Utilizarea mijloacelor multimedia în predarea orelor de opțional limbă engleză

Există și profesori tehnofobi cărora le este frică să utilizeze anumite tipuri de tehnologie pe parcursul orelor, fie din motive de pregătire, fie din cauză că și-au creat a anumită rutină sau pentru că nu au acces la un calculator la școală. Cu toate acestea, cred cu tărie că tehnologia nu va putea să înlocuiască profesorul dar profesorul care nu va reuși să se adapteze și să includă mijloacele multimedia în cadrul orelor sale nu va reuși să se adapteze secolului XXI și cerințelor sale. La fel cum elevilor le place să experimenteze, și profesorii ar trebui să fie dispuși să accepte ajutorul elevilor atunci când vine vorba de tehnologie și să încerce să se adapteze unei societăți care are o dublă existență – una în plan real și alta în plan virtual – mai ales pe parcursul orelor opționale.

În ultimul deceniu tot mai mulţi profesori, în special cei de limbi străine, folosesc mijloace cât mai moderne în actul de predarea pentru a atrage elevii şi pentru a crea ore cât mai inovatoare sau originale. Odată cu apariția internetului utilizarea mijloacelor multimedia a luat o nouă înfăţisare. Copiii cresc de mici alături de mijloace multimedia cum ar fi telefonul mobil sau tableta. Limba engleză este de cele mai multe ori limba ce mediază comunicarea prin mijloacele multimedia şi în acest mod cei mai mulţi elevi au acces la materiale autentice, pot colabora în cadrul unor proiecte internaţionale cu elevi din alte ţări, pot obţine burse internaţionale sau îşi pot îmbunătăţi competenţele lingvistice accesând diverse materiale în format audio sau video mai ales pe parcursul orelor optionale. Comunicarea este una dintre cele mai importante funcţii pe care orice individ trebuie să şi-o însuşească pentru  a putea interacţiona, a se dezvolta, a cunoaşte lumea din jur, pentru  a se integra într-o societate.

Pornind de la acest principiu putem spune că din momentul începerii învăţării unei limbi străine elevii trebuie iniţiaţi, încurajaţi să folosească comunicarea pentru transmiterea diferitelor mesaje, începând de la cele scurte, dirijate, până la capacitatea de a formula singur idei, de a interacţiona degajat cu un interlocutor, de a-şi înţelege interlocutorul şi la rândul său de a se face înţeles.

Utilizarea tehnologiei în predarea limbilor străine nu reprezintă o noutate. Acest lucru a avut loc în ultimele decenii fie prin utilizarea casetofoanelor, a videorecorder-ului, a CD-urilor a DVD-urilor sau a laboratoarelor fonetice.

Limba engleză se bucură din fericire de o mare popularitate în rândul elevilor, aceştia folosind-o involuntar în diverse împrejurimi- ascultând muzică, accesând nenumărate pagini de internet, jucând jocuri on line sau corespondând cu alţi elevi sau prieteni din alte ţări. De exemplu am folosit mijloace multimedia pentru a colabora cu alţi profesori şi elevii lor  în cadrul mai multor proiecte internaţionale eTwinning. Cele mai multe dintre aceste proiecte s-au desfăşurat în afara orelor de curs şi au inclus utilizarea mijloacelor moderne pentru a crea proiectul şi pentru a-l duce apoi la îndeplinire. Mai întâi am accesat portalul www.etwinning.net unde mi-am creat un cont, apoi am căutat alţi profesori care doreau parteneri pentru proiectele ce doreau să le desfăşoare. Astfel am colaborat cu profesori din Marea Britanie, Lituania, Italia, Turcia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Franta,  Cehia, Franţa, Olanda şi Slovenia.

Elevii mei au avut astfel oportunitatea de a lua parte la proiect şi interacţiona cu elevi din ţările enumerate mai sus utilizând internetul mai precis şi-au făcut şi ei un cont pe acest portal după care au lucrat împreună cu alţi elevi din ţări europene pentru a crea rebusuri, a face prezentări despre zona în care locuiesc, a crea cântece, a face schimb de scrisori sau vederi în limba engleză. La început am fost doar partener în proiectele eTwinning apoi am început să fiu profesor fondator/ iniţiator, de proiect. Elevilor mei le-au plăcut foarte mult aceasta experienţă şi deşi proiectul s-a încheiat ei au continuat colaborarea cu noii lor prieteni pe reţelele de socializare.

Având în vedere faptul că cei mai mulţi dintre elevi se pot considera “digital natives”-adică se simt comfortabil şi sunt încrezători atunci când vine vorba de utilizarea tehnologiei – m-am gândit să profit de acest lucru. Cei mai mulţi dintre ei petrec ore întregi acasă pe reţelele de socializare şi chiar la şcoală prin intermediul telefoanelor mobile, dacă le este permis. Astfel am creat un grup pe reţeaua de socializare Facebook unde le dau elevilor sugestii vis a vis de tema pentru acasă sau proiectul ce urmează să fie prezentat. Toţi au fost încântaţi de ideea, mai ales că au început la rândul lor să posteze materiale de interes pentru toţi membri clasei. Cele mai multe comentarii sunt în limba engleză dar există şi momente când apar replici sau postări în limba română. După crearea acestui grup, lucru care s-a realizat tot cu ajutorul elevilor, am găsit o pagină de internet care m-a ajutat să ajung la următorul nivel.

Am accesat pagina www.classtool.net , pagină despre care am aflat urmând un curs de pefecţionare online organizat de European School Net Academy. Astfel le-am sugerat elevilor mei să creeze la rândul lor un alt cont de Facebook, dar de data aceasta contul trebuia să fie al unei personalităţi din lumea muzicii, literatură, artă etc. Elevii au creat FAKEBOOK ACCOUNTS pentru personaje literare cum ar fi Pip Pirrip din „Marile speranţe”, carte scrisă de Charles Dickens, sau Tess D’ Urberville, pentru diverse personalităţi istorice cum ar fi Regina Elizabeth I, Regina Victoria, Henry VIII  sau personalităţi din lumea artei (Walt Disney) sau autori americani şi britanici (Ernest Hemingway, John Steinbeck).

Sunt absolut sigură că în acest mod elevii au avut parte de o învăţare activă şi că au reţinut mult mai uşor informaţii legate de viaţa şi opera autorilor sau despre trăsăturile anumitor perosnaje. Deasemenea utilizând aceeasi pagină de internet elevii au putut realize postere care să ilustreze anumite verbe frazale sau expresii legate de o anumită topică.  Acest lucru ar fi fost mult mai greu de realizat doar pe parcurul celor doua ore de limba din programă.

Există şi profesori technofobi cărora le este frică să utilizeze anumite tipuri de tehnologie pe parcursul orelor, fie din motive de pregătire, fie din cauză că şi-au creat a anumită rutină sau pentru că nu au acces la un calculator la şcoală. Cu toate acestea, cred  cu tarie că tehnologia nu va putea să înlocuiască profesorul dar profesorul care nu va reuşi să se adapteze şi să includa  mijloacele multimedia în cadrul orelor sale nu va reuşi să se adapteze secolului XXI şi cerinţelor sale. La fel cum elevilor le place să experimenteze la fel şi profesorii ar trebui să fie dispuşi să accepte ajutorul elevilor atunci când vine vorba de tehnologie

Bibliografie:
Dudeney, Gavin – How to teach English with technology, Pearson Education Limited, 2007.
Webografie:
www.etwinning.net
www.classtools.net
www.europeanschoolnetacademy.eu/