Tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, departe de a fi plictisitoare
Este învăţătoare, grad didactic II, cu o vechime de 10 ani la catedră, absolventă a Universităţii “Ovidius” Constanţa, specializarea P.I.P.P. Din anul 2003 lucrează în cadrul Liceului Teoretic Murfatlar, judeţul Constanţa.
Adeseori, suntem tentaţi să găsim vinovată tânăra generaţie pentru necunoaşterea valorilor, a tradiţiilor şi obiceiurilor bunilor noştri, omiţând totuşi să identificăm principalele cauze care determină o atare lipsă de interes şi, mai cu seamă, să ne străduim noi înşine să le insuflăm dragostea pentru ele. Suntem convinși că, în anumite condiții, putem să facem mintea şi sufletul elevilor să vibreze în faţa a ceea ce este cu adevărat valoros și să le trezim interesul chiar şi pentru disciplinele sau temele considerate, în mod curent, plictisitoare.
Considerăm că formarea bunului gust şi aprecierea valorilor autentice se cultivă încă din cea mai fragedă vârstă, prin respectul acordat culturii şi civilizaţiei înaintaşilor, prin transmiterea specificului spiritualităţii româneşti, un rol covârşitor revenind, în acest sens, şcolii. Nu putem însă reuşi în ceea ce ne-am propus decât dacă ne adaptăm demersul educativ la particularităţile, interesele şi înclinaţiile învăţăceilor, ajungând mai întâi la inima şi mintea lor, pentru ca mai apoi să facem mintea şi sufletul lor să vibreze în faţa a ceea ce este cu adevărat valoros.
Abordarea diferitelor teme în clasă trebuie să presupună o corelare a elementelor de conţinut din cadrul mai multor discipline (literatură, abilităţi practice, muzică, ştiinţe etc.), oferind fiecăruia şansa să se manifeste şi oferă posibilitatea utilizării la nivel optim a potenţialului creativ al copiilor. Această valorificare a potenţialului individual-creativ presupune manifestarea originalităţii. Elevul nu trebuie să copieze originalul, ci să se manifeste personal, cunoscând şi învăţând să aprecieze în acelaşi timp şi Autenticul părinţilor şi bunicilor săi.
Activitatea didactică desfăşurată pe grupe aptitudinale conduce la creşterea randamentului şcolar şi a nivelului motivaţional al copiilor, chiar şi în cazul temelor considerate de unii “plictisitoare”, dacă sunt respectate anumite condiţii:
- Cunoaşterea şi respectarea particularităţilor individuale şi de grup, a atitudinilor şi aptitudinilor manifestate de şcolari în timpul activităţilor realizate anterior.
- Elevii trebuie ajutaţi să aleagă centrul/ grupa din care vor face parte după ce le vor fi prezentate: acţiunile ce urmează, importanţa activităţilor şi rezultatele aşteptate la sfârşitul orei.
- Componenţa grupelor trebuie să varieze. Elevii se pot muta de la un centru la altul, în cadrul diferitelor momente ale lecţiei, în funcţie de preferinţe şi aptitudini, în măsura în care regulile de disciplină adoptate la nivel de grup un sunt încălcate.
- Membrii celorlalte grupe vor participa la aprecierea rezultatelor obţinute de colegii lor.
- Progresul fiecăruia va fi apreciat. Nu-i criticăm pe elevi pentru nereuşite ci identificăm modalităţi de îmbunătăţire a rezultatelor obţinute.
- Cadrul didactic îmbină activităţile comune (realizate de toţi elevii) cu cele specifice diferitelor grupe, astfel încât să fie atinse obiectivele propuse.
- Centrele de interes variază, în funcţie de specificul disciplinei. De exemplu, în cadrul orei de limba română pot fi formate grupele micilor poeţi, prozatori, povestitori, culegători/ iubitori de folclor.
- Şcolarii au nevoie de modele. Prezentarea unor opere literare/ artistice realizate de maeştri ai genului, identificarea caracteristicilor care conferă acestora o notă de originalitate şi valoare trebuie studiate, de cele mai multe ori fiind insuficientă doar intuirea lor. Copiilor nu trebuie să li se ofere, însă, o sumă de informaţii greu de reţinut, ci trebuie stimulat interesul lor în a afla cât mai mult. Rolul cadrului didactic este acela de a-i coordona în sesizarea elementelor esenţiale, definitorii pentru o anumită structură avută în vedere.
- Utilizarea pe scară largă unor strategii didactice activ-participative şi abordarea unui stil didactic democratic, centrat pe elev.
Dacă vom avea în vedere aceste coordonate ale demersului didactic, vom avea şanse mai mari să trezim interesul celor mici chiar şi pentru disciplinele sau temele “plictisitoare”…
Cuvinte cheie:
Accesări: 1.221




Ministerul Educaţiei