ROLUL DRUMEŢIILOR, VIZITELOR ŞI EXCURSIILOR ORGANIZATE ÎN SCOPUL CONSOLIDĂRII CUNOŞTINŢELOR DESPRE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR.

Publicat în 15. 08. 2025 de Beàta Orsolya Fazekas

Procesul educaţional din gradinitţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate atât în interiorul grădiniţei, cât şi în afara acesteia şi poartă denumirea de activităţi extracurriculare.
       În mod firesc, activitatea extracurriculară, prin conţinutul şi prin structura sa este o activitate complementară activităţii de invăţare realizată la clasă.
     Activităţile de acest gen, cu o deosebită influenţă formativă, sunt toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice.
    Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale.
    În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
    Plimbările prin parc în anotimpul toamna, frunzele ruginii, stolurile de păsări care se pregătesc de plecare, frumuseţea deosebită a acestui anotimp le vor rămâne in suflet celor mici, creându-le emoţii estetice.
    La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Ca educatori, trebuie să oferim în mod gradat, în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe ştiinţifice, să organizăm activităţi educative privind protejarea mediului înconjurător: curăţarea parcului, a locului de joacă, ocrotirea unor animale.
Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte din natura, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natura si respectul pentru frumusetile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte care poate vor fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieţii.
Excursia didactică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activităţi, urmăresc în general structura oricărui tip de excursie, dar importanţa majoră o are etapa pregătitoare, organizatorică, de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili sa realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităţii.
Excursia reprezintă o călatorie de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii de resedinţă, cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea, studiul.
În funcţie de conţinut, identificăm mai multe categorii de excursii :
• excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic;
• excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul geografic;
• excursii cu obiective mixte.
Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie stimulată dorinţa şi curiozitatea elevilor de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinţa de călătorie în scopul cunoaşterii şi, nu în ultimul rând, crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic, pentru protecţia mediului.
Această formă de excursie are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie şi practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoasterea generală, uşurând succesul învăţării. Are avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor ,cu interrelaţiile specifice, uşurând deducerea cauzelor care le-au generat.
Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute si utile activităţi de recreere şi odihnă activă, facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor zone geografice, peisaje, acţionand direct asupra acestora. Prin aceste acţiuni copiii dobândesc informaţii, îşi formează reprezentări, trăiesc experienţe de învăţare.
O excursie impune o mare responsabilitate din partea celui care o organizează. De aceea, conţinutul trebuie ales cu grijă, bine corelat cu scopul şi obiectivele, perioada să fie corespunzătoare unei bunei desfăşurări a activităţii.
Pe tot parcursul excursiei trebuie făcute popasuri de observaţie asupra unor lucrări de degradare a terenului sau de poluare (uneori este suficientă observarea deşeurilor menajere aruncate la întâmplare în preajma localităţilor).
Având în vedere faptul că în timpul excursiei străbat multe forme de relief, variate peisaje naturale, copiii sunt învăţaţi să facă comparaţii, să reţină anumite idei ale fiecărei regiuni. Copiii învaţă de asemenea să-şi dezvolte spiritul de echipă, curajul, dârzenia, disciplina, voinţa. În cadrul excursiilor copiii participă direct, activ şi nemijlocit la acţiuni care îi solicită, le dezvoltă caracteristici ale vieţii psihice: atenţie, memorie, curaj, gândire,voinţă, îndemânare, rapiditate, spirit de echipă,aplică în practică cunoştinţe asimilate şi îşi dezvoltă trăsături de personalitate.
Desfăşurarea activităţii într-un alt cadru decât cel obişnuit, al sălii de grupă, asigură o mai mare coeziune a grupului, copiii descoperind „lumea” împreună. O excursie îi pune pe copii în situaţia de a interacţiona, de a trăi experienţe comune. Socializarea determina legarea mai uşoară a prieteniilor, copiii devin mai liberi şi independenţi, responsabili şi cu iniţiativă.
Plimbarea – o facem cu copiii cu scopul de a se recrea, de a lua aer, dar în acelaşi timp de a vedea, descoperi şi cunoaşte unele fenomene, vieţuitoare şi alte lucruri într-un cadru atractiv.Viaţa ofera elemente cu care copilul trebuie pus în contact direct, intim: educatoarea selectează doar aspectele care prezintă o eficienţă formativă concretă.
În cadrul fiecărei teme am pus accent pe activitatea omului, realizările acestuia, observarea mediului înconjurător etc; în funcţie de tema şi obiectivul stabilit am pregătit dinainte materialul şi eventualele obiecte necesare pentru activitatea practică sau diferite jocuri (coşuleţe, lopăţele, pungi, corzi, mingi etc.). De asemenea am familiarizat copiii cu obiectivele desfăşurării plimbărilor. Am organizat plimbări în cartier, în parc, în piaţă etc.
În urma plimbărilor efectuate din materialele adunate am realizat lucrări practice, machete, am confecţionat jucării, ierbare, insectare etc.Alte materiale ca: frunze, melci, castane, seminţe le-am folosit în activităţile de cunoaştere a mediului, matematică, activităţi practice, modelaj etc.
Plimbările oferă posibilităţi multiple de îmbogăţire a activităţilor desfăşurate la colţul naturii atât prin cunoaşterea unor elemente de muncă cât şi prin materiale culese (seminţe pentru germinaţie, crenguţe puse în apă la înmugurit, înflorit).
Copilul care a învăţat să admire natura, parcul cu flori, să asculte cântecul păsărilor din parc, susurul apei unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a-şi strânge provizii pentru iarnă sau câtă muncă depune o rândunică pentru a construi cuibul puişorilor ei, apoi pentru a-i hrăni, acel copil, cu siguranţă, când va fi mare va deveni prieten al naturii, apoi protectorul ei.
Vizitele reprezintă acţiuni de deplasare a copiilor pentru a cunoaşte la faţa locului o anumită localitate, muzeu, bibliotecă, monumente istorice, parcuri etc.
Vizitând muzee, copiii împreună cu părinţii reuşesc să cunoască şi să preţuiască valorile culturale, istorice, folclorice ale poporului nostru, înţeleg mai bine unele lucruri, îşi fixează cunoştinţele învăţate anterior în grădiniţă.
În cadrul activităţilor extracurriculare am planificat vizite pe care le-am realizat în Grădina Botanică, Parcul „Nicolae Romanescu” (Grădina Zoologică) şi Muzeul de Artă din Craiova.
La Grădina Botanică preşcolarii au observat arbuşti şi plante rar întâlnite, sera de flori şi arbori exotici. Aici au observat apa, flora şi fauna din preajma ei (melci, nuferi, broaşte, libelule, castelul de apă de aici.. Le-am explicat copiilor cum sunt îngrijite plantele, arborii, cum oamenii taie iarba, udă şi sapă florile, cum se menţine curăţenia în acest spaţiu.
Un alt obiectiv al vizitelor noastre din acest an şcolar a fost Muzeul de Artă, unde copiii au admirat lucrările expuse, au înţeles care este diferenţa între sculptură şi pictură, au înţeles faptul că lucrările expuse au o valoare culturală naţională deosebită şi trebuie păstrate într-un loc bine ales şi amenajat special pentru acest lucru – muzeul.
O altă vizită pe care am desfăşurat-o împreună cu copiii a fost vizita din Parcul „Nicolae Romanescu” (Grădina Zoologică), ocazie cu care am căutat să îmbogăţesc orizontul de cunoştiţe al copiilor cu privire la diverse animale care trăiesc într-un mediu îndepărtat şi pe care aceştia nu-l cunosc decât din cărţi, imagini, filme, Copiii au observat animalele întâlnite aici, le-au clasificat în funcţie de locul în care trăiesc (din ţara noastră, din alte ţări)., au sesizat asemănări şi deosebiri între ele.
Toate trăirile, impresiile pe care copiii le-au avut în timpul excursiilor, vizitelor sau drumeţiilor au fost reprezentate original în desenele lor, în povestirile, activităţile practice sau jocurile de rol.
Dacă am ajutat un copil să înţeleagă frumosul diin natură, să se bucure de frumuseţile şi bogăţiile naturii, să dorească să o orotească şi să o înţeleagă, mi-am îndeplinit rolul de educator şi formator al acestuia.

BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Educației si Cercetării, Institutul de Științe ale Educației Revista invățământului preșcolar, 3-4/2006,
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V. Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
3. PREDA, VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura «Gheorghe Cârţu Alexandru», Craiova 2009
4. LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007

Ioana Gherghe

Profil

Colegi

Coleg pentru

Multumim pentru articol. Referitor la excursii, limitarea acestora, cel putin in inv primar, la cele două săptămâni de activități extrașcolare (Săpt verde și Scoala altfel) face ca aglomerația sa umbreasca bucuria descoperirii in liniste a obiectivelor. Cel puțin în Bucuresti unde nu stiu cum se face ca parcactoate școlile isi stabilesc aceste saptamani in acelasi interval....

Ioana Gherghe acum 404 zile