Un text și două modalități de abordare – „La țigănci”, de Mircea Eliade

Acest articol ilustrează două modalități prin care poate fi abordat la clasa a X-a textul „La țigănci” de Mircea Eliade. Un scenariu didactic este structurat pe metoda cubului, iar altul pe metoda inteligențelor multiple. În ambele abordări se face apel și la alte arte (muzică sau pictură) fiind vizată astfel – dincolo de mesajul și semnificațiile textului literar – și sensibilizarea culturală a elevilor. Acestea sunt valoroase fiindcă propun niște activități dinamice și interactive, contribuind la dezvoltarea gândirii critice a elevilor.

În loc de introducere

Obișnuiesc să abordez în clasa a X-a, pentru specia nuvelei, opera lui Mircea Eliade, „La țigănci”, o nuvelă extrem de incitantă. Fiindcă Eliade nu este un scriitor canonic, ne permitem, ca profesori, să ne jucăm mai mult, și, de ce nu, să-i atragem pe elevi spre literatura fantastică, mai puțin abordată la nivel de liceu. Am gândit pentru acest text două modalități moderne de învățare, cu activități centrate pe elevi, care vizează dezvoltarea gândirii critice și sensibilizarea culturală a elevilor.

Scenariul I – metoda cubului

EVOCARE (5 minute)
Elevii ascultă un fragment din Czerny II (https://www.youtube.com/watch?v=vLvR0qYsyb8), cerându-li-se să-și noteze impresiile provocate de această melodie și posibilele legături pe care le văd între muzică  și textul „La țigănci” de Mircea Eliade.
Se discută cu elevii impresiile și observațiile lor. Elevii sunt anunțați că se va  analiza textul „La țigănci” folosind metoda cubului, pentru a vedea că textul se încadrează în proza fantastică. Se enunţă obiectivele lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI (40 de minute)
Sarcinile date elevilor vizează exerciţii ce se grupează conform metodei cubului: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează.
Împărţiţi în șase grupe, corespunzătoare celor șase laturi ale cubului, elevii rezolvă sarcinile primite (20 de  minute):

1. DESCRIE:
Prezentați (rezumați) două secvențe/scene din text care să ilustreze fantasticul.
2. COMPARĂ:
Stabiliți asemănările și deosebirile dintre fantasticul (elemente ale fantasticului) din nuvela „La țigănci” și cel din basmul „Povestea lui Harap-Alb”.
3. ASOCIAZĂ:
Asociați elementelor din planul real (profanul) elemente din planul ireal (sacru). De ex. Bucureși – grădina țigăncilor.
4. ANALIZEAZĂ:
Analizați următoarele simboluri și semnificația lor în nuvela „La țigănci”: tramvaiul, trăsura, grădina, nucii, labirintul, lumina, ghicitul.
5. APLICĂ:
Explicați atitudinea lui Gavrilescu față de spațiul cunoscut sub numele de „la țigănci”, așa cum se observă ea pe parcursul textului.
6. ARGUMENTEAZĂ:
Demonstrați că nuvela „La țigănci” de Mircea Eliade se încadrează în proza fantastică.

Comunicarea se face prin intermediul unui raportor care face cunoscut modul în care au fost rezolvate sarcinile printr-un poster,  argumentându-şi răspunsurile. (20 min.)
Elevii fac aprecieri la adresa activităţii colegilor.

REFLECȚE: (5 min.)
Se reia ideea iniţială, punctându-se momentul când textul lui Eliade face referire la partiturile lui Czerny: (acasă la doamna Voitinovici, când nu este recunoscut) „Am nevoie de servietă. Am Czerny II și III acolo. Sunt partiturile mele, cu interpretările mele personale însemnate pe margine. De aceea le port totdeauna la mine” și rolul acestei secvențe în text.
Li se va cere elevilor să noteze punctele tari/punctele slabe ale acestei activităţi.
Asigurarea retenţiei şi a transferului se realizează cu ajutorul temei de casă, elevii vor avea de realizat un eseu de două-trei pagini în care să prezinte tema și viziunea despre lume în nuvela „La țigănci”.

Scenariul II – metoda inteligențelor multiple

EVOCARE (6 minute)
Elevii primesc imaginea unei tablou al pictorului Dali – Ceasuri moi (Anexa 1), cerându-li-se să-și noteze impresiile provocate de această imagine și posibilele legături pe care le văd între imagine  și textul „La țigănci”.
Se discută cu elevii impresiile și observațiile lor.
Elevii sunt anunțați că vor aborda textul „La țigănci” din diferite perspective, pentru a vedea că textul literar este un tot artistic, pentru înțelegerea căruia se poate apela şi la alte metode decât cele propuse de teoria literară.
Se enunţă obiectivele lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI (40 de minute)
Sarcinile date elevilor vizează exerciţii ce se focalizează pe tipul de inteligenţă adecvat: de la analiză, la argumentare, la reprezentare artistică/grafică etc.

Împărţiţi în opt grupe, corespunzătoare tipurilor de inteligenţă stabilite de Gardner, elevii rezolvă sarcinile primite (20 minute):

1. Inteligenţa verbal-lingvistică: Creaţi un monolog interior al lui Gavrilescu, când, după ce pleacă de la propria-i locuință unde nimeni nu-l recunoaște, se oprește pe la cârciumă, află ce s-a întâmplat cu Elsa, apoi, „înainta agale, cu pălăria într-o mână și batista în cealaltă, oprindu-se îndelung pe fiecare bancă să se odihnească”.
2. Inteligenţa logico-matematică: Reprezentaţi grafic relaţia dintre Gavrilescu și cele două femei importante din viața sa, Elsa și Hildegard, așa cum sunt dezvăluite ele pe parcursul acțiunii. Puteți apela la concepte fizice, formule matematice etc.
3. Inteligenţa vizual-spaţială: Realizați un afiș publicitar pentru grădina țigăncilor.
4. Inteligenţa muzical-ritmică: Alegeţi una/două secvenţe din text şi imaginaţi-vă ce melodii le-ar putea ilustra din punct de vedere muzical/auditiv.
5. Inteligența corporal-chinestezică: Jucați o secvență din operă, provocându-i pe ceilalți să recunoască secvența.
6. Inteligenţa naturalistă: Încadraţi personajul principal Gavrilescu într-un  tip temperamental, motivându-vă alegerea. (elevii vor folosi Anexa 2)
7. Inteligenţa interpersonală: Definiţi relaţia dintre personajul principal Gavrilescu și Hildegard. Definiți relația dintre personajul principal Gavrilescu și Elsa. Surprindeţi aspectele pozitive/negative ale comportamentului  personajului principal.
8. Inteligenţa intrapersonală: Analizați gândurile și trăirile lui Gavrilescu când, după ce iese de „la țigănci” realizează că lucrurile s-au schimbat (doamna Voitinovici plecase de 8 ani în provincie, îi sunt refuzați banii de către taxator pe motiv că s-au scos din uz, află că Elsa plecase în Germania cu 12 ani în urmă).

Comunicarea se face prin intermediul unui raportor care face cunoscut modul în care au fost rezolvate sarcinile printr-un poster sau prin activităţi specifice,  argumentându-şi răspunsurile. (20 min.).
Elevii fac aprecieri la adresa activităţii colegilor.

REFLECȚIE (4 min.)
Se reia ideea iniţială: textul literar poate fi înţeles prin apelul la alte arte sau la ştiinţe. Li se cer elevilor câteva păreri despre ceea ce această activitate le-a adus nou în înțelegerea/ interpretarea textului „La țigănci”.
De asemenea, elevii vor nota punctele tari/punctele slabe ale acestei activităţi.
Asigurarea retenţiei şi a transferului se va realiza print tema de casă, un eseu structurat de două-trei pagini în care li se cere elevilor să prezinte tema și viziunea despre lume în nuvela „La țigănci”.

În loc de concluzii

Astfel de activități sunt valoroase fiindcă-i provoacă pe elevi, făcându-i să fie mult mai atenți la mesajul textelor literare. Prin apelul la alte arte, orele de literatură română devin nu doar mai interesante, ci și mai „bogate” din punct de vedere cultural.

Anexa 2  Tipuri temperamentale
(sursa: Psihologie. Manual pentru clasa a X-a, Marcusanu Iosif, editura Carminis, 2005)

Sangvinicul: Energic Voios Sociabil Amabil Antrenant Șarmant Optimist Bine dispus Atașabil Entuziast Obraznic Redundant Indulgent Inconsecvent Flecar Convingător Manipulator Nestatornic Imprevizibil	Flegmaticul: Adaptabil Pașnic Închis în sine/ distant Organizat Meticulos Inofensiv Tolerant Bun ascultător Consecvent Echilibrat Apatic Neatent Ezitant Lent Anost Laș Indiferent Leneș Impasibil
Colericul: Dârz Combatant Sigur pe sine/ hotărât Decis Lider Perseverent Încrezător Direct Încăpățânat Neînduplecat Trufaș Certăreț Agresiv Curajos Lipsit de tact Încăpățânat Dominator Intolerant Nesăbuit	Melancolicul: Perseverent Analitic Convingător Prevăzător Altruist Respectuos Sensibil Prevăzător Organizat/ ordonat Devotat Idealist Profund Politicos Loial Discret Neîncrezător Anxios Singuratic Răzbunător/ ranchiunos