacă stări de anxietate şi depresie.

Activitatea de învăţare nr. 2

Competenţa specifică: 4.2. Aplicarea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează cooperarea, disciplina şi perseverenţa
Forma de organizare: în perechi
Mijloace de învăţământ: fotografia Viaţa în tranşee, ghidul de studiu.
Metode didactice: ghidul de studiu, exerciţiul, conversaţia.

Sarcina de lucru 1: Descrieţi literar conţinutul imaginii Viaţa în tranşee având în vedere cele 10 întrebări din ghidul de studiu.
Întrebările din ghidul de studiu:

  • Din punct de vedere cromatic, ce puteţi spune despre fotografia prezentată?
  • Ce înfăţişează fotografia prezentată?
  • Care este elemental dominant din fotografie?
  • Câţi soldaţi sunt în fotografie?
  • Câte corpuri inerte sunt în fotografie?
  • Cu ce este echipat soldatul?
  • Cum arată bocancii şi uniforma soldatului?
  • Cu ce este înarmat soldatul?
  • Cu ce sunt întăriţi pereţii tranşeei?
  • Ce se găseşte în partea superioară a tranşeei?

Descrierea literară: Într-un peisaj dominat de non-culorile alb, negru şi nuanţe de gri, privitorul poate observa 0 tranșee, loc al pierzaniei şi a deznădejdii în primul război mondial. Figura centrală este aceea a unui soldat întins peste peretele tranșeei. Dealtfel el este singurul care animă acest peisaj lugubru. Alte trei corpuri umane lipsite de suflu sunt amestecate cu alte obiecte răspândite în toată tranşeea. Soldatul este echipat cu o uniformă de camuflaj, cască şi bocanci. Acestea sunt acoperite cu un strat gros de praf şi mizerie. În mâini soldatul ţine o armă greoaie fiind oricând pregătit să se apere.El este lungit peste peretele tranşeei întărită cu scânduri. Sus, pe marginea superioară a tranşeei, gardul de sârmă ghimpată completează acest peisaj sinistru.

Sarcina de lucru 2: Descrieţi ştiinţific conţinutul imaginii Viaţa în tranşee având în vedere cele 10 întrebări din ghidul de studiu.
Întrebări din ghidul de studiu:

  • Din punct de vedere cromatic ce puteţi spune despre fotografia prezentată?
  • Ce înfăţişează fotografia ?
  • Care sunt elementele constitutive ale unei tranșee?
  • Unde este situată reţeaua de sârmă ghimpată ?
  • Ce rol joacă scândurile de lemn în arhitectura unei tranșee?
  • Câţi soldaţi observaţi în imagine?
  • Câte corpuri inerte vedeţi în imagine?
  • În ce constă echipamentul unui soldat?
  • Ce rol joacă casca de metal?
  • Cu ce este înarmat soldatul?
  • Care sunt condiţiile de viaţă ale soldaţilor în tranşee?

Descrierea științifică: Fotografia prezentată este o fotografie alb-negru. Ea înfăţişează o tranşee. Elementele constitutive ale unei tranşee sunt: şanţ adânc de 2-2,5 m. şi un gard de sârmă ghimpată situat  în partea superioară. Pereţii şanţului săpaţi în solul nisipos sunt întăriţi de scânduri. În fotografie apare un singur soldat. Se pot observa, de asemenea, alte trei corpuri inerte. Echipamentul soldatului constă în uniformă de camuflaj, cască de protecţie din metal şi bocanci. Casca de metal are rolul de a-l apăra pe soldat de gloanţele sau fragmentele de metal ale grenadelor inamicilor. Soldatul este înarmat cu o armă de foc de dimensiuni mari. Condițiile de viaţă ale soldaţilor sunt foarte dificile datorită spaţiului îngust delimitat de pereţii acestuia.

Activitatea de învăţare nr. 3

Competenţa specifică: 4.2. Aplicarea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează cooperarea, disciplina şi perseverenţa
Forma de organizare: în ehipe
Mijloace de învăţământ: fotografia Viaţa din tranşee
Metode didactice: cadranele, învăţare prin cooperare

Sarcina de lucru: Observaţi fotografia. Rezolvaţi sarcinile de lucru din  cele patru cadrane.
Sarcina de lucru 1: Definiți tranșeea
Rezolvare sarcina de lucru 1: Tranșeea este un şanţ adânc săpat în pământ pe câmpul de luptă, în zonele de câmpie, în timpul primului război mondial.
Sarcina de lucru 2: Descrieţi tranşeea
Rezolvarea sarcinii de lucru 2: Tranşeea este constituită dintr-un şant adânc de 2-2,5 m, întărit cu ţăruşi şi scânduri de lemn şi protejat în partea superioară de o reţea de sârmă ghimpată.
Sarcina de lucru 3: Caracterizaţi viaţa soldaţilor din tranşee şi a atmosferei utilizând 10 cuvinte-cheie
Rezolvarea sarcinii de lucru 3: moarte, frig, foame, disperare, sânge, noroi, muribund, anxietate, singurătate, izolare;
Sarcina de lucru 4: Explicaţi rolul tranşeei pe câmpul de luptă
Rezolvarea sarcinii de lucru 4: Tranşeea are rolul de a oferi protecţie soldaţilor pe câmpul de luptă, mai ales în zonele de câmpie lipsite de o protecţie naturală.

Concluzii

Utilizarea fotografiei, ca resursă didactică, în cadrul orelor de curs la disciplina istorie joacă un rol important deoarece aceasta are rolul de „martor ocular” al societăţii la un moment dat, facilitând transmiterea  şi asimilarea informaţiilor. Funcţia informativă a fotografiei este completată de  funcţia formativă (prin creşterea gradului de organizare a informaţiilor transmise), funcţia de evaluare şi funcţia de raţionalizare a efortului depus de profesor şi elev. Fotografia este o resursă didactică versatilă, putând fi utilizată şi adaptată în numeroase situaţii de învăţare.

Bibliografie

• Cerghit, Ioan – Metode de învăţământ,  E.D.P., Bucureşti,1998
• Dulamă, Maria Eliza. Metodologii didactice activizante. Teorie şi practică, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2008
• Păun,Ştefan – Didactica istoriei, Ed. Corint, Bucureşti, 2007

 

Cuvinte cheie: competență, fotografie, istorie, metodă didactică, sarcină de lucru
Accesări: 364