Tehnologii informaționale în grădiniță: avantaje și dezavantaje

Viitorul învățământului aparține unui sistem educațional informatizat, astfel, tânăra generație trebuie să pășească în viitor cunoscând utilizarea calculatorului, la fel cum generațiile trecute au știut să folosească hârtia, creionul, instrumentele intelectuale ale timpului lor.
Societatea informațională este o stare de fapt a prezentului și rămâne la latitudinea noastră cât de repede vom ști să facem parte din ea, și aceasta ca o necesitate individuală de armonizare.

”A ști nu este de ajuns; este nevoie să aplicăm.
A dori nu este suficient; trebuie să acționăm.” (Johann Goethe)

Noua orientare a învățământului românesc urmărește dezvoltarea gândirii critice a copiilor prin folosirea unor metode și tehnici activ-participative care pun accentul pe participarea activă a copilului și îl plasează pe acesta în centrul procesului de învățare. Copilul dobândește capacitatea de a gândi critic în timp, ceea ce-i permite să se manifeste spontan, fără îngrădire, fără să-i fie teamă de părerea celor din jur, oferindu-i  putere și încredere de analiză și reflexie.

Jocul este principala formă de organizare a procesului instructiv-educativ din grădiniță, iar ”utilizarea calculatorului este pentru copil un mod de a învăța, jucându-se”. (Elena Nica)

În activitățile desfășurate cu preșcolarii se poate folosi ca metodă învățarea asistată pe calculator dacă sunt îndeplinite cumulativ trei coordonate esențiale: cadrele didactice dispun de pregătirea necesară care să le permită utilizarea calculatorului, grădinița să dețină baza materială necesară desfășurării activităților asistate de calculator, timpul alocat să fie în concordanță deplină cu nevoile și nivelul de vârstă al preșcolarilor.

În activitatea cu preșcolarii, utilizarea tehnologiei informației are un ecou pozitiv. În demersul de pregătire se pornește de la premisa că, alături de mijloacele didactice clasice, calculatorul este un instrument didactic ce poate fi folosit în scopul eficientizării activităților.

Utilizarea calculatorului în activitatea didactică crește randamentul profesorului, încurajează inovația/ modernizarea procesului didactic, facilitează înțelegerea fenomenelor de către copii, promovează învățarea cooperativă, dezvoltând abilități de lucru în echipă, permite o învățare individualizată, personalizată. TIC se poate utiliza pentru următoarele tipuri de activități: predarea și învățarea ce se poate face utilizând lecții electronice, interactive, multimedia (un film documentar sau didactic, o pagină web, o prezentare pe calculator), softuri educaționale, activități în care se cere copiilor să fie creativi, să exploreze și să inoveze, utilizând Internetul, îmbogățindu-și cunoștințele cu informații din domenii variate. Jocurile dezvoltă viteza de reacție, gândirea logică, spiritul competitiv. Copilul poate învăța prin joc, într-un mod plăcut și accesibil, culorile, cifrele, literele, formele geometrice, compunerea și descompunerea numerelor naturale, ordonarea obiectelor după diferite criterii etc.

Calculatorul, prin intermediul softurilor educaționale, poate, în egală măsură, să instruiască, să ajute în rezolvarea unor sarcini și să distreze. Ambianța educațională specifică situațiilor de învățare face to face este înlocuită cu mediul virtual de învățare.

Folosirea calculatorului în activitățile cu preșcolarii are unele avantaje și dezavantaje pe care le-am sintetizat astfel:

Avantaje:

• reprezintă un mijloc de învățare preferat de copii, pentru că este animat, viu și  interactiv
• stimulează interesul, curiozitatea, independența în rezolvarea sarcinilor, în căutarea soluțiilor
• permite minții și mâinii să se joace până la găsirea soluției, creând din instinct, imaginație, simplă plăcere ludică
• dezvoltă perspicacitatea, gândirea logică, creativitatea, puterea de concentrare, îndemânarea
• accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate
• utilizatorul poate învăța în propriul său ritm, controlându-și rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid și permanent
• interacțiunea cu profesorul este neconstrângătoare și liberă
• petrecerea timpului liber într-un mod plăcut și util
• instrumentele și aplicațiile sunt ușor de folosit.

Dezavantaje:

• lucrul la calculator implică o poziție statică, solicitând coloana vertebrală și generând poziții defectuoase
• poate afecta vederea
• unele jocuri dezvoltă și încurajează violența
• nu favorizează relațiile sociale, putând duce la așa numita ”singurătate computerizată” și, în final, la izolarea individului
• creează dependență
• este o ”fabrică” uriașă de cunoaștere, dar care exploatată excesiv provoacă pierderea unor aspecte din lumea basmelor, poveștilor, a jocurilor în aer liber
• folosirea excesivă poate conduce la îngrădirea și limitarea dezvoltării afective firești a copiilor.

Proiectată și desfășurată corect, predarea-învățarea-evaluarea cu ajutorul calculatorului poate deveni o  metodă prin care preșcolarii descoperă și se dezvoltă în mod planificat, ajutându-i să învețe prin acțiuni logice, evitându-se dezvoltarea unor deprinderi mecanice. Utilizarea softului educațional poate fi o metodă motivantă, ce contribuie la eficientizarea și modernizarea demersului didactic, la susținerea inovației didactice, la accesibilizarea cunoștințelor.

Îmi exprim deschiderea către utilizarea tehnologiilor informaționale în grădiniță, dar grădinița nu ar mai avea farmecul specific dacă s-ar renunța la jocuri, poezii, povești care modelează suflete și îi ajută pe copii să înțeleagă lumea pe care o trăim.

Bibliografie:
1. Ordean, Grațian. Primii pași în lumea calculatoarelor. Editura Sigma Plus, Deva, 2001.
2. MECT. Curriculum pentru învățământul preșcolar. MECT, 2008.
3. TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație. Impactul formativ al utilizării AEL în educație. București, 2004. Online: http://www.tehne.ro/resurse/TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf
4. Neacșu, I. Metode și tehnici de învățare eficientă. Editura Militara, București, 1990.
5. Oprea, C. L. Strategii didactice interactive. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.