Factorii care intervin în efectuarea temelor pentru acasă în ciclul primar şi efectul acestora asupra rezultatelor şcolare ale elevilor

Temele pentru acasă în ciclul primar au efecte pe termen lung, acestea fiind un mijloc de dezvoltare a deprinderilor de scris, citit, socotit.Temele pentru acasă pot fi influenţate atât de caracteristicile elevului şi tipul de sarcină, cât şi de implicarea familiei şi de poziţia învăţătorului faţă de acestea.
În anul şcolar 2011-2012, mi-am propus să identific care sunt principalii factori care intervin în efectuarea temelor pentru acasă, precum şi efectul acestora asupra rezultatelor şcolare obţinute de elevii mei. Am pornit de la ipoteza că în ciclul primar temele pentru acasă sunt rezultatul influenţelor exercitate atât de şcoală, cât şi, în mare măsură, de familie. Elevii care îşi fac temele cu regularitate au rezultate foarte bune la învăţătură, iar cei mai mulţi dintre elevii cu rezultate şcolare slabe nu îşi efectuează în mod constant temele. Gradul şi modul de implicare a familiei în efectuarea temelor influenţează performanţa şcolară a elevilor.

Cercetarea mea s-a oprit asupra celor 32 de elevi din clasă, precum şi a 32 părinţi ai acestora (mama sau tata, în anumite cazuri, bunici sau alte persoane).

Pentru  a verifica ipoteza de lucru am elaborat şi aplicat chestionare pentru elevi şi pentru părinţi. Acestea au cuprins întrebări care vizau următoarele:
– comportamentul elevului în rezolvarea temelor;
– rolul familiei în efectuarea temelor (cine, când şi în ce mod se implică).

La chestionarele aplicate elevilor am obţinut următoarele rezultate:

a) La întrebarea care sunt persoanele care îi ajută în efectuarea temelor,  am obţinut următoarele răspunsuri:

b) La întrebarea în ce mod se implică aceste persoane în efectuarea temelor, am obţinut următoarele răspunsuri ale copiilor:

c) La întrebarea ce importanţă au temele pentru acasă, elevii au dat următoarele răspunsuri:

La chestionarele aplicate părinţilor am obţinut următoarele rezultate:

a) La întrebarea care sunt persoanele care îi ajută în efectuarea temelor,  am obţinut următoarele răspunsuri:

Am observat că între răspunsurile copiilor şi cele date de părinţi sunt mici diferenţe.

b) La întrebarea în ce mod se implică aceste persoane în efectuarea temelor, am obţinut următoarele răspunsuri:

Am obţinut rezultate diferite.Astfel, numărul părinţilor care declară că rezolvă părţi din temă sau aproape toată tema este mai mic decât al copiilor, acest fapt l-am interpretat ca o manifestare de protejare a imaginii copilului de către părinte. Părinţii care au răspuns că rezolvă părţi din temă sau aproape toată tema consideră că pregătirea temelor îl oboseşte foarte mult pe copil, acesta fiind apreciat la şcoală cu ,,suficient” sau ,,bine”. Această atitudine ,,protectoare” a acestor părinţi în privinţa sănătăţii, dar şi a imaginii copilului este greşită din punct de vedere pedagogic.

c) La întrebarea ce importanţă au temele pentru acasă, părinţii au dat următoarele răspunsuri:

Am observat că cea mai mare parte a părinţilor apreciază temele pentru acasă ca fiind o modalitate de consolidare a cunoştinţelor.Marea majoritate a  părinţilor au apreciat imbunătăţirea rezultatelor şcolare ale copiilor lor ca urmare a efectuării constante şi cu seriozitate a temelor pentru acasă. Marea majoritate a părinţilor au răspuns că se implică mult şi foarte mult în efectuarea temelor de către copiii lor.

Eficienţa ajutorului acordat de părinţi în efectuarea temelor diferă, în funcţie de momentul acordării acestuia:

• acordat în timpul efectuării temelor, fragmentează timpul de învăţare al copilului;
• acordat seara, când timpul de învăţare s-a consumat, remedierea este posibilă doar prin consumarea altui timp;
• calea cea mai eficientă ar fi discuţia cu copilul înainte de rezolvarea temelor, precum şi controlul pe  etape.

În concluzie, învăţătorul trebuie să intervină prin discuţii cu părinţii pentru ca aceştia să fie ajutaţi să hotărască asupra eficienţei acestui ultim tip de ajutor ce trebuie acordat copilului lor.

Învăţătorul trebuie să găsească soluţii pentru îmbunătăţirea atitudinii părinţilor faţă de tema pentru acasă, cunoaşterea clară de către aceştia a obiectivelor urmărite prin acest tip de activitate, dar şi a a mijloacelor cele mai eficiente pentru atingerea lor.

Bibliografie:
• Revista ”Învăţământul primar”, nr. 4/2004, Editura Miniped, Bucureşti.
• Revista ”Învăţământul primar”, nr. 1-3/2006, Editura Miniped, Bucureşti.