| |
GABRIEL TEODORESCU
|
În ultimii ani, şcoala românească, ca şi instituţie, s-a aflat sub influenta diferitelor curente ale reorganizării, atât datorită schimbărilor din sfera economico-socială, cât şi a schimbărilor intervenite în legislaţia de specialitate prin adoptarea Legii Educaţiei Naţionale.
Rezultatele şcolare scăzute ale unor elevi sunt consecinţa unor cauze diverse, pe care consider că le putem grupa astfel: greutăţi materiale şi lipsa unor cadre didactice motivate; greutăţi sociale de dezvoltare şi personale ale elevilor; lipsurile şi chiar, în unele cazuri, perimarea organizării procesului de învăţământ.
Articol integral →
|
MARIANA-ELENA BUCUR |
Încă din anii 1930, Sigmund Freud vehicula ideea că umanitatea se îndreaptă spre violenţă, iar J. J. Rousseau vedea oamenii fericiţi de la natură, dar tulburaţi de societate. Cu certitudine, atât unul cât şi celălalt au avut dreptate. În ziua de azi, zâmbim din ce în ce mai rar, suntem din ce în ce mai nervoşi, grăbiţi, stresaţi. Când nu ne convine ceva, răbufnim şi acuzam. Ne transformăm încetul cu încetul în altcineva.
Articol integral →
|
ALINA-MIHAELA FRATILA |
Educația interculturală a devenit o temă de actualitate în școala și în societatea românească. Educaţia interculturală promovează atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raportului ”eu-celălalt” şi a noţiunii de străin, recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate între oameni şi nu prin aplicarea polarităţii superior-inferior.
În acest articol, voi face referire la modul în care educația interculturală poate sau este aplicată în școala în care lucrez. Locul meu de muncă este Liceul Teoretic ”Șerban Vodă”. În cadrul acestui liceu învată elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a. Numărul total al elevilor este de circa 650.
Articol integral →
|
MIRELA CONSTANTINESCU |
Articolul împărtăşește impresii, păreri, lucruri noi aflate în vizita de studiu din Austria, în cadrul proiectului POSDRU “Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale”, proiect implementat de CNDIPT.
Articol integral →
|
IRINA VASILESCU |
Comisia Europeană a lansat în mai 2010 Scientix (www.scientix.eu), un portal web care are ca public ţintă profesorii, cercetatorii, factorii de decizie politică, părinţii şi orice alte persoane interesate în predarea şi învăţarea matematicii şi a disciplinelor ştiinţifice. Scientix oferă acces la materiale, rezultate de cercetare şi documente de politici educaţionale europene, la proiecte de educaţie în domeniul matematicii şi ştiinţelor finanţate de Uniunea Europeană şi de către diverse iniţiative naţionale. Platforma facilitează diseminarea regulată şi schimbul de ştiri, know-how şi bune practici în educaţia ştiinţifică din întreaga Uniune Europeană. Scientix este operat de European Schoolnet în numele Comisiei Europene. European Schoolnet (EUN) este un factor cheie la nivelul UE în domeniul educaţiei, reprezentând o reţea din 31 de ministere ale educaţiei din statele membre ale UE şi dinafara acesteia. EUN oferă portaluri şi instrumente online pentru predare, învăţare şi colaborare şi are ca obiectiv a aduce o schimbare în şcoală prin intermediul utilizării noilor tehnologii.
Articol integral →
|
MARILENA IONESCU,
ALEXANDRU GÎDĂR |
Parteneriatul educațional contribuie în mod esențial la dezvoltarea tinerilor, la deschiderea către lumea muncii, la pregătirea pentru viață – acesta fiind principalul scop al oricărui parteneriat. Un exemplu de bună practică, care arată complexitatea unui astfel de parteneriat, este consorţiul STIMULA în care se regăseşte şi Colegiul Naţional Nicolae Titulescu din Craiova. Acest consorţiu s-a încheiat în cadrul unui proiect multilateral Comenius. În cadrul proiectul, s-au dezvoltat metode inovative pentru o mai bună predare şi învăţare a S&T, pentru creşterea interesului elevilor. S-a pornit de la rezultatele evaluărilor PISA (Programme for International Student Assessment) si TIMMS (Trends in International Mathematics and Science Study).
Articol integral →
|
LIVIA ARMANU |
Competenţele profesorului au constituit dintodeauna şi rămân o problemă, deoarece, deşi există sintagma ”profesor ideal”, în realitate acesta nu există, din păcate. Competenţele necesare unui bun cadru didactic, ancorat în realităţile mileniului III, sunt de ordin general şi se consideră că ele se referă la anumite caracteristici ale educaţiei și ale sistemului de învăţământ preuniversitar actual.
Articolul încearcă să readucă în atenție subiectul ”profesorului ideal”.
Articol integral →
|
ELENA LILIANA ANITOAE |
Evaluarea joacă un rol important în procesul de învăţare – atât evaluarea sumativă cât şi formativă oferă informaţii despre progres şi ghidează învăţarea. Evaluarea este esenţială pentru procesul de certificare şi rezultatele sunt utilizate în mai multe feluri pentru a măsura evoluţia şi succesul elevilor, profesorilor, cursurilor sau ale instituțiilor. Datorită importanţei evaluării, s-au dezvoltat diferite tipuri ale acestui tip de proces. Evaluarea, în special când este cuprinsă într-o sarcină sau exerciţiu autentic de învăţare, poate fi de asemenea parte din experienţa învăţării. Evaluarea online a crescut în popularitatea deoarece se crede că va ajuta la administrarea unor volume mari de notare şi adminstrare.
Articol integral →
|
IULIANA GALEŞ |
Învățarea la distanță răspunde unei nevoi de individualizare a învățării și a adaptării acesteia la programul tot mai încărcat al vieții moderne. În acest spirit, cadrele didactice și nu numai acestea trec prin programe de formare continuă care au în componență un număr mai mare sau mai mic de ore on-line. Și aici apare paradoxul: on-line-ul cu reguli (chiar dacă acestea pot fi încălcate, păcălite, după o strămoșească tradiție.)
Acesta trebuia să fie debutul unui articol despre formarea on-line, învățământul la distanță. Scriindu-l, mi-am dat seama că vorbim despre aceleași paradoxuri ale învățământului românesc. Formăm profesorii pentru ca aceștia la rândul lor să devină surse de formare pentru elevi, dar procesul reinițierii cadrelor didactice reia tarele învățământului de masă. Este mult și de o calitate îndoielnică, o abundență de programe de formare care repetă acceeași informație și aceleași tipare, dar care sunt desprinse de realitatea din teren. Cele mai eficiente discuții de la aceste cursuri sunt cele non-formale, din pauze, când oamenii vorbesc despre problemele care îi frământă, când se pun în discuție situații reale și se obțin soluții aplicabile, sugestii reale. Așa că se ajunge la situația ciudată și hilară să se meargă la cursuri pentru pauze.
Articol integral →
|
MADALIN ROSIORU |
Strategia de comunicare şi relaţii publice a unităţii de învăţământ, ce implică acţiuni coerente de creare de imagine, integrând elemente de cultură organizaţională, este o certă necesitate a vremurilor noastre. Într-o situaţie ideală, şcoala se raportează în permanenţă la comunitatea locală, la elevi şi părinţi, precum şi la personalul propriu, propunându-şi să asigure condiţii optime de comunicare internă şi externă. În contextul actual, marcat de un grad sporit de descentralizare administrativă faţă de anii anteriori, de eficienţa în comunicare ale unităţii de învăţământ şi de modalitatea în care aceasta este percepută în exterior, depinde într-o măsură importantă evoluţia de ansamblu a şcolii, vizibilă în statisticile de bază, referitoare la populaţia şcolară, la asigurarea normelor didactice şi a finanţării de bază şi chiar complementare. În alte cuvinte, comunicarea în învăţământul actual nu mai este de multă vreme opţională, iar competitivitatea dintre unităţile de învăţământ generează oferte educaţionale diverse, formulate după toate legile marketingului. Crearea de evenimente de relaţii publice sau de promovare, asigurarea vizibilităţii externe, sunt imperative pe care şcoala contemporană românească nu-şi mai permite să le neglijeze, în contextul dinamicii demografice actuale, determinate de scăderea natalităţii, pe fondul precarităţii induse de criza economică, precum şi de o emigraţie încă importantă.
Articol integral →
|
|
|
