| |
|
Articole
|
OLIMPIUS ISTRATE |
Ce mai înseamnă ”noi” tehnologii?
În timp ce, pentru mulți dintre noi, noile tehnologii înseamnă o serie de echipamente precum laptop-uri, tablete, table interactive și de aplicații de tipul editoarelor de texte, utilitarelor pentru prezentări sau pentru calcul tabelar, navigatoarelor pentru Internet, orizontul tehnologic se populează cu dispozitive și mai noi, care lasă să se întrevadă un potențial uriaș de transpunere în educație. În școală, abia am avut timp să explorăm modalitățile prin care să încorporăm în lecție softuri educaționale rudimentare sau prin care să prezentăm elevilor secvențe de conținut în format digital. Desigur, nu putem să sărim direct la tehnologii avansate – fiecare etapă din acest proces inovativ își are rolul său și pregătește terenul pentru ceea ce urmează. Care este pasul următor? Ce fel de tehnologii vor fi transforma educația și vor revoluționa spațiul de învățare? Iată trei dintre ele: ochelari pentru realitate augmentată, suprafețe multi-touch, proiectoare de holograme.
Articol integral →
|
MARIANA GRASU |
Predarea ca o poveste... și într-un mediu incluziv
Educaţia incluzivă, după definiţiile consacrate, este o strategie care contribuie la construirea unei societăţi inclusive, deschise, care permite tuturor copiilor şi adulţilor, indiferent de gen, rasă, dizabilităţi, să participe şi să se împlinească în cadrul societăţii. Sunt apreciate şi respectate diferenţele, iar la nivel de politici, instituţii şcolare şi practici pedagogice, sunt combătute discriminările de orice fel. Acest ideal – de fapt, misiune şi definiţie a educaţiei incluzive – poate fi cuprins într-o “pedagogie a speranţei”, ca practică şi exerciţiu zilnic, la clasă, în timpul liber sau în alte activităţi, pe care definiţiile oficiale le denumesc extracurriculare - vrând, parcă, să separe formarea gândirii, a voinţei şi a afectivităţii de transmiterea seacă a cunoştinţelor – “predarea”. Mai urmează…”primirea”, şi avem un… proces verbal. Articol integral →
|
ELENA VLADESCU |
Concursul european eTwinning 2012, din perspectiva unui runner-up
Pe 29 martie 2012 a avut loc la Berlin ceremonia anuală de premiere a concursului european eTwinning. Pe locul al doilea, la categoria de vârstă 12-15 ani, a fost proiectul “ICT, You and Me”, pe care l-am coordonat, cu parteneri din Polonia, România, Spania, Grecia și Letonia. O performanță deosebită, spun eu, ținând cont că este primul meu proiect eTwinning. Acest proiect a început cu dreptul, dacă mă gândesc la faptul că în august 2010 am obținut premiul I într-o competitie iTeach pentru cea mai bună idee de proiect eTwinning pentru începători. Am obținut apoi National Quality Label, European Quality Label și, în final, acest extraordinar premiu european decernat la Conferința eTwinning 2012. Articol integral →
|
CAMELIA TIMOFTE |
Școala altfel – un periplu educativ în cinci zile
Propunerea Ministerului pentru anul acesta trebuie să recunoaștem că ne-a surprins și ne-a pus in fața unei provocări pe care a trebuit să o acceptăm și, mai ales să o transpunem în practică. Metodologia definea cadrul general, rămânând ca ingeniozitatea dascălilor să transforme rândurile aride ale acesteia într-un program închegat cu activități stimulative pentru elevii noștri suprasolicitați de rigorile stricte ale sistemului. Inițiativa este lăudabilă și se înscrie în orientarea modernă de a situa elevul în mijlocul propriei formări. Articol integral →
|

RUXANDRA-MAGDALENA MANEA |
FLE: Lectura în şcoală – abordări conceptuale
Articolul tratează succint patru abordări conceptuale ale învăţării lecturii în şcoală potrivite atât pentru studiul limbii materne, cât şi pentru studiul limbilor străine, în funcţie de tipurile de abordări şi demersuri pedagogice. Aceste patru abordări sunt fondate pe lucrările de cercetare în acest domeniu ale Jocelynei Giasson care leprezintă mai amplu în lucrarea sa ”La lecture. De la théorie à la pratique”. Cercetătoarea canadiancă propone şi o abordare echilibrată, care să ghideze pozitiv, activ elevul în dobândirea strategiilor de lectură şi conform nevoilor sale la un moment dat. Articol integral →
|

FELICIA-IOANA SANDULESCU,
ANA MARIA SUPURAN |
Abordarea procesului de învăţământ din perspectiva “învăţării pentru viaţă”
Din perspectiva documentelor de politică educaţională europene şi naţionale, trebuie realizată o trecere către un învăţământ care să motiveze elevul/ studentul să vină la şcoală/ facultate cu plăcere, cu dorinţa de a afla ceva nou care să îi folosească în viaţa de zi cu zi. Astfel, sunt din ce în ce mai multe proiecte cu finanţare europeană care se derulează în prezent şi care pun accentul pe inovarea procesului de învăţământ pentru ca el să ajute cât mai mult elevul / studentul să-şi formeze o personalitate autonomă, să-şi asume un sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Lucrarea de faţă pune în discuţie un Ghidul „Abordarea procesului de învăţământ din perpectiva învăţării pentru viaţă”, elaborat în cadrul Proiectului Leonardo da Vinci „Learning for Living: Innovations in career education”. Acest proiect are ca beneficiar direct Stichting KPC Onderwijs Innovatie Centrum, din Olanda, alături de alţi 8 parteneri din alte patru ţări, respectiv România, Italia, Finlanda şi Anglia.
Mai multe amănunte despre acest proiect găsiţi pe site-ul CNDIPT, tvet.ro. Articol integral →
|

MONICA IONESCU |
Pro şi contra orelor deschise demonstrative
În învăţământul de astăzi există prejudecata că orele deschise demonstrative nu sunt utile, că profesorii sunt interesaţi doar să chiulească, dar mai există şi voci care apără acest tip de activitate din cauza utilităţii lor mai ales pentru cadrele didactice în formare. Toate acestea în situaţia în care, sistemul de astăzi din România fiind parţial ostil profesorilor şi societatea explicându-şi o parte din eşecuri prin sistemul de învăţământ, profesorii şi elevii au fost prinşi în mijloc şi “dansează” o horă românească, “stânga-unu, dreapta-doi, c-aşa-i hora pe la noi”. Orele deschise sunt şi ele prinse în horă, alături de cititul de referate care le înlocuieşte câteodata sau de orele regizate ca să fie bine la evaluarea profesorului. Articol integral →
|

ELEONORA GHIORGHIONI |
Comunicarea la distanţă, în mediul educaţional preşcolar
Preşcolarii grupei mele vizualizează materialele postate în spaţiile virtuale ale proiectelor în care i-am implicat, materiale care prezintă aspecte tematice, din activitatea copiilor preşcolari şi şcolari mici din alte ţări ale Europei; ei pot depăşi, cu uşurinţă, graniţele geografice şi pe cele lingvistice, înţelegând ceea ce, altfel, ar depăşi caracterul concret-intuitiv al gândirii copilului preşcolar: toţi copiii, indiferent de ţara în care trăiesc, de limba pe care o vorbesc, au aceleaşi nevoi, preocupări, drepturi. Iar motivaţia lor este mult mai puternică atunci când organizăm activităţi pe care urmează să le prezentăm copiilor din alte ţări…
Articolul prezintă exemple de utilizare a comunicării la distanţă utilizând noile tehnologii pentru activităţi educaţionale cu preşcolarii, pentru comunicarea cu colegii şi cu părinţii, pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice. Articol integral →
|
|
|
|