| |
LETIȚIA BOȘTINĂ
|
Cantitativ, ora de consiliere aproape că nici nu se vede dintre multele obiecte din orarul unei şcoli. Ca importanţă însă, consilierea ar trebui să se ia la întrecere cu toate celelalte materii şi să emită pretenţii. Prin consiliere îşi dau mâna ştiinţele umaniste cu ştiinţele exacte pentru a-l pune pe cel ce bate la porţile afirmării în faţa uriaşului exemplu al efortului uman întru împlinirea creatoare; şi tot consilierea îi oferă calea culturală a depăşirii condiţiei de om. Aceasta se întâmplă când frământările colectivului de elevi găsesc audienţă maximă la diriginte, când întâlnirile acestuia cu copiii, mai mari ori mai mici, nu sunt doar didactice, reducându-se doar la orele de program.
Articol integral →
|
DAN ŞOVAN
|
În urma multitudinii de activităţi derulate ca urmare a perfecţionării prin stagiile de formare continuă, mereu mi-am adaptat strategiile şi modul de desfăşurare a proiectelor educaţionale pentru a răspunde ochilor curioși și întrebători ai copiilor, să ajung la sufletele lor, să le trezesc conştiinţele, să-i fac încrezători în propriile forţe şi puterea ştiinţei, într-un cuvânt, să am mulţumirea datoriei împlinite.
Articolul încearcă să readucă în prim-plan importanţa cursurilor de formare continuă şi de autoinstruire permanentă în proiectarea şi derularea activităţilor didactice formale şi nonformale.
Articol integral →
|
ANA-MARIA RACU |
Articolul reprezintă un punct de vedere propriu asupra evoluţiei învăţământului românesc din perspectiva procesului didactic, cu precădere privind metodele de învăţământ. M-am oprit asupra acestei teme pentru că am simţit că metodele de învătământ folosite în învăţământul românesc pot contribui mai mult la modernizarea educaţiei aflate acum în plin proces de inovare. De elev şi de cadrul didactic depinde calea pe care va înainta educaţia, căci ambii îşi pun amprenta asupra procesului de învăţământ, se formează reciproc și își pot schimba mentalitatea.
Articol integral →
|
OANA ICHIM
|
Lectura este o activitate indispensabilă, atât în viaţa cotidiană, dar şi în studiul celorlalte discipline. Există o interdependenţă între lectură-înţelegere-memorare-reproducere. Pentru a fi capabil să reproducă cele citite, elevul, indiferent de nivel, trebuie să citească manifestând interes şi înţelegere.
Prezentul articol își propune redescoperirea locului lecturii în viața elevului și importanța pe care aceasta o are în viața de zi cu zi. În articol prezentăm preferinţele de lectură ale elevilor în limba română, dar şi în limba engleză, precum și o comparație între lecturarea electronică și lecturarea cărților.
Articol integral →
|
ADRIANA ŞURCĂ
|
Lectura elevilor este o grijă și o preocupare a dascălului, dar și a părinților, din ce în ce mai mult. Dar de ce obișnuința de a citi scade după clasa a IV-a. Unde greșim? Ce punem prea mult, ce e prea puțin?
Articol integral →
|
CORNELIU DRAGOMIR
|
Psihicul reprezintă o organizare sistemică în patru categorii: mecanismele informațional-operaționale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii și mecanismele psihice integratoare. Toate împreună și fiecare în parte generează și se autodezvoltă biofiziologic și neurofuncțional și prin stimulare (exersare); ele se întrepătrund.
Dezvoltarea psihică atipică apare și în contextul întârzierilor de dezvoltare, pe fondul, cel mai frecvent, al retardului mental sau intelectului liminal. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, cu intelect liminal sau retard mintal ușor/mediu, folosirea basmului pentru antrenarea mecanismelor psihice, arată un mic studiu explorativ realizat de noi, este oportună la nivelul claselor a V-a și a VI-a. În fapt, este o întârziere cognitiv-instrumentală și de achiziții de 2-4 clase.
Articol integral →
|
PAULA CĂRUCERU
|
Psihologii au pus în evidenţă, pe baza unor experienţe interesante, faptul că memorarea preşcolarilor e legată de imagini concrete, cu caracter analitic, detaliat sau situativ (bazat pe relaţii de contiguitate).
Pornind de la aceste considerente, foloseam în cadrul activităţilor de memorizare planşe care, privite în ansamblu, erau adevărate picturi din care copilul înţelegea la un moment dat ceea ce voia el, referitor la textul poeziei.
Aveam de multe ori eşecuri în povestirea textului poeziei pe baza acestor planşe şi de aceea am revăzut capitolele din psihologie referitoare la rolul imaginii în învăţarea verbală şi înţelegerea mesajului prin intermediul imaginii.
Articol integral →
|
SIMONA RĂDULESCU
|
Copiii care învaţă de timpuriu o limbă străină au o receptivitate crescută către asimilarea mai multor limbi străine şi conştientizează importanţa comunicării cu ceilalţi. Lumea este într-o schimbare rapidă, iar dezvoltarea tehnologiei creează legături din ce în ce mai strânse între oameni de culturi diferite. Fiind vorbitor fluent în mai mult decât o singură limbă, va oferi un beneficiu extraordinar copiilor ca cetăţeni ai acestei lumi.
Articol integral →
|
LIA RUDNIC
|
Orele petrecute de elevi la şcoală, numărul mare de teme pentru acasă cât şi calculatorul, Internetul predispun la pasivitate. Elevii nu mai au timp să se joace, să fie activi sau să practice activităţi sportive, devenind din ce în ce mai sedentari.
În proiectele și activităţile interdisciplinare pe care le desfăşurăm la şcoală, didactice, educative extraşcolare, încercăm să găsim modalităţile necesare de a ajuta elevul să devină un adult cu motivaţii interne ferme, sigur de sine, dispus să încerce lucruri noi, realist în privinţa punctelor sale tari şi a slăbiciunilor sale, o persoană cu profunde repere etice, care să preţuiescă munca şi bunacredinţă şi implicată în activităţile din cadrul comunității în care trăieşte. Spre exemplu, activităţile din cadrul proiectelor de voluntariat ajută elevii să devină conştienţi şi responsabili faţă de problemele societăţii în care trăiesc. Latura lor umană se dezvoltă iar spiritul civic iese la suprafaţă încă de la vârste fragede. Realizează importanţa ajutorului pe care îl oferă prin aceste activităţi voluntare şi pot cuantifica contribuţia lor la îmbunătăţirea vieții comunității.
Articol integral →
|
|
|
