| |
DANIELA DASCALU
|
Articolul evidențiază consecințele mobilității personalului didactic la nivelul comunității de elevi, aceștia fiind afectați de schimbarea dascălilor din an în an la diverse materii. Se urmărește, în mod special, creșterea interesului pentru profesia practicată, cu scopul de a crea o imagine agreabilă elevilor.
Articol integral →
|
VIORICA POP
|
Articolul promovează factorii sociali care influenţează dezvoltarea limbajului copilului de 3 ani, luând în considerare debutul acestuia la mediul din grădiniţă. Sunt evidenţiate o serie de studii şi de cercetări din domeniul psihologiei care promovează importanţa dezvoltării şi stimulării limbajului înainte de debutul în preşcolaritate a copilului ca factori primordiali în procesul copilului de adaptare.
Fie că este vorba de stilul vorbirii adulţilor, fie de episoadele de atenţie împărtăşită, comunicarea cu copilul va influenţa în egală măsură adaptarea copilului la noul mediu.
Articol integral →
|
MARIANA ALINA
SAFTA |
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. Dar sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se: desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris. Dar, este suficient? Întrebând elevii despre aceste aspecte, au recunoscut că este destul de greu să desfășori multe activități extrașcolare, pentru că programa școlară este încărcată. Se pune întrebarea: cum îi determinăm pe elevi să se implice în desfășurarea activităților extrașcolare?
Articol integral →
|
MADALINA MILEA,
ILIE-RADU MILEA
|
Articolul tratează importanța lucrului în echipă și a învățării prin descoperire. În cadrul grupului se află elevi cu personalități și nevoi diferite, iar profesorul, împreună cu elevii, trebuie să găsească modalitățile cele mai potrivite de a-i face pe aceștia să colaboreze și să se susțină. Dacă elevii nu vor fi încurajați și nu vor fi implicați în aflarea informațiilor, aceștia nu vor simți satisfacția de a face parte dintr-un proiect sau de a li se recunoaște meritele.
Articol integral →
|
OANA ICHIM
|
Termenul de LECTURĂ provine din limba franceză, lecture, şi, în cadrul fenomenului cultural, descrie modalităţile de a citi şi de a interpreta un text literar sau un fapt real, dându-i un sens ce se situează dincolo de semnificaţia aparentă. Lectura activă înseamnă cunoaştere şi descoperire a straturilor obiectului reprezentat, în timp ce lectura pasivă este doar receptarea mecanică a sensului textului, sau, mai bine spus, a stratului semantic, fără legăturile necesare între fraze.
Articol integral →
|
CRISTINA BUDEANU |
Erorile pe care la fac elevii în procesul de învățare sunt o preocupare constantă a profesorilor. Corectarea și eliminarea acestora este una din prioritățile cadrelor didactice. Existența lor poate indica ineficiența modului de lucru. Dimpotrivă, ele pot fi considerate o parte inerentă a procesului de învățare. Studiul de față urmărește identificarea principalelor erori făcute de elevi atunci când învață limba engleză. De asemenea cercetarea analizează influența pe care o are limba română asupra modului în care elevii învață o limbă străină. Studiul poate fi un instrument util profesorului în eficientizarea modului de lucru la clasă.
Articol integral →
|
ADRIANA BOTEANU |
Talentul inventiv este necesar atât pentru dezvoltarea muzicală a elevilor cât şi în formarea lor ca fiinţe sociale. Participarea la activităţi muzicale în grup presupune un antrenament al virtuţiilor sociale cum ar fi: capacitatea de adaptare, de ascultare a altora, de respectarea a regulilor de colaborare, de conducere, de cedare în favoarea altora şi de asumare a responsabilităţilor artistice.
Soluţiile oferite în lucrarea de faţă nu au caracter de unicat, dar oferă o posibilă viziune asupra folosirii jocurilor muzicale de improvizaţie şi la clasele cu elevi de vârste mari, chiar dacă aceştia nu au beneficiat de o continuitate în dezvoltarea talentului creativ. Cu toate că studiul formelor reprezintă una din cele mai complexe discipline, fiind abordată cu precădere în clasele mari ale liceelor de specialitate şi în educaţia muzicală generală, este necesară dezvoltarea capacităţii de a percepe muzica, chiar și în parcursurile educaționale ne-specializate, ca un text inteligibil unitar.
Articol integral →
|
MONICA ACHIM |
Noţiunile în ciclul primar constituie baza de pornire pentru gimnaziu. Cel mai adesea descoperim însă că elevii sunt mai interesaţi şi participă cu mai mult suflet la activităţile creative. Acest lucru nu înseamnă că noi, ca şi învăţători, nu putem să-i facem pe elevi să conştientizeze cât de necesare sunt cunoştinţele însuşite în clasă, în desfăşurarea cu succes a altor activităţi.
Articol integral →
|
FLORINA-MIHAELA
SOFRONIE |
Articolul prezintă, pe scurt, câteva indicaţii metodice privind desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă: constituirea formațiilor de plecare și poziția cadrului didactic, explicația și demonstrația exercițiului, rolul exercițiului în formarea deprinderilor motrice, desfășurarea exercițiilor, încheierea activității.
Articol integral →
|
AGENNA NICOLETA
IONESCU-MAZILU |
Revolta pe sistemul de învăţământ face ca de multe ori un părinte interesat de educaţia copilului să cadă într-o anumită extremă şi să se subtituie profesorului, făcând efortul de a-i explica copilului lecţiile pe care acesta se plânge că nu le-a înţeles în clasă şi, mai mult, de a-i rezolva şi temele pentru acasă. Materialul trateaza modul în care părintele îşi poate sprijini copilul în învăţare, într-un mod neinvaziv, fără a se substitui educatorului.
Articol integral →
|
DAN-DUMITRU MOLDOVAN |
Noi, cadrele didactice sau viitoarele cadre didactice avem nevoie de o schimbare în felul de a gândi, avem nevoie de un nou cadru de referinţă.
Literatura de specialitate se concentrează asupra conţinutului predat şi mai puţin asupra metodei de comunicare. Şi care fost rezultatul până acum? Foarte puţini absolvenţi cu adevărat echipaţi pentru ceea ce urmează după ieşirea de pe băncile şcolii. În schimb, întâlnim la tot pasul inculţi cu diplomă de bacalaureat sau o întreagă generaţie de oameni informaţi, dar neformaţi.
Responsabilitatea fundamentală a profesorului este procesul prin care îi sunt transmise cu success noii generaţii conţinutul, caracterul şi tiparele de comportment dorite. Însă câţi profesori îşi iau în serios această responsbilitate şi nu se rezumă doar la transmiterea unor conţinuturi?
Articol integral →
|
|
|
