Toate articolele din categoria: Inteligența
Abordări diferențiate în predarea limbii franceze la gimnaziu: Între mitul stilurilor de învățare și realitatea inteligențelor multiple (Studiu)
Studiul de față analizează relevanța implementării modelelor de diferențiere a instruirii în optimizarea procesului de predare-învățare-evaluare a limbii franceze (FLE) la nivel gimnazial. Pornind de la clasicul model al stilurilor de învățare (Dunn & Dunn) și de la controversele empirice metodologice ce îl înconjoară, studiul reorientează practica didactică spre teoria inteligențelor multiple (Howard Gardner). Tranziția de la învățământul primar la cel gimnazial aduce transformări cognitive și emoționale majore în rândul preadolescenților. Lucrarea propune o viziune pragmatică prin care diversificarea strategiilor didactice și integrarea resurselor educaționale digitale (RED) pot răspunde nevoilor specifice de dezvoltare ale elevilor de gimnaziu, sporindu-le motivația pentru studiul limbii franceze.
Articol integral →Studiu privind stilurile de învățare la școlarul mic
În situaţia în care elevii nu au ocazia să înveţe folosind diverse materiale didactice auxiliare (manuale, filme, resurse educaționale digitale pentru cei care utilizează cu precădere componenta vizuală a procesului de învăţare, mulaje, alte materiale care se adresează simţului tactil pentru care activează preponderent această componentă, jocuri desfăşurate pe un spaţiu întins pentru cei care utilizează componenta kinetică), ei nu pot atinge rezultatele pe care ar fi capabili să le atingă. Cercetările au relevat importanţa adaptării stilurilor/ metodelor de învăţare la structura personalităţii elevilor. În plus, cu cât metoda didactică se potriveşte mai bine stilului de învăţare al elevilor respectivi, cu atât notele obţinute vor fi mai mari (Dunn, R., Griggs, Olson, Gorman şi Beasley, 1995).
Articol integral →Inteligența artificială: Perspective asupra învățării, predării și evaluării
Integrarea inteligenței artificiale generative în contextele educaționale este o transformare de substanță, ce reconfigurează organic învățarea, predarea și evaluarea. Prezentul articol analizează implicațiile acestei schimbări din patru perspective complementare: (1) caracterul reflexiv al IA ca „oglindă” a gândirii umane și testul de maturitate cognitivă pe care îl impune; (2) schimbări la nivelul proceselor cognitive și riscurile asociate angajamentului metacognitiv din ce în ce mai diminuat; (3) redefinirea semnificației competențelor specifice umane în raport cu capacitățile IA; și (4) necesitatea proiectării curriculare centrate pe om și redesignul evaluării pentru susținerea învățării autentice. Literatura de specialitate și rapoartele recente ale OECD relevă tensiunea dintre potențialul de personalizare a învățării la scară largă și riscul „mirajului falsei măiestrii” – fenomen prin care performanța aparentă maschează subdezvoltarea competențelor fundamentale. Articolul argumentează necesitatea unei abordări pedagogice intenționale, orientate spre procese și spre dezvoltarea competențelor transversale, socio-emoționale și metacognitive, ca răspuns la provocările și oportunitățile oferite de tehnologiile bazate pe inteligență artificială.
Articol integral →Formarea deprinderilor de comunicare în perioada preșcolarității. O cercetare aplicată
Comunicarea reprezintă elementul cheie pentru dezvoltarea unei societăți, a unei culturi și civilizații echilibrate și sănătoase. Odată cu intrarea în grădiniță a copilului, se produc anumite schimbări în felul de a comunica. Până în acel moment, el comunică mai mult spontan, dar în momentul intrării în grădiniță, datorită procesului educațional, conduita verbală a copiilor capătă o serie de noi caracteristici pozitive, progresive. Întreaga experiență instructiv-educativă din grădiniță atestă posibilitatea și utilitatea cultivării limbajului oral, în strânsă legătură cu dezvoltarea vorbirii, efectuându-se exerciții de pronunție și de exprimare. Pentru a favoriza educarea conduitei verbale a preșcolarilor, este necesar ca activitatea educativă să fie făcută în așa fel încât aceștia să fie stimulați să participe în mod activ la activități, atât verbal cât și mental.
În ce constă teoria dezvoltării cognitive elaborată de Jean Piaget?
Jean Piaget este una dintre personalitățile de seamă ale cercetărilor din domeniul psihologic, elaborând de-a lungul carierei sale numeroase lucrări și articole ce vizează dezvoltarea psihică umană, iar acestea sunt indispensabile pentru noile cercetări din domeniu.
Piaget a fost un biolog, logician, psihanalist și filosof elvețian ce se naște în data de 9 august 1896 în Neuchâtel. Este fiul profesorului de literatură medievală Arthur Piaget și al Rebeccăi Jackson. În 1907, este elev la Colegiul din Neuchâtel, unde reușește să scrie un articol despre o albină văzută în parc. Acest articol a fost considerat punctul de plecare în cariera științifică a lui Jean Piaget.
Geometrie plană cu Tangram
Tangramul este un joc matematic de aceeași vârstă cu șahul sau Go-ul și își are originea în China antică de mai bine de două secole. Jocul s-a răspândit rapid în Europa, inițial sub numele de „pătratul magic” sau „placheta celor 7 șiretlicuri”, dar ulterior a cucerit America sub denumirea de „puzzle-ul chinezesc”. Începând cu anul 1818, au apărut cărți dedicate acestui joc matematic în Anglia, Austria, Franța, Italia și Germania. Una dintre cărți a apărut la Leipzig și s-a intitulat „Noi demonstrații matematice ale lui Euclid”, redactate explicativ și pe înțelesul tinerilor, fără a folosi și alte instrumente matematice în afara pieselor triunghiulare, numite, de obicei puzzle chinezesc. Popularitatea jocului a fost în unele perioade foarte mare. Se spune că însuși Napoleon se relaxa cu acest joc înainte și după bătălii, iar ulterior, aflându-se în exil, își petrecea multe ore din zi practicând acest joc precum un sport.
Articol integral →Dezvoltarea reprezentărilor despre spațiu la copiii de vârstă preșcolară mare prin intermediul metodelor de explorare
Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a apărut și tendința cadrelor didactice de a integra la maxim tehnologiile informaționale în acul educațional. Educatorul, de cele mai multe ori, utilizează irațional resursele digital-interactive, din motiv că aceste tehnologii captivează atenția copiilor și le asigură o motivare în procesul instructiv-educativ. Cu toate acestea, se uită de faptul că tehnologiile informaționale pot influența negativ dezvoltarea preșcolarului, iar specialiștii recomandă să stea cât mai puțin în fața gadgeturilor. Din acest motiv, educatorului trebuie să se axeze în construirea actului educațional mai mult pe metode ce facilitează manipulare de obiecte, să se bazeze pe acțiuni de cunoaștere prin explorare-investigare.
Un text și două modalități de abordare – „La țigănci”, de Mircea Eliade
Acest articol ilustrează două modalități prin care poate fi abordat la clasa a X-a textul „La țigănci” de Mircea Eliade. Un scenariu didactic este structurat pe metoda cubului, iar altul pe metoda inteligențelor multiple. În ambele abordări se face apel și la alte arte (muzică sau pictură) fiind vizată astfel – dincolo de mesajul și semnificațiile textului literar – și sensibilizarea culturală a elevilor. Acestea sunt valoroase fiindcă propun niște activități dinamice și interactive, contribuind la dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
Articol integral →Puterea și magia inteligenței artificiale (AI)
Demersul acestui articol pornește de la întrebarea „Cum va arăta lumea în 2050?” și este o introducere în fascinanta lume a noilor tehnologii, cu accent pe aplicabilitatea inteligenței artificiale în lumea reală și pe schimbările așteptate în viitor. Scopul acestui material este de a capta atenția către noile tehnologii și pentru a deschide noi provocări cu privire la domeniul AI.
Articol integral →Pictura murală – o variantă de lucru în școală
În societatea noastră sufocată de prea multă superficialitate și compromis, se simte acut nevoia unui respiro. Arta poate face asta. În procesul de legare continuă a școlii de viață, se poate spune că pictura este una din metodele de a aduce „viața” în școală, întrucât este un limbaj al liniilor, petelor, culorilor. Cât este de frumos când ai în jurul tău numai forme vii, colorate, armonioase, mai mult, atunci când pleci cu un gând înălțător după ce descifrezi un mesaj? În ce măsură mintea este ocupată să găsească soluții pentru a expune idei constructive?
Acest articol prezintă proiectul interdisciplinar „Gardul vorbitor”, pe care l-am desfășurat pe parcursul câtorva ani în Școala gimnazială Nr. 49 din București, proiect cu un mare impact asupra copiilor din școala cat si al vizitatorilor, părinți si oaspeți, cu toții admirând creațiile murale cu impact estetic-educativ.
Ministerul Educaţiei