Viziunea profesorilor români asupra parteneriatelor între şcolile private și cele de stat

Frecvenţa parteneriatelor între şcolile de stat şi cele private, precum şi a parteneriatelor între şcoli şi universităţi a crescut, în ultimul timp. Beneficiile unor astfel de parteneriate sunt punctul central al acestui articol, luând în considerație rezultatele unei investigații pe care am realizat-o recent. Obiectivul acestui studiu a fost identificarea viziunii unui eșantion de profesori români asupra realizării de parteneriate interșcolare între instituțiile private și cele de stat din România. S-a constituit un focus grup din 8 profesori care profesează la școli de stat și s-au dezbătut următoarele subiecte: opiniile lor asupra avantajelor și dezavantajelor parteneriatelor dintre școlile private și cele de stat, precum și temele pe care ar dori sa le abordeze în cadrul acestor parteneriate. Rezultatele datelor empirice au arătat că, în opinia profesorilor care au participat la studiu, astfel de parteneriate ar putea fi benefice pentru ambele instituții de învățământ. Profesorii consideră că următoarele teme ar putea fi interesante pentru astfel de parteneriate: robotică, IT, finanțe, protecția mediului, știință, limbi străine, integrare socială, dans, teatru.

Parteneriatele  între școlile private și școlile de stat

Ȋntr-o recenzie publicată in 2015, Amstrong a sumarizat impactul pe care aceste parteneriate îl au asupra învăţării elevilor, precum şi condiţiile pentru realizarea unor colaborari eficiente, şi factorii care ar putea fi problematici pentru astfel de parteneriate:

a) Impactul parteneriatelor asupra modului de învățare al elevilor

Rezultatele studiilor referitoare la impactul direct al colaborărilor interșcolare asupra învățării elevilor nu sunt omogene. Cu toate acestea, studiile arată că există beneficii indirecte ale acestor colaborări:

• Îmbunătățiri la nivel organizațional și financiar
• Posibilitatea pentru cadrele didactice de a-și îmbunătăți și de a-și utiliza  abilitățile de leader
• Profesorii au fost mai deschiși să facă schimb de informaţii cu colegii lor
• Profesorii s-au simțit mai motivați să discute cu colegii lor
• Cadrele didactice au fost mai interesate să întreprindă mai multe activități de cercetare și să participe la rezolvarea conflictelor în școli

b) Condițiile medierii unei bune colaborări

• Un manager foarte bun
• Proceduri organizatorice bine definite
• Colaborări precedente
• Flexibilitate și abilități de comunicare bune

c) Factori problematici

• Creșterea volumului de muncă
• Dificultăți în găsirea obiectivelor comune pentru colaborarea propusă
• Unii profesori se tem că autonomia școlii ar fi redusă la minimum
• Unii profesori pot considera că există un dezechilibru de putere între școlile participante

Negocierea obiectivelor, precum și cultivarea relațiilor vechi și noi trebuie să constituie temelia pentru astfel de colaborări. Rapoartele arată că unele parteneriate realizate în Marea Britanie între școlile de stat și cele private s-au axat pe următoarele teme: abilități de codificare, matematică și abilități de gândire computațională, sport, franceză, latină, știință (prin povestiri și narațiuni) (Bourne, 2017).

Parteneriatele între şcoli şi universităţi

Parteneriatul școală-universitate  este considerat ca fiind un act de colaborare deliberat, între instituții diferite, având ca scop rezolvarea anumitor probleme sau pentru dezvoltarea continuă la nivelul instituţiilor participante. Prin realizarea acestor parteneriate se urmăreşte în general îmbunătățirea actului educațional. Aceste parteneriate pot fi grupate în funcţie de domeniile de activitate: educația inițială a profesorilor si formarea continuă a acestora, cercetare și consultanță (Handscomb et al., 2014).

a) Parteneriate pentru formarea iniţială şi continuă a profesorilor

Formarea inițială a cadrelor didactice începe încă din timpul studiilor universitare. Departamentele universitare au o istorie amplă de colaborare cu școlile în ceea ce privește dezvoltarea profesională a profesorilor și consultanță.

b) Parteneriate de cercetare

În ultimii ani a crescut nivelul solicitărilor de a face cercetare în școli şi implicarea în cercetare a profesorilor din mediul preuniversitar a devenit o parte integrantă a profesionalismului acestora. Indicaţii pentru realizarea acetui tip de parteneriate: a) temele de cercetare propuse să fie relevante pentru actul educaţional, b) să presupună colectarea de date empirice, c) să reflecte practicile adoptate de parteneri. Un obiectiv major al acestor parteneriate este motivarea pentru învăţare a elevilor care provin din medii defavorizate și crearea unui context propice învatarii pentru aceşti elevi.

c) Parteneriate în domeniul STEM – Science, Technology, Engineering, Mathematics (ştiinţe, tehnologie, inginerie, matematică)

În parteneriatele școală-universitate cu teme referitoare la STEM, universitatea poate interveni în special acolo unde este nevoie de expertiză din domeniul STEM, expertiză în selectarea resurselor, colectarea informațiilor și păstrarea probelor. Aceste parteneriate pot avea ca efect şi creşterea interesului elevilor pentru aceste domenii.

Scopul şi design-ul studiului

Prin acest studiu s-a dorit sa se răspundă la următoarele întrebări de cercetare:

1. În viziunea profesorilor români, care ar fi argumentele pro și contra a parteneriatelor dintre școlile private și cele de stat?

2. În viziunea profesorilor români, ce fel de proiecte ar trebui să se deruleze pe perioada parteneriatului interșcolar?

Un număr de 8 persoane au participat la un focus grup, unde au discutat aspecte referitoare la parteneriatele dintre școlile private și cele de stat. Întrebările cheie au fost:
– Ați fi interesat de un parteneriat interșcolar?
– Care ar fi argumentele pro și contra pentru realizarea unui parteneriat interșcolar?
– Ce fel de proiecte ar trebui să se deruleze pe durata unui parteneriat interșcolar? Ce subiecte aţi fi interesaţi să abordați pentru astfel de proiecte?

Rezultate și discuții

Toți participanții care au participat la focus grup sunt angajați în sistemul educațional de stat, din 3 județe diferite ale României. Unul dintre ei are experienţa în ambele sisteme. Profesorii  activează la diferite nivele: 4  profesori la ciclul primar, 2 cadre didactice la ciclul preșcolar și 2 la ciclul gimnazial. Vechimea în învățământ a profesorilor participanţi variază de la 1 an la 27 ani ( M=6, SD=8,15). Nivelul de vârstă variază între 23 și 47 de ani ( M=29, SD=8,55); toţi participantii sunt de genul feminin.

Toți participanții au declarat că ar fi interesați  să ia parte la un parteneriat interșcolar cu școlile private. Ei ar fi interesați să propună subiecte pentru un potențial parteneriat interșcolar pe urmatoarele teme: robotică, IT, finanțe, protecția mediului, știință, limbi străine, integrare socială, dans, teatru.

S-au identificat următoarele argumente pro-parteneriate:

a) Pentru profesorii angajați în sistemul educațional de stat:

• Pot desfășura astfel activități și în afara curriculumului obligatoriu.
• Ar putea beneficia de sponsorizări  și donații de la școlile private.

b) Pentru elevii și profesorii din școlile private:

• Parteneriatele interșcolare cu școlile de stat pot oferi posibilitatea de a experimenta modalitățile de predare și învățare în sistemul de stat.

Au fost identificate următoarele posibile dezavantaje:

• Diferențele dintre școlile private și cele de stat (în special cele din mediul rural) pot fi copleșitoare pentru ambele părți implicate.
• Profesorii din școlile de stat s-ar putea simți demotivați și frustrați comparând condițiile de muncă din cele două școli.

Concluzii

Rezultatele focus grupului au arătat că parteneriatele interșcolare ar putea avea anumite beneficii. Schimbul de informații referitoare la modul de predare, activitățile de învățare, curriculum, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, precum și realizarea de aplicaţii pentru finanţarea proiectelor educaţionale, pot fi valoroase pentru ambele părți implicate în parteneriat.

Bibliografie
Armstrong, P. (2015). Effective school partnerships and collaboration for school improvement: A review of the Evidence. Department for Education, Research report (October).
Bourne, M. (2017). Independent State School Partnerships (ISSP) – impact of and lessons learnt. Department for Education, Research report.
Handscomb, G., Gu, Q., & Varley, M. (2014). School-university partnerships: Fulfilling the potential. Literature review. London: Research Councils UK and National Co-ordinating Centre for Public Engagement.