Ce se întâmplă atunci când pui împreună energia, creativitatea și speranțele unor tineri din colțuri diferite ale Europei? Se naște o poveste dincolo de granițe. ESTE POVESTEA eTwinning.
În acest an școlar, elevii de clasa a VIII-a ai Școlii Gimnaziale "Maria Rosetti" din București au pornit într-o aventură educațională extraordinară. Participarea la proiectul eTwinning „Construire un monde meilleur, une planète... mille voix” („Construirea unei lumi mai bune, o planetă... o mie de voci”), alături de școli partenere din Portugalia, Spania, Italia, Grecia și Turcia, le-a oferit oportunitatea de a se face auziți și a-și dezvolta spiritul critic prin abordarea unor teme precum solidaritatea, educația, mediul înconjurător, diversitatea culturală și drepturile omului. O experiență de comunicare și interacțiune în limba franceză extrem de motivantă. Un exercițiu de reflecție asupra lumii în care trăim cu plusurile și minusurile ei care le-a oferit nu doar competențe digitale și lingvistice esențiale, ci și curajul de a crede în propriile forțe și în puterea lor de a schimba ceva.
La finalul acestei aventuri europene, concluzia elevilor mei este una simplă, dar plină de ecou: deși vorbim limbi diferite, simțim, sperăm și visăm la fel. Iar o lume mai bună începe exact așa, cu tineri care învață să fie, împreună, cetățeni ai lumii.
Pe afișul de mai jos puteți descoperi produsele finale ale proiectului – rodul unei munci susținute care ne-a adus, deopotrivă elevilor și profesorilor, nenumărate bucurii și satisfacții. Vă invităm să le explorați și să călătoriți, preț de câteva clipe, prin universul creat de ei (... uneori cu ajutorul IA)!
]]>
Publicat în 11. 06. 2026 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: etwinning
Ce se întâmplă atunci când pui împreună energia, creativitatea și speranțele unor tineri din colțuri diferite ale Europei? Se naște o poveste dincolo de granițe. ESTE POVESTEA eTwinning.
În acest an școlar, elevii de clasa a VIII-a ai Școlii Gimnaziale "Maria Rosetti" din București au pornit într-o aventură educațională extraordinară. Participarea la proiectul eTwinning „Construire un monde meilleur, une planète... mille voix” („Construirea unei lumi mai bune, o planetă... o mie de voci”), alături de școli partenere din Portugalia, Spania, Italia, Grecia și Turcia, le-a oferit oportunitatea de a se face auziți și a-și dezvolta spiritul critic prin abordarea unor teme precum solidaritatea, educația, mediul înconjurător, diversitatea culturală și drepturile omului. O experiență de comunicare și interacțiune în limba franceză extrem de motivantă. Un exercițiu de reflecție asupra lumii în care trăim cu plusurile și minusurile ei care le-a oferit nu doar competențe digitale și lingvistice esențiale, ci și curajul de a crede în propriile forțe și în puterea lor de a schimba ceva.
La finalul acestei aventuri europene, concluzia elevilor mei este una simplă, dar plină de ecou: deși vorbim limbi diferite, simțim, sperăm și visăm la fel. Iar o lume mai bună începe exact așa, cu tineri care învață să fie, împreună, cetățeni ai lumii.
Pe afișul de mai jos puteți descoperi produsele finale ale proiectului – rodul unei munci susținute care ne-a adus, deopotrivă elevilor și profesorilor, nenumărate bucurii și satisfacții. Vă invităm să le explorați și să călătoriți, preț de câteva clipe, prin universul creat de ei (... uneori cu ajutorul IA)!
]]>
Ce se întâmplă atunci când pui împreună energia, creativitatea și speranțele unor tineri din colțuri diferite ale Europei? Se naște o poveste dincolo de granițe. ESTE POVESTEA eTwinning.
În acest an școlar, elevii de clasa a VIII-a ai Școlii Gimnaziale "Maria Rosetti" din București au pornit într-o aventură educațională extraordinară. Participarea la proiectul eTwinning „Construire un monde meilleur, une planète... mille voix” („Construirea unei lumi mai bune, o planetă... o mie de voci”), alături de școli partenere din Portugalia, Spania, Italia, Grecia și Turcia, le-a oferit oportunitatea de a se face auziți și a-și dezvolta spiritul critic prin abordarea unor teme precum solidaritatea, educația, mediul înconjurător, diversitatea culturală și drepturile omului. O experiență de comunicare și interacțiune în limba franceză extrem de motivantă. Un exercițiu de reflecție asupra lumii în care trăim cu plusurile și minusurile ei care le-a oferit nu doar competențe digitale și lingvistice esențiale, ci și curajul de a crede în propriile forțe și în puterea lor de a schimba ceva.
La finalul acestei aventuri europene, concluzia elevilor mei este una simplă, dar plină de ecou: deși vorbim limbi diferite, simțim, sperăm și visăm la fel. Iar o lume mai bună începe exact așa, cu tineri care învață să fie, împreună, cetățeni ai lumii.
Pe afișul de mai jos puteți descoperi produsele finale ale proiectului – rodul unei munci susținute care ne-a adus, deopotrivă elevilor și profesorilor, nenumărate bucurii și satisfacții. Vă invităm să le explorați și să călătoriți, preț de câteva clipe, prin universul creat de ei (... uneori cu ajutorul IA)!
]]>
Publicat în 11. 06. 2026 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: etwinning
Ce se întâmplă atunci când pui împreună energia, creativitatea și speranțele unor tineri din colțuri diferite ale Europei? Se naște o poveste dincolo de granițe. ESTE POVESTEA eTwinning.
În acest an școlar, elevii de clasa a VIII-a ai Școlii Gimnaziale "Maria Rosetti" din București au pornit într-o aventură educațională extraordinară. Participarea la proiectul eTwinning „Construire un monde meilleur, une planète... mille voix” („Construirea unei lumi mai bune, o planetă... o mie de voci”), alături de școli partenere din Portugalia, Spania, Italia, Grecia și Turcia, le-a oferit oportunitatea de a se face auziți și a-și dezvolta spiritul critic prin abordarea unor teme precum solidaritatea, educația, mediul înconjurător, diversitatea culturală și drepturile omului. O experiență de comunicare și interacțiune în limba franceză extrem de motivantă. Un exercițiu de reflecție asupra lumii în care trăim cu plusurile și minusurile ei care le-a oferit nu doar competențe digitale și lingvistice esențiale, ci și curajul de a crede în propriile forțe și în puterea lor de a schimba ceva.
La finalul acestei aventuri europene, concluzia elevilor mei este una simplă, dar plină de ecou: deși vorbim limbi diferite, simțim, sperăm și visăm la fel. Iar o lume mai bună începe exact așa, cu tineri care învață să fie, împreună, cetățeni ai lumii.
Pe afișul de mai jos puteți descoperi produsele finale ale proiectului – rodul unei munci susținute care ne-a adus, deopotrivă elevilor și profesorilor, nenumărate bucurii și satisfacții. Vă invităm să le explorați și să călătoriți, preț de câteva clipe, prin universul creat de ei (... uneori cu ajutorul IA)!
]]>
Elevii clasei a V-a de la Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” din Siret , coordonați de dna profesor Munteanu Anamaria, au participat cu entuziasm la proiectul internațional eTwinning intitulat „For the Black Sea Biodiversity”în anul școlar 2025-2026. Această inițiativă educațională de anvergură a reunit un grup de 22 de profesori din cinci țări partenere: Turcia, Italia, Bulgaria, România și Polonia.
Scopul principal al proiectului a fost educarea tinerilor cu privire la importanța conservării biodiversității Mării Negre și promovarea colaborării interculturale. Elevii au avut ocazia să își dezvolte competențele digitale, să comunice în limbi străine și să înțeleagă provocările ecologice cu care se confruntă regiunea pontică.
Activități și Impact
• Schimb de bune practici între cele 22 de cadre didactice implicate.
• Realizarea de materiale digitale despre flora și fauna Mării Negre.
• Sesiuni de comunicare și lucru în echipă cu elevi din țările partenere.
• Promovarea valorilor ecologice europene în comunitatea locală din Siret
Participarea la acest proiect eTwinning a consolidat statutul Colegiului Tehnic „Lațcu Vodă” ca o instituție deschisă către inovație și colaborare europeană, oferind elevilor de clasa a V-a o experiență de învățare memorabilă și relevantă pentru secolul XXI.
]]>
Publicat în 10. 06. 2026 de Anamaria Munteanu
| Etichetat cu: etwinning, biodiversity, black sea
Elevii clasei a V-a de la Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” din Siret , coordonați de dna profesor Munteanu Anamaria, au participat cu entuziasm la proiectul internațional eTwinning intitulat „For the Black Sea Biodiversity”în anul școlar 2025-2026. Această inițiativă educațională de anvergură a reunit un grup de 22 de profesori din cinci țări partenere: Turcia, Italia, Bulgaria, România și Polonia.
Scopul principal al proiectului a fost educarea tinerilor cu privire la importanța conservării biodiversității Mării Negre și promovarea colaborării interculturale. Elevii au avut ocazia să își dezvolte competențele digitale, să comunice în limbi străine și să înțeleagă provocările ecologice cu care se confruntă regiunea pontică.
Activități și Impact
• Schimb de bune practici între cele 22 de cadre didactice implicate.
• Realizarea de materiale digitale despre flora și fauna Mării Negre.
• Sesiuni de comunicare și lucru în echipă cu elevi din țările partenere.
• Promovarea valorilor ecologice europene în comunitatea locală din Siret
Participarea la acest proiect eTwinning a consolidat statutul Colegiului Tehnic „Lațcu Vodă” ca o instituție deschisă către inovație și colaborare europeană, oferind elevilor de clasa a V-a o experiență de învățare memorabilă și relevantă pentru secolul XXI.
]]>
Elevii clasei a V-a de la Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” din Siret , coordonați de dna profesor Munteanu Anamaria, au participat cu entuziasm la proiectul internațional eTwinning intitulat „For the Black Sea Biodiversity”în anul școlar 2025-2026. Această inițiativă educațională de anvergură a reunit un grup de 22 de profesori din cinci țări partenere: Turcia, Italia, Bulgaria, România și Polonia.
Scopul principal al proiectului a fost educarea tinerilor cu privire la importanța conservării biodiversității Mării Negre și promovarea colaborării interculturale. Elevii au avut ocazia să își dezvolte competențele digitale, să comunice în limbi străine și să înțeleagă provocările ecologice cu care se confruntă regiunea pontică.
Activități și Impact
• Schimb de bune practici între cele 22 de cadre didactice implicate.
• Realizarea de materiale digitale despre flora și fauna Mării Negre.
• Sesiuni de comunicare și lucru în echipă cu elevi din țările partenere.
• Promovarea valorilor ecologice europene în comunitatea locală din Siret
Participarea la acest proiect eTwinning a consolidat statutul Colegiului Tehnic „Lațcu Vodă” ca o instituție deschisă către inovație și colaborare europeană, oferind elevilor de clasa a V-a o experiență de învățare memorabilă și relevantă pentru secolul XXI.
]]>
Publicat în 10. 06. 2026 de Anamaria Munteanu
| Etichetat cu: etwinning, biodiversity, black sea
Elevii clasei a V-a de la Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” din Siret , coordonați de dna profesor Munteanu Anamaria, au participat cu entuziasm la proiectul internațional eTwinning intitulat „For the Black Sea Biodiversity”în anul școlar 2025-2026. Această inițiativă educațională de anvergură a reunit un grup de 22 de profesori din cinci țări partenere: Turcia, Italia, Bulgaria, România și Polonia.
Scopul principal al proiectului a fost educarea tinerilor cu privire la importanța conservării biodiversității Mării Negre și promovarea colaborării interculturale. Elevii au avut ocazia să își dezvolte competențele digitale, să comunice în limbi străine și să înțeleagă provocările ecologice cu care se confruntă regiunea pontică.
Activități și Impact
• Schimb de bune practici între cele 22 de cadre didactice implicate.
• Realizarea de materiale digitale despre flora și fauna Mării Negre.
• Sesiuni de comunicare și lucru în echipă cu elevi din țările partenere.
• Promovarea valorilor ecologice europene în comunitatea locală din Siret
Participarea la acest proiect eTwinning a consolidat statutul Colegiului Tehnic „Lațcu Vodă” ca o instituție deschisă către inovație și colaborare europeană, oferind elevilor de clasa a V-a o experiență de învățare memorabilă și relevantă pentru secolul XXI.
]]>
Dragi colegi,
Pentru că ne aflăm în acea perioadă a anului în care tragem linie și evaluăm rezultatele muncii noastre, privesc în urmă cu satisfacție și doresc să împărtășesc cu voi un proiect de suflet realizat cu elevii mei de la Școala Gimnazială „Maria Rosetti” din București: „Lecțiile Istoriei. Monumente și locuri ale memoriei”.
A fost o inițiativă complexă, în care am ales o abordare bilingvă (româno-franceză). Am optat pentru această metodă dintr-un motiv pedagogic clar: am vrut să facilitez accesul elevilor de gimnaziu la subiecte delicate și profunde, care adesea sunt mai greu de abordat de la zero direct într-o limbă străină.
Marele câștig al acestui proiect – din perspectiva mea de profesor – a fost oportunitatea de a exersa limba franceză „altfel”, printr-o ancorare autentică în realitatea lumii în care trăim. Discuțiile despre drepturile omului și Holocaustul din România au pornit de la un reper fizic din zona centrală a capitalei, pe lângă care trecem fără să îi cunoaștem povestea: Memorialul Holocaustului. Elevii au documentat istoricul acestui loc și au mers să îl descopere in situ. Prin cercetare și explorare urbană, au transformat o pagină de istorie într-o lecție vie, care poate deveni oricând un model de bune practici pentru alți tineri și profesori.
Proiectele cu sens ne ușurează munca de profesor.
LECȚIA INTERACTIVĂ
]]>
Publicat în 03. 06. 2026 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: cultură – societate – educaţie
Dragi colegi,
Pentru că ne aflăm în acea perioadă a anului în care tragem linie și evaluăm rezultatele muncii noastre, privesc în urmă cu satisfacție și doresc să împărtășesc cu voi un proiect de suflet realizat cu elevii mei de la Școala Gimnazială „Maria Rosetti” din București: „Lecțiile Istoriei. Monumente și locuri ale memoriei”.
A fost o inițiativă complexă, în care am ales o abordare bilingvă (româno-franceză). Am optat pentru această metodă dintr-un motiv pedagogic clar: am vrut să facilitez accesul elevilor de gimnaziu la subiecte delicate și profunde, care adesea sunt mai greu de abordat de la zero direct într-o limbă străină.
Marele câștig al acestui proiect – din perspectiva mea de profesor – a fost oportunitatea de a exersa limba franceză „altfel”, printr-o ancorare autentică în realitatea lumii în care trăim. Discuțiile despre drepturile omului și Holocaustul din România au pornit de la un reper fizic din zona centrală a capitalei, pe lângă care trecem fără să îi cunoaștem povestea: Memorialul Holocaustului. Elevii au documentat istoricul acestui loc și au mers să îl descopere in situ. Prin cercetare și explorare urbană, au transformat o pagină de istorie într-o lecție vie, care poate deveni oricând un model de bune practici pentru alți tineri și profesori.
Proiectele cu sens ne ușurează munca de profesor.
LECȚIA INTERACTIVĂ
]]>
Dragi colegi,
Pentru că ne aflăm în acea perioadă a anului în care tragem linie și evaluăm rezultatele muncii noastre, privesc în urmă cu satisfacție și doresc să împărtășesc cu voi un proiect de suflet realizat cu elevii mei de la Școala Gimnazială „Maria Rosetti” din București: „Lecțiile Istoriei. Monumente și locuri ale memoriei”.
A fost o inițiativă complexă, în care am ales o abordare bilingvă (româno-franceză). Am optat pentru această metodă dintr-un motiv pedagogic clar: am vrut să facilitez accesul elevilor de gimnaziu la subiecte delicate și profunde, care adesea sunt mai greu de abordat de la zero direct într-o limbă străină.
Marele câștig al acestui proiect – din perspectiva mea de profesor – a fost oportunitatea de a exersa limba franceză „altfel”, printr-o ancorare autentică în realitatea lumii în care trăim. Discuțiile despre drepturile omului și Holocaustul din România au pornit de la un reper fizic din zona centrală a capitalei, pe lângă care trecem fără să îi cunoaștem povestea: Memorialul Holocaustului. Elevii au documentat istoricul acestui loc și au mers să îl descopere in situ. Prin cercetare și explorare urbană, au transformat o pagină de istorie într-o lecție vie, care poate deveni oricând un model de bune practici pentru alți tineri și profesori.
Proiectele cu sens ne ușurează munca de profesor.
LECȚIA INTERACTIVĂ
]]>
Publicat în 03. 06. 2026 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: cultură – societate – educaţie
Dragi colegi,
Pentru că ne aflăm în acea perioadă a anului în care tragem linie și evaluăm rezultatele muncii noastre, privesc în urmă cu satisfacție și doresc să împărtășesc cu voi un proiect de suflet realizat cu elevii mei de la Școala Gimnazială „Maria Rosetti” din București: „Lecțiile Istoriei. Monumente și locuri ale memoriei”.
A fost o inițiativă complexă, în care am ales o abordare bilingvă (româno-franceză). Am optat pentru această metodă dintr-un motiv pedagogic clar: am vrut să facilitez accesul elevilor de gimnaziu la subiecte delicate și profunde, care adesea sunt mai greu de abordat de la zero direct într-o limbă străină.
Marele câștig al acestui proiect – din perspectiva mea de profesor – a fost oportunitatea de a exersa limba franceză „altfel”, printr-o ancorare autentică în realitatea lumii în care trăim. Discuțiile despre drepturile omului și Holocaustul din România au pornit de la un reper fizic din zona centrală a capitalei, pe lângă care trecem fără să îi cunoaștem povestea: Memorialul Holocaustului. Elevii au documentat istoricul acestui loc și au mers să îl descopere in situ. Prin cercetare și explorare urbană, au transformat o pagină de istorie într-o lecție vie, care poate deveni oricând un model de bune practici pentru alți tineri și profesori.
Proiectele cu sens ne ușurează munca de profesor.
LECȚIA INTERACTIVĂ
]]>
Dragi colegi,
Învățarea limbilor străine capătă sens atunci când iese din tiparele manualului și devine un instrument de comunicare reală. Astăzi, doresc să împărtășesc cu voi o poveste de succes din cadrul proiectului eTwinning "Un monument, une histoire", o inițiativă pedagogică derulată pe parcursul a cinci luni, la care am participat cu două clase de a VI-a.
Parteneriatul a fost realizat între Școala Gimnazială "Maria Rosetti" din București și Istituto Comprensivo Fagnano Olona din Italia. Obiectivul nostru principal a fost stimularea curiozității elevilor față de patrimoniul cultural, provocându-i să descopere și să scoată la lumină istoria fascinantă a principalelor obiective turistice din localitățile lor (și nu numai).
De ce a fost acest proiect o reușită pedagogică?
Elevii nu au fost doar receptori de informație, ci s-au transformat în veritabili ghizi de turism pentru colegii lor. Limba franceză a fost exersată într-un mod atractiv, interactiv și, cel mai important, cu sens.
Schimbul de experiență dintre elevi și profesorii coordonatori a fost extrem de productiv. Acest proiect ne-a demonstrat, o dată în plus, că parteneriatele internaționale sunt o resursă valoroasă pentru motivarea elevilor. Ne dorim foarte mult să continuăm această colaborare!
Voi ce platforme folosiți pentru a le oferi elevilor un context real de exersare a limbilor străine?
Chers collègues,
L'apprentissage des langues étrangères prend tout son sens lorsqu'il dépasse le cadre du manuel pour devenir un véritable outil de communication. Aujourd'hui, j'ai le plaisir de partager avec vous une expérience réussie menée dans le cadre du projet eTwinning "Un monument, une histoire", une initiative pédagogique de cinq mois à laquelle j'ai participé avec deux classes de 6ème.
Ce partenariat a réuni l'école Școala Gimnazială "Maria Rosetti" de Bucarest et l'Istituto Comprensivo Fagnano Olona en Italie. Notre objectif principal était de stimuler la curiosité des élèves envers le patrimoine culturel, en les invitant à découvrir et à mettre en lumière l'histoire fascinante des principaux sites touristiques de leurs localités (et pas seulement).
Pourquoi ce projet a-t-il été une réussite pédagogique ?
Les élèves ne se sont pas contentés de recevoir des informations, ils se sont transformés en véritables guides touristiques pour leurs camarades. La langue française a ainsi été pratiquée de manière attractive, interactive et, surtout, porteuse de sens.
Les échanges entre les élèves et les enseignants coordinateurs ont été extrêmement productifs. Ce projet nous a prouvé, une fois de plus, que les partenariats internationaux sont une ressource précieuse pour motiver les élèves. Nous souhaitons vivement poursuivre cette collaboration !
Et vous, quelles plateformes utilisez-vous pour offrir à vos élèves un contexte réel de pratique des langues étrangères ?
]]>
Publicat în 03. 06. 2026 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: etwinning
Dragi colegi,
Învățarea limbilor străine capătă sens atunci când iese din tiparele manualului și devine un instrument de comunicare reală. Astăzi, doresc să împărtășesc cu voi o poveste de succes din cadrul proiectului eTwinning "Un monument, une histoire", o inițiativă pedagogică derulată pe parcursul a cinci luni, la care am participat cu două clase de a VI-a.
Parteneriatul a fost realizat între Școala Gimnazială "Maria Rosetti" din București și Istituto Comprensivo Fagnano Olona din Italia. Obiectivul nostru principal a fost stimularea curiozității elevilor față de patrimoniul cultural, provocându-i să descopere și să scoată la lumină istoria fascinantă a principalelor obiective turistice din localitățile lor (și nu numai).
De ce a fost acest proiect o reușită pedagogică?
Elevii nu au fost doar receptori de informație, ci s-au transformat în veritabili ghizi de turism pentru colegii lor. Limba franceză a fost exersată într-un mod atractiv, interactiv și, cel mai important, cu sens.
Schimbul de experiență dintre elevi și profesorii coordonatori a fost extrem de productiv. Acest proiect ne-a demonstrat, o dată în plus, că parteneriatele internaționale sunt o resursă valoroasă pentru motivarea elevilor. Ne dorim foarte mult să continuăm această colaborare!
Voi ce platforme folosiți pentru a le oferi elevilor un context real de exersare a limbilor străine?
Chers collègues,
L'apprentissage des langues étrangères prend tout son sens lorsqu'il dépasse le cadre du manuel pour devenir un véritable outil de communication. Aujourd'hui, j'ai le plaisir de partager avec vous une expérience réussie menée dans le cadre du projet eTwinning "Un monument, une histoire", une initiative pédagogique de cinq mois à laquelle j'ai participé avec deux classes de 6ème.
Ce partenariat a réuni l'école Școala Gimnazială "Maria Rosetti" de Bucarest et l'Istituto Comprensivo Fagnano Olona en Italie. Notre objectif principal était de stimuler la curiosité des élèves envers le patrimoine culturel, en les invitant à découvrir et à mettre en lumière l'histoire fascinante des principaux sites touristiques de leurs localités (et pas seulement).
Pourquoi ce projet a-t-il été une réussite pédagogique ?
Les élèves ne se sont pas contentés de recevoir des informations, ils se sont transformés en véritables guides touristiques pour leurs camarades. La langue française a ainsi été pratiquée de manière attractive, interactive et, surtout, porteuse de sens.
Les échanges entre les élèves et les enseignants coordinateurs ont été extrêmement productifs. Ce projet nous a prouvé, une fois de plus, que les partenariats internationaux sont une ressource précieuse pour motiver les élèves. Nous souhaitons vivement poursuivre cette collaboration !
Et vous, quelles plateformes utilisez-vous pour offrir à vos élèves un contexte réel de pratique des langues étrangères ?
]]>
Dragi colegi,
Învățarea limbilor străine capătă sens atunci când iese din tiparele manualului și devine un instrument de comunicare reală. Astăzi, doresc să împărtășesc cu voi o poveste de succes din cadrul proiectului eTwinning "Un monument, une histoire", o inițiativă pedagogică derulată pe parcursul a cinci luni, la care am participat cu două clase de a VI-a.
Parteneriatul a fost realizat între Școala Gimnazială "Maria Rosetti" din București și Istituto Comprensivo Fagnano Olona din Italia. Obiectivul nostru principal a fost stimularea curiozității elevilor față de patrimoniul cultural, provocându-i să descopere și să scoată la lumină istoria fascinantă a principalelor obiective turistice din localitățile lor (și nu numai).
De ce a fost acest proiect o reușită pedagogică?
Elevii nu au fost doar receptori de informație, ci s-au transformat în veritabili ghizi de turism pentru colegii lor. Limba franceză a fost exersată într-un mod atractiv, interactiv și, cel mai important, cu sens.
Schimbul de experiență dintre elevi și profesorii coordonatori a fost extrem de productiv. Acest proiect ne-a demonstrat, o dată în plus, că parteneriatele internaționale sunt o resursă valoroasă pentru motivarea elevilor. Ne dorim foarte mult să continuăm această colaborare!
Voi ce platforme folosiți pentru a le oferi elevilor un context real de exersare a limbilor străine?
Chers collègues,
L'apprentissage des langues étrangères prend tout son sens lorsqu'il dépasse le cadre du manuel pour devenir un véritable outil de communication. Aujourd'hui, j'ai le plaisir de partager avec vous une expérience réussie menée dans le cadre du projet eTwinning "Un monument, une histoire", une initiative pédagogique de cinq mois à laquelle j'ai participé avec deux classes de 6ème.
Ce partenariat a réuni l'école Școala Gimnazială "Maria Rosetti" de Bucarest et l'Istituto Comprensivo Fagnano Olona en Italie. Notre objectif principal était de stimuler la curiosité des élèves envers le patrimoine culturel, en les invitant à découvrir et à mettre en lumière l'histoire fascinante des principaux sites touristiques de leurs localités (et pas seulement).
Pourquoi ce projet a-t-il été une réussite pédagogique ?
Les élèves ne se sont pas contentés de recevoir des informations, ils se sont transformés en véritables guides touristiques pour leurs camarades. La langue française a ainsi été pratiquée de manière attractive, interactive et, surtout, porteuse de sens.
Les échanges entre les élèves et les enseignants coordinateurs ont été extrêmement productifs. Ce projet nous a prouvé, une fois de plus, que les partenariats internationaux sont une ressource précieuse pour motiver les élèves. Nous souhaitons vivement poursuivre cette collaboration !
Et vous, quelles plateformes utilisez-vous pour offrir à vos élèves un contexte réel de pratique des langues étrangères ?
]]>
Publicat în 03. 06. 2026 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: etwinning
Dragi colegi,
Învățarea limbilor străine capătă sens atunci când iese din tiparele manualului și devine un instrument de comunicare reală. Astăzi, doresc să împărtășesc cu voi o poveste de succes din cadrul proiectului eTwinning "Un monument, une histoire", o inițiativă pedagogică derulată pe parcursul a cinci luni, la care am participat cu două clase de a VI-a.
Parteneriatul a fost realizat între Școala Gimnazială "Maria Rosetti" din București și Istituto Comprensivo Fagnano Olona din Italia. Obiectivul nostru principal a fost stimularea curiozității elevilor față de patrimoniul cultural, provocându-i să descopere și să scoată la lumină istoria fascinantă a principalelor obiective turistice din localitățile lor (și nu numai).
De ce a fost acest proiect o reușită pedagogică?
Elevii nu au fost doar receptori de informație, ci s-au transformat în veritabili ghizi de turism pentru colegii lor. Limba franceză a fost exersată într-un mod atractiv, interactiv și, cel mai important, cu sens.
Schimbul de experiență dintre elevi și profesorii coordonatori a fost extrem de productiv. Acest proiect ne-a demonstrat, o dată în plus, că parteneriatele internaționale sunt o resursă valoroasă pentru motivarea elevilor. Ne dorim foarte mult să continuăm această colaborare!
Voi ce platforme folosiți pentru a le oferi elevilor un context real de exersare a limbilor străine?
Chers collègues,
L'apprentissage des langues étrangères prend tout son sens lorsqu'il dépasse le cadre du manuel pour devenir un véritable outil de communication. Aujourd'hui, j'ai le plaisir de partager avec vous une expérience réussie menée dans le cadre du projet eTwinning "Un monument, une histoire", une initiative pédagogique de cinq mois à laquelle j'ai participé avec deux classes de 6ème.
Ce partenariat a réuni l'école Școala Gimnazială "Maria Rosetti" de Bucarest et l'Istituto Comprensivo Fagnano Olona en Italie. Notre objectif principal était de stimuler la curiosité des élèves envers le patrimoine culturel, en les invitant à découvrir et à mettre en lumière l'histoire fascinante des principaux sites touristiques de leurs localités (et pas seulement).
Pourquoi ce projet a-t-il été une réussite pédagogique ?
Les élèves ne se sont pas contentés de recevoir des informations, ils se sont transformés en véritables guides touristiques pour leurs camarades. La langue française a ainsi été pratiquée de manière attractive, interactive et, surtout, porteuse de sens.
Les échanges entre les élèves et les enseignants coordinateurs ont été extrêmement productifs. Ce projet nous a prouvé, une fois de plus, que les partenariats internationaux sont une ressource précieuse pour motiver les élèves. Nous souhaitons vivement poursuivre cette collaboration !
Et vous, quelles plateformes utilisez-vous pour offrir à vos élèves un contexte réel de pratique des langues étrangères ?
]]>
În educația românească, se vorbește tot mai des despre echitate, reforme și competențe. Dar prea rar se aduce în prim-plan realitatea cadrelor didactice care lucrează în tăcere, în școli uitate de lume, fără resurse, fără afterschool, fără sprijinul unor părinți cu posibilități materiale. Munca lor e constantă, dedicată, dar invizibilă. În schimb, performanțele sunt atribuite, aproape exclusiv, școlilor cu „renume”, alimentate de investițiile private ale familiilor și de un sistem care răsplătește aparența, nu esența.
Efortul real, dincolo de imagine
Există profesori care vin cu rechizite de acasă, care își construiesc propriile materiale, care lucrează diferențiat cu elevi care nu au nici măcar un loc liniștit unde să învețe. Există învățători care merg în comunități vulnerabile să-i recupereze pe copii. Toate aceste eforturi nu intră în niciun clasament, nu apar în niciun top al „celor mai bune școli”.
Reputația școlilor – o construcție inechitabilă
Renumele unei școli se construiește adesea pe baza rezultatelor la examene, fără a se menționa că în spatele acestor rezultate stau: meditații private, programe plătite, centre educaționale costisitoare și părinți cu studii superioare. În contrast, școlile din medii defavorizate sunt etichetate ca „slabe”, fără a se lua în calcul contextul și efortul supraomenesc al cadrelor didactice din acele comunități.
Bursele și recunoașterea – distribuite greșit
Bursele sociale sau de merit ajung, adesea, tot la elevii care beneficiază de avantajul capitalului financiar, nu la cei care au cea mai mare nevoie. Astfel, munca profesorilor din școlile defavorizate nu doar că nu este recunoscută, dar este și dezavantajată de un sistem care amplifică inechitatea în loc să o corecteze.
Ce putem schimba
-
Să recunoaștem public valoarea muncii din școlile vulnerabile.
-
Să ajustăm criteriile de burse și finanțare în funcție de progres, nu doar de rezultate brute.
-
Să oferim sprijin real (resurse, formare, salarizare) cadrelor didactice care lucrează în medii dezavantajate.
-
Să punem în discuție publică corectitudinea etichetării școlilor și distribuirea inechitabilă a resurselor educaționale.
Concluzie
Rezultatele slabe de la Bacalaureat nu sunt cauzate de lipsa de implicare, ci de o inechitate profundă, care începe din primii ani de școală. Adevărata performanță se construiește adesea în tăcere, de către profesori dedicați, în școli fără „renume”, dar cu un impact uman și educațional imens. Este timpul să vedem, să recunoaștem și să sprijinim această muncă invizibilă.
Acest articol este dedicat cadrelor didactice care muncesc cu pasiune în umbra sistemului și care formează caractere, nu doar note.
]]>
Publicat în 03. 09. 2025 de Marieta Neagu-Iordache
În educația românească, se vorbește tot mai des despre echitate, reforme și competențe. Dar prea rar se aduce în prim-plan realitatea cadrelor didactice care lucrează în tăcere, în școli uitate de lume, fără resurse, fără afterschool, fără sprijinul unor părinți cu posibilități materiale. Munca lor e constantă, dedicată, dar invizibilă. În schimb, performanțele sunt atribuite, aproape exclusiv, școlilor cu „renume”, alimentate de investițiile private ale familiilor și de un sistem care răsplătește aparența, nu esența.
Efortul real, dincolo de imagine
Există profesori care vin cu rechizite de acasă, care își construiesc propriile materiale, care lucrează diferențiat cu elevi care nu au nici măcar un loc liniștit unde să învețe. Există învățători care merg în comunități vulnerabile să-i recupereze pe copii. Toate aceste eforturi nu intră în niciun clasament, nu apar în niciun top al „celor mai bune școli”.
Reputația școlilor – o construcție inechitabilă
Renumele unei școli se construiește adesea pe baza rezultatelor la examene, fără a se menționa că în spatele acestor rezultate stau: meditații private, programe plătite, centre educaționale costisitoare și părinți cu studii superioare. În contrast, școlile din medii defavorizate sunt etichetate ca „slabe”, fără a se lua în calcul contextul și efortul supraomenesc al cadrelor didactice din acele comunități.
Bursele și recunoașterea – distribuite greșit
Bursele sociale sau de merit ajung, adesea, tot la elevii care beneficiază de avantajul capitalului financiar, nu la cei care au cea mai mare nevoie. Astfel, munca profesorilor din școlile defavorizate nu doar că nu este recunoscută, dar este și dezavantajată de un sistem care amplifică inechitatea în loc să o corecteze.
Ce putem schimba
-
Să recunoaștem public valoarea muncii din școlile vulnerabile.
-
Să ajustăm criteriile de burse și finanțare în funcție de progres, nu doar de rezultate brute.
-
Să oferim sprijin real (resurse, formare, salarizare) cadrelor didactice care lucrează în medii dezavantajate.
-
Să punem în discuție publică corectitudinea etichetării școlilor și distribuirea inechitabilă a resurselor educaționale.
Concluzie
Rezultatele slabe de la Bacalaureat nu sunt cauzate de lipsa de implicare, ci de o inechitate profundă, care începe din primii ani de școală. Adevărata performanță se construiește adesea în tăcere, de către profesori dedicați, în școli fără „renume”, dar cu un impact uman și educațional imens. Este timpul să vedem, să recunoaștem și să sprijinim această muncă invizibilă.
Acest articol este dedicat cadrelor didactice care muncesc cu pasiune în umbra sistemului și care formează caractere, nu doar note.
]]>
În educația românească, se vorbește tot mai des despre echitate, reforme și competențe. Dar prea rar se aduce în prim-plan realitatea cadrelor didactice care lucrează în tăcere, în școli uitate de lume, fără resurse, fără afterschool, fără sprijinul unor părinți cu posibilități materiale. Munca lor e constantă, dedicată, dar invizibilă. În schimb, performanțele sunt atribuite, aproape exclusiv, școlilor cu „renume”, alimentate de investițiile private ale familiilor și de un sistem care răsplătește aparența, nu esența.
Efortul real, dincolo de imagine
Există profesori care vin cu rechizite de acasă, care își construiesc propriile materiale, care lucrează diferențiat cu elevi care nu au nici măcar un loc liniștit unde să învețe. Există învățători care merg în comunități vulnerabile să-i recupereze pe copii. Toate aceste eforturi nu intră în niciun clasament, nu apar în niciun top al „celor mai bune școli”.
Reputația școlilor – o construcție inechitabilă
Renumele unei școli se construiește adesea pe baza rezultatelor la examene, fără a se menționa că în spatele acestor rezultate stau: meditații private, programe plătite, centre educaționale costisitoare și părinți cu studii superioare. În contrast, școlile din medii defavorizate sunt etichetate ca „slabe”, fără a se lua în calcul contextul și efortul supraomenesc al cadrelor didactice din acele comunități.
Bursele și recunoașterea – distribuite greșit
Bursele sociale sau de merit ajung, adesea, tot la elevii care beneficiază de avantajul capitalului financiar, nu la cei care au cea mai mare nevoie. Astfel, munca profesorilor din școlile defavorizate nu doar că nu este recunoscută, dar este și dezavantajată de un sistem care amplifică inechitatea în loc să o corecteze.
Ce putem schimba
-
Să recunoaștem public valoarea muncii din școlile vulnerabile.
-
Să ajustăm criteriile de burse și finanțare în funcție de progres, nu doar de rezultate brute.
-
Să oferim sprijin real (resurse, formare, salarizare) cadrelor didactice care lucrează în medii dezavantajate.
-
Să punem în discuție publică corectitudinea etichetării școlilor și distribuirea inechitabilă a resurselor educaționale.
Concluzie
Rezultatele slabe de la Bacalaureat nu sunt cauzate de lipsa de implicare, ci de o inechitate profundă, care începe din primii ani de școală. Adevărata performanță se construiește adesea în tăcere, de către profesori dedicați, în școli fără „renume”, dar cu un impact uman și educațional imens. Este timpul să vedem, să recunoaștem și să sprijinim această muncă invizibilă.
Acest articol este dedicat cadrelor didactice care muncesc cu pasiune în umbra sistemului și care formează caractere, nu doar note.
]]>
Publicat în 03. 09. 2025 de Marieta Neagu-Iordache
În educația românească, se vorbește tot mai des despre echitate, reforme și competențe. Dar prea rar se aduce în prim-plan realitatea cadrelor didactice care lucrează în tăcere, în școli uitate de lume, fără resurse, fără afterschool, fără sprijinul unor părinți cu posibilități materiale. Munca lor e constantă, dedicată, dar invizibilă. În schimb, performanțele sunt atribuite, aproape exclusiv, școlilor cu „renume”, alimentate de investițiile private ale familiilor și de un sistem care răsplătește aparența, nu esența.
Efortul real, dincolo de imagine
Există profesori care vin cu rechizite de acasă, care își construiesc propriile materiale, care lucrează diferențiat cu elevi care nu au nici măcar un loc liniștit unde să învețe. Există învățători care merg în comunități vulnerabile să-i recupereze pe copii. Toate aceste eforturi nu intră în niciun clasament, nu apar în niciun top al „celor mai bune școli”.
Reputația școlilor – o construcție inechitabilă
Renumele unei școli se construiește adesea pe baza rezultatelor la examene, fără a se menționa că în spatele acestor rezultate stau: meditații private, programe plătite, centre educaționale costisitoare și părinți cu studii superioare. În contrast, școlile din medii defavorizate sunt etichetate ca „slabe”, fără a se lua în calcul contextul și efortul supraomenesc al cadrelor didactice din acele comunități.
Bursele și recunoașterea – distribuite greșit
Bursele sociale sau de merit ajung, adesea, tot la elevii care beneficiază de avantajul capitalului financiar, nu la cei care au cea mai mare nevoie. Astfel, munca profesorilor din școlile defavorizate nu doar că nu este recunoscută, dar este și dezavantajată de un sistem care amplifică inechitatea în loc să o corecteze.
Ce putem schimba
-
Să recunoaștem public valoarea muncii din școlile vulnerabile.
-
Să ajustăm criteriile de burse și finanțare în funcție de progres, nu doar de rezultate brute.
-
Să oferim sprijin real (resurse, formare, salarizare) cadrelor didactice care lucrează în medii dezavantajate.
-
Să punem în discuție publică corectitudinea etichetării școlilor și distribuirea inechitabilă a resurselor educaționale.
Concluzie
Rezultatele slabe de la Bacalaureat nu sunt cauzate de lipsa de implicare, ci de o inechitate profundă, care începe din primii ani de școală. Adevărata performanță se construiește adesea în tăcere, de către profesori dedicați, în școli fără „renume”, dar cu un impact uman și educațional imens. Este timpul să vedem, să recunoaștem și să sprijinim această muncă invizibilă.
Acest articol este dedicat cadrelor didactice care muncesc cu pasiune în umbra sistemului și care formează caractere, nu doar note.
]]>
În tăcerea care învăluie satele de lângă orașe se ascunde o realitate pe care prea puțini o mai observă: școlile de acolo dispar. Nu brusc, ci lent și tăcut – cu fiecare decizie „economică”, cu fiecare clasă comasată, cu fiecare elev mutat către oraș în căutarea unei „educații mai bune”. Dar ce înseamnă cu adevărat „mai bună”? Și ce pierdem, de fapt, când permitem ca aceste școli să se stingă?
Școli mici, eforturi mari – ce nu se vede
În multe sate aflate la granița orașelor, școlile sunt susținute cu implicare și devotament de către comunitate. Sunt locuri primitoare, îngrijite, în care administrația locală și cadrele didactice lucrează împreună pentru a oferi cele mai bune condiții posibile. Și chiar dacă nu dispun întotdeauna de tot spațiul necesar – o sală de sport, un laborator sau o clasă dedicată orelor remediale – acestea sunt școli în care se simte grija, căldura și dorința de a face educație de calitate.
Ceea ce nu se vede – sau mai exact, se știe dar se ignoră – este efortul constant al cadrelor: ore suplimentare neplătite, materiale cumpărate din propriul salariu, activități extracurriculare organizate cu resurse minime. Este o educație făcută din convingere, nu din bugete.
Educație pe două viteze – cine își permite, cine rămâne în urmă?
Familiile cu posibilități aleg frecvent școlile din orașe, unde copiii sunt înscriși la afterschool-uri private sau pregătiri particulare. Se creează astfel o „educație pe două viteze”: una accesibilă celor cu resurse, și alta, în care rezultatele se obțin exclusiv prin sacrificii personale – ale elevilor, dar mai ales ale dascălilor.
Școlile rurale nu oferă mai puțin din lipsă de voință sau calitate umană. Oferă mai puțin pentru că li se iau, treptat, șansele. Deși performanța există și aici, ea este adesea ignorată pentru că nu se vede în cifre, ci în povești de viață.
Suprapopularea din urban – un cost al alegerilor colective
Pe de altă parte, urbanul plătește un preț tot mai mare: clase supraaglomerate, atenție distribuită superficial, profesori epuizați, timp limitat pentru fiecare elev. Ne întrebăm tot mai des: Ce fel de educație oferim copiilor noștri când profesorul are 30 de elevi în față și doar 45 de minute la dispoziție?
Și poate e momentul ca fiecare dintre noi – părinți, dascăli, decidenți – să ne întrebăm: contribuim la soluție sau perpetuăm o problemă?
În mijlocul acestor realități – uneori descurajante – există și școli care reușesc să fie faruri de speranță. Școli rurale care, deși nu dispun de toate resursele materiale, compensează prin pasiunea și dedicarea celor care le animă. Un astfel de exemplu este chiar școala noastră:
Despre mine, despre noi, despre școala mea
Școala Gimnazială Rachieri - structură a Școlii Gimnaziale „Ion Ionescu”, Valea Călugărească
Anul școlar 2024–2025 a fost pentru noi un an al implicării constante, al creativității și al colaborării autentice. Am pus accentul pe dezvoltarea intelectuală, emoțională, civică și socială a elevilor, printr-o serie de proiecte educaționale variate și relevante.
Am inițiat și coordonat activități care au acoperit multiple direcții:
• Proiecte STEAM ce au stimulat gândirea critică și inovația,
• Inițiative ecologice, menite să dezvolte responsabilitatea față de mediu,
• Programe socio-emoționale, pentru a sprijini sănătatea mentală și empatia,
• Campanii de responsabilizare civică și incluziune, care au promovat valori democratice și respectul reciproc.
Toate acestea au fost posibile datorită unor parteneriate valoroase cu autoritățile locale, instituții culturale și organizații educaționale. Împreună, am reușit să transformăm școala într-un spațiu deschis și relevant pentru toți.
Obiectivul nostru comun a fost clar: formarea unor copii conștienți, empatici, activi și pregătiți pentru viață. Educația, pentru noi, înseamnă mai mult decât predare - înseamnă modelarea caracterelor și consolidarea legăturilor dintre școală, familie și comunitate.
Fiecare proiect a adus cu sine emoție, valoare adăugată și învățare profundă. Rezultatele nu s-au măsurat doar în diplome sau feedback-uri, ci mai ales în zâmbetele elevilor, în momentele de cooperare și în pașii făcuți cu sens spre devenire.
Știm că tot acest parcurs nu este unul facil. La finalul studiilor, nu ne-a garantat nimeni că drumul în educație va fi lin. Din contră - este un drum care cere echilibru, reziliență, adaptare și, mai presus de toate, oameni care cred cu adevărat în misiunea lor.
De aceea sunt profund mândră de colectivul școlii noastre - un colectiv unit, dedicat, care știe să colaboreze, să se respecte reciproc și să meargă înainte împreună, chiar și atunci când este greu. Într-un astfel de mediu, educația devine posibilă cu adevărat: vie, profundă și cu impact real și lasă urme nu doar în caiete, ci și în oameni.]]>
Publicat în 27. 08. 2025 de Marieta Neagu-Iordache
În tăcerea care învăluie satele de lângă orașe se ascunde o realitate pe care prea puțini o mai observă: școlile de acolo dispar. Nu brusc, ci lent și tăcut – cu fiecare decizie „economică”, cu fiecare clasă comasată, cu fiecare elev mutat către oraș în căutarea unei „educații mai bune”. Dar ce înseamnă cu adevărat „mai bună”? Și ce pierdem, de fapt, când permitem ca aceste școli să se stingă?
Școli mici, eforturi mari – ce nu se vede
În multe sate aflate la granița orașelor, școlile sunt susținute cu implicare și devotament de către comunitate. Sunt locuri primitoare, îngrijite, în care administrația locală și cadrele didactice lucrează împreună pentru a oferi cele mai bune condiții posibile. Și chiar dacă nu dispun întotdeauna de tot spațiul necesar – o sală de sport, un laborator sau o clasă dedicată orelor remediale – acestea sunt școli în care se simte grija, căldura și dorința de a face educație de calitate.
Ceea ce nu se vede – sau mai exact, se știe dar se ignoră – este efortul constant al cadrelor: ore suplimentare neplătite, materiale cumpărate din propriul salariu, activități extracurriculare organizate cu resurse minime. Este o educație făcută din convingere, nu din bugete.
Educație pe două viteze – cine își permite, cine rămâne în urmă?
Familiile cu posibilități aleg frecvent școlile din orașe, unde copiii sunt înscriși la afterschool-uri private sau pregătiri particulare. Se creează astfel o „educație pe două viteze”: una accesibilă celor cu resurse, și alta, în care rezultatele se obțin exclusiv prin sacrificii personale – ale elevilor, dar mai ales ale dascălilor.
Școlile rurale nu oferă mai puțin din lipsă de voință sau calitate umană. Oferă mai puțin pentru că li se iau, treptat, șansele. Deși performanța există și aici, ea este adesea ignorată pentru că nu se vede în cifre, ci în povești de viață.
Suprapopularea din urban – un cost al alegerilor colective
Pe de altă parte, urbanul plătește un preț tot mai mare: clase supraaglomerate, atenție distribuită superficial, profesori epuizați, timp limitat pentru fiecare elev. Ne întrebăm tot mai des: Ce fel de educație oferim copiilor noștri când profesorul are 30 de elevi în față și doar 45 de minute la dispoziție?
Și poate e momentul ca fiecare dintre noi – părinți, dascăli, decidenți – să ne întrebăm: contribuim la soluție sau perpetuăm o problemă?
În mijlocul acestor realități – uneori descurajante – există și școli care reușesc să fie faruri de speranță. Școli rurale care, deși nu dispun de toate resursele materiale, compensează prin pasiunea și dedicarea celor care le animă. Un astfel de exemplu este chiar școala noastră:
Despre mine, despre noi, despre școala mea
Școala Gimnazială Rachieri - structură a Școlii Gimnaziale „Ion Ionescu”, Valea Călugărească
Anul școlar 2024–2025 a fost pentru noi un an al implicării constante, al creativității și al colaborării autentice. Am pus accentul pe dezvoltarea intelectuală, emoțională, civică și socială a elevilor, printr-o serie de proiecte educaționale variate și relevante.
Am inițiat și coordonat activități care au acoperit multiple direcții:
• Proiecte STEAM ce au stimulat gândirea critică și inovația,
• Inițiative ecologice, menite să dezvolte responsabilitatea față de mediu,
• Programe socio-emoționale, pentru a sprijini sănătatea mentală și empatia,
• Campanii de responsabilizare civică și incluziune, care au promovat valori democratice și respectul reciproc.
Toate acestea au fost posibile datorită unor parteneriate valoroase cu autoritățile locale, instituții culturale și organizații educaționale. Împreună, am reușit să transformăm școala într-un spațiu deschis și relevant pentru toți.
Obiectivul nostru comun a fost clar: formarea unor copii conștienți, empatici, activi și pregătiți pentru viață. Educația, pentru noi, înseamnă mai mult decât predare - înseamnă modelarea caracterelor și consolidarea legăturilor dintre școală, familie și comunitate.
Fiecare proiect a adus cu sine emoție, valoare adăugată și învățare profundă. Rezultatele nu s-au măsurat doar în diplome sau feedback-uri, ci mai ales în zâmbetele elevilor, în momentele de cooperare și în pașii făcuți cu sens spre devenire.
Știm că tot acest parcurs nu este unul facil. La finalul studiilor, nu ne-a garantat nimeni că drumul în educație va fi lin. Din contră - este un drum care cere echilibru, reziliență, adaptare și, mai presus de toate, oameni care cred cu adevărat în misiunea lor.
De aceea sunt profund mândră de colectivul școlii noastre - un colectiv unit, dedicat, care știe să colaboreze, să se respecte reciproc și să meargă înainte împreună, chiar și atunci când este greu. Într-un astfel de mediu, educația devine posibilă cu adevărat: vie, profundă și cu impact real și lasă urme nu doar în caiete, ci și în oameni.
]]>
În tăcerea care învăluie satele de lângă orașe se ascunde o realitate pe care prea puțini o mai observă: școlile de acolo dispar. Nu brusc, ci lent și tăcut – cu fiecare decizie „economică”, cu fiecare clasă comasată, cu fiecare elev mutat către oraș în căutarea unei „educații mai bune”. Dar ce înseamnă cu adevărat „mai bună”? Și ce pierdem, de fapt, când permitem ca aceste școli să se stingă?
Școli mici, eforturi mari – ce nu se vede
În multe sate aflate la granița orașelor, școlile sunt susținute cu implicare și devotament de către comunitate. Sunt locuri primitoare, îngrijite, în care administrația locală și cadrele didactice lucrează împreună pentru a oferi cele mai bune condiții posibile. Și chiar dacă nu dispun întotdeauna de tot spațiul necesar – o sală de sport, un laborator sau o clasă dedicată orelor remediale – acestea sunt școli în care se simte grija, căldura și dorința de a face educație de calitate.
Ceea ce nu se vede – sau mai exact, se știe dar se ignoră – este efortul constant al cadrelor: ore suplimentare neplătite, materiale cumpărate din propriul salariu, activități extracurriculare organizate cu resurse minime. Este o educație făcută din convingere, nu din bugete.
Educație pe două viteze – cine își permite, cine rămâne în urmă?
Familiile cu posibilități aleg frecvent școlile din orașe, unde copiii sunt înscriși la afterschool-uri private sau pregătiri particulare. Se creează astfel o „educație pe două viteze”: una accesibilă celor cu resurse, și alta, în care rezultatele se obțin exclusiv prin sacrificii personale – ale elevilor, dar mai ales ale dascălilor.
Școlile rurale nu oferă mai puțin din lipsă de voință sau calitate umană. Oferă mai puțin pentru că li se iau, treptat, șansele. Deși performanța există și aici, ea este adesea ignorată pentru că nu se vede în cifre, ci în povești de viață.
Suprapopularea din urban – un cost al alegerilor colective
Pe de altă parte, urbanul plătește un preț tot mai mare: clase supraaglomerate, atenție distribuită superficial, profesori epuizați, timp limitat pentru fiecare elev. Ne întrebăm tot mai des: Ce fel de educație oferim copiilor noștri când profesorul are 30 de elevi în față și doar 45 de minute la dispoziție?
Și poate e momentul ca fiecare dintre noi – părinți, dascăli, decidenți – să ne întrebăm: contribuim la soluție sau perpetuăm o problemă?
În mijlocul acestor realități – uneori descurajante – există și școli care reușesc să fie faruri de speranță. Școli rurale care, deși nu dispun de toate resursele materiale, compensează prin pasiunea și dedicarea celor care le animă. Un astfel de exemplu este chiar școala noastră:
Despre mine, despre noi, despre școala mea
Școala Gimnazială Rachieri - structură a Școlii Gimnaziale „Ion Ionescu”, Valea Călugărească
Anul școlar 2024–2025 a fost pentru noi un an al implicării constante, al creativității și al colaborării autentice. Am pus accentul pe dezvoltarea intelectuală, emoțională, civică și socială a elevilor, printr-o serie de proiecte educaționale variate și relevante.
Am inițiat și coordonat activități care au acoperit multiple direcții:
• Proiecte STEAM ce au stimulat gândirea critică și inovația,
• Inițiative ecologice, menite să dezvolte responsabilitatea față de mediu,
• Programe socio-emoționale, pentru a sprijini sănătatea mentală și empatia,
• Campanii de responsabilizare civică și incluziune, care au promovat valori democratice și respectul reciproc.
Toate acestea au fost posibile datorită unor parteneriate valoroase cu autoritățile locale, instituții culturale și organizații educaționale. Împreună, am reușit să transformăm școala într-un spațiu deschis și relevant pentru toți.
Obiectivul nostru comun a fost clar: formarea unor copii conștienți, empatici, activi și pregătiți pentru viață. Educația, pentru noi, înseamnă mai mult decât predare - înseamnă modelarea caracterelor și consolidarea legăturilor dintre școală, familie și comunitate.
Fiecare proiect a adus cu sine emoție, valoare adăugată și învățare profundă. Rezultatele nu s-au măsurat doar în diplome sau feedback-uri, ci mai ales în zâmbetele elevilor, în momentele de cooperare și în pașii făcuți cu sens spre devenire.
Știm că tot acest parcurs nu este unul facil. La finalul studiilor, nu ne-a garantat nimeni că drumul în educație va fi lin. Din contră - este un drum care cere echilibru, reziliență, adaptare și, mai presus de toate, oameni care cred cu adevărat în misiunea lor.
De aceea sunt profund mândră de colectivul școlii noastre - un colectiv unit, dedicat, care știe să colaboreze, să se respecte reciproc și să meargă înainte împreună, chiar și atunci când este greu. Într-un astfel de mediu, educația devine posibilă cu adevărat: vie, profundă și cu impact real și lasă urme nu doar în caiete, ci și în oameni.]]>
Publicat în 27. 08. 2025 de Marieta Neagu-Iordache
În tăcerea care învăluie satele de lângă orașe se ascunde o realitate pe care prea puțini o mai observă: școlile de acolo dispar. Nu brusc, ci lent și tăcut – cu fiecare decizie „economică”, cu fiecare clasă comasată, cu fiecare elev mutat către oraș în căutarea unei „educații mai bune”. Dar ce înseamnă cu adevărat „mai bună”? Și ce pierdem, de fapt, când permitem ca aceste școli să se stingă?
Școli mici, eforturi mari – ce nu se vede
În multe sate aflate la granița orașelor, școlile sunt susținute cu implicare și devotament de către comunitate. Sunt locuri primitoare, îngrijite, în care administrația locală și cadrele didactice lucrează împreună pentru a oferi cele mai bune condiții posibile. Și chiar dacă nu dispun întotdeauna de tot spațiul necesar – o sală de sport, un laborator sau o clasă dedicată orelor remediale – acestea sunt școli în care se simte grija, căldura și dorința de a face educație de calitate.
Ceea ce nu se vede – sau mai exact, se știe dar se ignoră – este efortul constant al cadrelor: ore suplimentare neplătite, materiale cumpărate din propriul salariu, activități extracurriculare organizate cu resurse minime. Este o educație făcută din convingere, nu din bugete.
Educație pe două viteze – cine își permite, cine rămâne în urmă?
Familiile cu posibilități aleg frecvent școlile din orașe, unde copiii sunt înscriși la afterschool-uri private sau pregătiri particulare. Se creează astfel o „educație pe două viteze”: una accesibilă celor cu resurse, și alta, în care rezultatele se obțin exclusiv prin sacrificii personale – ale elevilor, dar mai ales ale dascălilor.
Școlile rurale nu oferă mai puțin din lipsă de voință sau calitate umană. Oferă mai puțin pentru că li se iau, treptat, șansele. Deși performanța există și aici, ea este adesea ignorată pentru că nu se vede în cifre, ci în povești de viață.
Suprapopularea din urban – un cost al alegerilor colective
Pe de altă parte, urbanul plătește un preț tot mai mare: clase supraaglomerate, atenție distribuită superficial, profesori epuizați, timp limitat pentru fiecare elev. Ne întrebăm tot mai des: Ce fel de educație oferim copiilor noștri când profesorul are 30 de elevi în față și doar 45 de minute la dispoziție?
Și poate e momentul ca fiecare dintre noi – părinți, dascăli, decidenți – să ne întrebăm: contribuim la soluție sau perpetuăm o problemă?
În mijlocul acestor realități – uneori descurajante – există și școli care reușesc să fie faruri de speranță. Școli rurale care, deși nu dispun de toate resursele materiale, compensează prin pasiunea și dedicarea celor care le animă. Un astfel de exemplu este chiar școala noastră:
Despre mine, despre noi, despre școala mea
Școala Gimnazială Rachieri - structură a Școlii Gimnaziale „Ion Ionescu”, Valea Călugărească
Anul școlar 2024–2025 a fost pentru noi un an al implicării constante, al creativității și al colaborării autentice. Am pus accentul pe dezvoltarea intelectuală, emoțională, civică și socială a elevilor, printr-o serie de proiecte educaționale variate și relevante.
Am inițiat și coordonat activități care au acoperit multiple direcții:
• Proiecte STEAM ce au stimulat gândirea critică și inovația,
• Inițiative ecologice, menite să dezvolte responsabilitatea față de mediu,
• Programe socio-emoționale, pentru a sprijini sănătatea mentală și empatia,
• Campanii de responsabilizare civică și incluziune, care au promovat valori democratice și respectul reciproc.
Toate acestea au fost posibile datorită unor parteneriate valoroase cu autoritățile locale, instituții culturale și organizații educaționale. Împreună, am reușit să transformăm școala într-un spațiu deschis și relevant pentru toți.
Obiectivul nostru comun a fost clar: formarea unor copii conștienți, empatici, activi și pregătiți pentru viață. Educația, pentru noi, înseamnă mai mult decât predare - înseamnă modelarea caracterelor și consolidarea legăturilor dintre școală, familie și comunitate.
Fiecare proiect a adus cu sine emoție, valoare adăugată și învățare profundă. Rezultatele nu s-au măsurat doar în diplome sau feedback-uri, ci mai ales în zâmbetele elevilor, în momentele de cooperare și în pașii făcuți cu sens spre devenire.
Știm că tot acest parcurs nu este unul facil. La finalul studiilor, nu ne-a garantat nimeni că drumul în educație va fi lin. Din contră - este un drum care cere echilibru, reziliență, adaptare și, mai presus de toate, oameni care cred cu adevărat în misiunea lor.
De aceea sunt profund mândră de colectivul școlii noastre - un colectiv unit, dedicat, care știe să colaboreze, să se respecte reciproc și să meargă înainte împreună, chiar și atunci când este greu. Într-un astfel de mediu, educația devine posibilă cu adevărat: vie, profundă și cu impact real și lasă urme nu doar în caiete, ci și în oameni.
]]>
„Să înveți un copil nu înseamnă să-l umpli cu adevăruri, ci să-l încurajezi să descopere, să cerceteze, să creeze.” adaptare după G.N. Volkov
Ce presupune modelul Reggio Emilia?
Este o abordare educațională centrată pe copil, care pune accent pe învățarea prin explorare, investigație și expresie liberă. Elevii sunt încurajați să pună întrebări, să caute răspunsuri, să creeze conexiuni între ceea ce trăiesc și ceea ce învață. Profesorul devine facilitator, ghid și observator al parcursului de învățare, iar clasa se transformă într-un laborator viu.
De ce este oportun modelul Reggio Emilia pentru școlarul mic?
Etapa de dezvoltare a școlarului mic (6–10 ani) este caracterizată de trecerea de la gândirea preoperatorie la gândirea concret-operativă, în care copilul își structurează raționamentele pe baza experienței directe, manipulării obiectelor și interacțiunii sociale. Modelul Reggio Emilia răspunde perfect acestor nevoi, deoarece valorifică învățarea experiențială, jocul, investigarea și exprimarea creativă. În plus, oferă elevilor autonomie și sentimentul de competență, factori esențiali în dezvoltarea motivației pentru învățare. Fiind un model centrat pe copil, susține ritmurile individuale de dezvoltare, încurajează inițiativa și stimulează gândirea critică, făcând învățarea nu doar eficientă, ci și semnificativă din punct de vedere afectiv și cognitiv.
Mediul – „al treilea profesor”
Un principiu-cheie al modelului este importanța mediului de învățare. Acesta trebuie să fie organizat astfel încât să invite la descoperire și reflecție. În școala primară, putem crea colțuri de investigație, ateliere de creație, biblioteci vii sau expoziții de proiecte realizate de elevi.
Exemplu practic: Colțul de științe – elevii pot observa germinarea semințelor, pot nota schimbările zilnice și pot discuta cauze și efecte. Acest spațiu le oferă autonomie și încredere în procesul de învățare.
„Sută de limbaje” și exprimarea multiplă
În clasele primare, elevii au nevoie de mijloace variate prin care să-și exprime ideile: desen, scris, teatru, experimente, colaje, construcții. Reggio Emilia valorizează toate aceste forme de exprimare și le pune la baza procesului educațional.
Exemplu practic: După studierea anotimpurilor, unii elevi scriu o poezie, alții creează o pictură sau construiesc o machetă cu materiale naturale. Fiecare formă de exprimare aduce o înțelegere mai profundă și personalizată.
Învățarea creativă presupune folosirea imaginației, a expresiei personale și a gândirii originale pentru a construi cunoștințe și a rezolva probleme. Într-o clasă care valorizează creativitatea, elevii sunt încurajați să exploreze idei din perspective variate, să creeze produse personale și să exprime ceea ce învață în moduri diverse – prin artă, povestire, dramatizare, construcții sau scriere creativă. Această formă de învățare sprijină dezvoltarea inteligenței emoționale, a curiozității și a motivației intrinseci, oferind copiilor libertatea de a gândi „în afara tiparelor” și de a face conexiuni între domenii diferite. Învățarea prin proiecte și cercetare
Abordarea Reggio Emilia sprijină învățarea prin proiecte interdisciplinare, pornind de la curiozitatea și întrebările elevilor. Proiectele devin contexte autentice de învățare, dezvoltând simultan competențe științifice, lingvistice, sociale și artistice.
Exemplu practic: Proiectul „Viața într-un acvariu” – elevii cercetează ce condiții sunt necesare vieții acvatice, notează observații zilnice, formulează ipoteze, creează pliante de informare și realizează un mini-documentar.
Învățarea activă presupune implicarea directă și conștientă a elevului în propriul proces de învățare, prin participare, explorare, experimentare și reflecție. În loc să primească pasiv informația, elevul este încurajat să descopere, să pună întrebări, să formuleze idei și să găsească soluții. Această abordare stimulează gândirea critică, dezvoltă autonomia și face ca învățarea să fie mai relevantă și durabilă. Activitățile specifice învățării active includ proiectele interdisciplinare, lucrul în echipă, dezbaterile, experimentele și rezolvarea de probleme din viața reală, care transformă sala de clasă într-un spațiu viu de cercetare și creativitate.
Reggio Emilia în Științe ale naturii
Disciplinile științifice se împletesc perfect cu principiile acestui model. Elevii devin mici cercetători care învață prin observare, experimentare și reflecție. Fiecare fenomen devine o oportunitate de învățare activă și colaborativă.
Exemplu practic: La tema „Stările de agregare ale apei”, elevii fac experimente cu gheață, apă și vapori, apoi descriu în scris și prin desen ce au observat, învățând prin toate simțurile.
Concluzie
Modelul Reggio Emilia aplicat în învățământul primar transformă clasa într-un spațiu viu de explorare și gândire. Elevii nu mai sunt receptori pasivi, ci devin actori activi în propriul proces de învățare. Prin medii stimulative, exprimare creativă și proiecte centrate pe interesele lor, copiii își dezvoltă competențele esențiale pentru o învățare autentică și de durată.
Bibliografie
• Loris Malaguzzi – Reggio Emilia – EarlyYears.tv (https://www.earlyyears.tv/loris-malaguzzi-reggio-emilia/)
• CLIPA, Otilia (coord.), Educația timpurie: resurse pentru dezvoltarea practicienilor, Editura Trei, 2023.
• DOBRIN, Mihaela, Atitudinea cadrelor didactice față de schimbarea educațională, UPSC, 2024.
• EDWARDS, Carolyn, GANDINI, Lella & FORMAN, George, O sută de limbi ale copiilor, Signatura, 2023.
]]>
Publicat în 27. 08. 2025 de Marieta Neagu-Iordache
„Să înveți un copil nu înseamnă să-l umpli cu adevăruri, ci să-l încurajezi să descopere, să cerceteze, să creeze.” adaptare după G.N. Volkov
Ce presupune modelul Reggio Emilia?
Este o abordare educațională centrată pe copil, care pune accent pe învățarea prin explorare, investigație și expresie liberă. Elevii sunt încurajați să pună întrebări, să caute răspunsuri, să creeze conexiuni între ceea ce trăiesc și ceea ce învață. Profesorul devine facilitator, ghid și observator al parcursului de învățare, iar clasa se transformă într-un laborator viu.
De ce este oportun modelul Reggio Emilia pentru școlarul mic?
Etapa de dezvoltare a școlarului mic (6–10 ani) este caracterizată de trecerea de la gândirea preoperatorie la gândirea concret-operativă, în care copilul își structurează raționamentele pe baza experienței directe, manipulării obiectelor și interacțiunii sociale. Modelul Reggio Emilia răspunde perfect acestor nevoi, deoarece valorifică învățarea experiențială, jocul, investigarea și exprimarea creativă. În plus, oferă elevilor autonomie și sentimentul de competență, factori esențiali în dezvoltarea motivației pentru învățare. Fiind un model centrat pe copil, susține ritmurile individuale de dezvoltare, încurajează inițiativa și stimulează gândirea critică, făcând învățarea nu doar eficientă, ci și semnificativă din punct de vedere afectiv și cognitiv.
Mediul – „al treilea profesor”
Un principiu-cheie al modelului este importanța mediului de învățare. Acesta trebuie să fie organizat astfel încât să invite la descoperire și reflecție. În școala primară, putem crea colțuri de investigație, ateliere de creație, biblioteci vii sau expoziții de proiecte realizate de elevi.
Exemplu practic: Colțul de științe – elevii pot observa germinarea semințelor, pot nota schimbările zilnice și pot discuta cauze și efecte. Acest spațiu le oferă autonomie și încredere în procesul de învățare.
„Sută de limbaje” și exprimarea multiplă
În clasele primare, elevii au nevoie de mijloace variate prin care să-și exprime ideile: desen, scris, teatru, experimente, colaje, construcții. Reggio Emilia valorizează toate aceste forme de exprimare și le pune la baza procesului educațional.
Exemplu practic: După studierea anotimpurilor, unii elevi scriu o poezie, alții creează o pictură sau construiesc o machetă cu materiale naturale. Fiecare formă de exprimare aduce o înțelegere mai profundă și personalizată.
Învățarea creativă presupune folosirea imaginației, a expresiei personale și a gândirii originale pentru a construi cunoștințe și a rezolva probleme. Într-o clasă care valorizează creativitatea, elevii sunt încurajați să exploreze idei din perspective variate, să creeze produse personale și să exprime ceea ce învață în moduri diverse – prin artă, povestire, dramatizare, construcții sau scriere creativă. Această formă de învățare sprijină dezvoltarea inteligenței emoționale, a curiozității și a motivației intrinseci, oferind copiilor libertatea de a gândi „în afara tiparelor” și de a face conexiuni între domenii diferite. Învățarea prin proiecte și cercetare
Abordarea Reggio Emilia sprijină învățarea prin proiecte interdisciplinare, pornind de la curiozitatea și întrebările elevilor. Proiectele devin contexte autentice de învățare, dezvoltând simultan competențe științifice, lingvistice, sociale și artistice.
Exemplu practic: Proiectul „Viața într-un acvariu” – elevii cercetează ce condiții sunt necesare vieții acvatice, notează observații zilnice, formulează ipoteze, creează pliante de informare și realizează un mini-documentar.
Învățarea activă presupune implicarea directă și conștientă a elevului în propriul proces de învățare, prin participare, explorare, experimentare și reflecție. În loc să primească pasiv informația, elevul este încurajat să descopere, să pună întrebări, să formuleze idei și să găsească soluții. Această abordare stimulează gândirea critică, dezvoltă autonomia și face ca învățarea să fie mai relevantă și durabilă. Activitățile specifice învățării active includ proiectele interdisciplinare, lucrul în echipă, dezbaterile, experimentele și rezolvarea de probleme din viața reală, care transformă sala de clasă într-un spațiu viu de cercetare și creativitate.
Reggio Emilia în Științe ale naturii
Disciplinile științifice se împletesc perfect cu principiile acestui model. Elevii devin mici cercetători care învață prin observare, experimentare și reflecție. Fiecare fenomen devine o oportunitate de învățare activă și colaborativă.
Exemplu practic: La tema „Stările de agregare ale apei”, elevii fac experimente cu gheață, apă și vapori, apoi descriu în scris și prin desen ce au observat, învățând prin toate simțurile.
Concluzie
Modelul Reggio Emilia aplicat în învățământul primar transformă clasa într-un spațiu viu de explorare și gândire. Elevii nu mai sunt receptori pasivi, ci devin actori activi în propriul proces de învățare. Prin medii stimulative, exprimare creativă și proiecte centrate pe interesele lor, copiii își dezvoltă competențele esențiale pentru o învățare autentică și de durată.
Bibliografie
• Loris Malaguzzi – Reggio Emilia – EarlyYears.tv (https://www.earlyyears.tv/loris-malaguzzi-reggio-emilia/)
• CLIPA, Otilia (coord.), Educația timpurie: resurse pentru dezvoltarea practicienilor, Editura Trei, 2023.
• DOBRIN, Mihaela, Atitudinea cadrelor didactice față de schimbarea educațională, UPSC, 2024.
• EDWARDS, Carolyn, GANDINI, Lella & FORMAN, George, O sută de limbi ale copiilor, Signatura, 2023.
]]>
„Să înveți un copil nu înseamnă să-l umpli cu adevăruri, ci să-l încurajezi să descopere, să cerceteze, să creeze.” adaptare după G.N. Volkov
Ce presupune modelul Reggio Emilia?
Este o abordare educațională centrată pe copil, care pune accent pe învățarea prin explorare, investigație și expresie liberă. Elevii sunt încurajați să pună întrebări, să caute răspunsuri, să creeze conexiuni între ceea ce trăiesc și ceea ce învață. Profesorul devine facilitator, ghid și observator al parcursului de învățare, iar clasa se transformă într-un laborator viu.
De ce este oportun modelul Reggio Emilia pentru școlarul mic?
Etapa de dezvoltare a școlarului mic (6–10 ani) este caracterizată de trecerea de la gândirea preoperatorie la gândirea concret-operativă, în care copilul își structurează raționamentele pe baza experienței directe, manipulării obiectelor și interacțiunii sociale. Modelul Reggio Emilia răspunde perfect acestor nevoi, deoarece valorifică învățarea experiențială, jocul, investigarea și exprimarea creativă. În plus, oferă elevilor autonomie și sentimentul de competență, factori esențiali în dezvoltarea motivației pentru învățare. Fiind un model centrat pe copil, susține ritmurile individuale de dezvoltare, încurajează inițiativa și stimulează gândirea critică, făcând învățarea nu doar eficientă, ci și semnificativă din punct de vedere afectiv și cognitiv.
Mediul – „al treilea profesor”
Un principiu-cheie al modelului este importanța mediului de învățare. Acesta trebuie să fie organizat astfel încât să invite la descoperire și reflecție. În școala primară, putem crea colțuri de investigație, ateliere de creație, biblioteci vii sau expoziții de proiecte realizate de elevi.
Exemplu practic: Colțul de științe – elevii pot observa germinarea semințelor, pot nota schimbările zilnice și pot discuta cauze și efecte. Acest spațiu le oferă autonomie și încredere în procesul de învățare.
„Sută de limbaje” și exprimarea multiplă
În clasele primare, elevii au nevoie de mijloace variate prin care să-și exprime ideile: desen, scris, teatru, experimente, colaje, construcții. Reggio Emilia valorizează toate aceste forme de exprimare și le pune la baza procesului educațional.
Exemplu practic: După studierea anotimpurilor, unii elevi scriu o poezie, alții creează o pictură sau construiesc o machetă cu materiale naturale. Fiecare formă de exprimare aduce o înțelegere mai profundă și personalizată.
Învățarea creativă presupune folosirea imaginației, a expresiei personale și a gândirii originale pentru a construi cunoștințe și a rezolva probleme. Într-o clasă care valorizează creativitatea, elevii sunt încurajați să exploreze idei din perspective variate, să creeze produse personale și să exprime ceea ce învață în moduri diverse – prin artă, povestire, dramatizare, construcții sau scriere creativă. Această formă de învățare sprijină dezvoltarea inteligenței emoționale, a curiozității și a motivației intrinseci, oferind copiilor libertatea de a gândi „în afara tiparelor” și de a face conexiuni între domenii diferite. Învățarea prin proiecte și cercetare
Abordarea Reggio Emilia sprijină învățarea prin proiecte interdisciplinare, pornind de la curiozitatea și întrebările elevilor. Proiectele devin contexte autentice de învățare, dezvoltând simultan competențe științifice, lingvistice, sociale și artistice.
Exemplu practic: Proiectul „Viața într-un acvariu” – elevii cercetează ce condiții sunt necesare vieții acvatice, notează observații zilnice, formulează ipoteze, creează pliante de informare și realizează un mini-documentar.
Învățarea activă presupune implicarea directă și conștientă a elevului în propriul proces de învățare, prin participare, explorare, experimentare și reflecție. În loc să primească pasiv informația, elevul este încurajat să descopere, să pună întrebări, să formuleze idei și să găsească soluții. Această abordare stimulează gândirea critică, dezvoltă autonomia și face ca învățarea să fie mai relevantă și durabilă. Activitățile specifice învățării active includ proiectele interdisciplinare, lucrul în echipă, dezbaterile, experimentele și rezolvarea de probleme din viața reală, care transformă sala de clasă într-un spațiu viu de cercetare și creativitate.
Reggio Emilia în Științe ale naturii
Disciplinile științifice se împletesc perfect cu principiile acestui model. Elevii devin mici cercetători care învață prin observare, experimentare și reflecție. Fiecare fenomen devine o oportunitate de învățare activă și colaborativă.
Exemplu practic: La tema „Stările de agregare ale apei”, elevii fac experimente cu gheață, apă și vapori, apoi descriu în scris și prin desen ce au observat, învățând prin toate simțurile.
Concluzie
Modelul Reggio Emilia aplicat în învățământul primar transformă clasa într-un spațiu viu de explorare și gândire. Elevii nu mai sunt receptori pasivi, ci devin actori activi în propriul proces de învățare. Prin medii stimulative, exprimare creativă și proiecte centrate pe interesele lor, copiii își dezvoltă competențele esențiale pentru o învățare autentică și de durată.
Bibliografie
• Loris Malaguzzi – Reggio Emilia – EarlyYears.tv (https://www.earlyyears.tv/loris-malaguzzi-reggio-emilia/)
• CLIPA, Otilia (coord.), Educația timpurie: resurse pentru dezvoltarea practicienilor, Editura Trei, 2023.
• DOBRIN, Mihaela, Atitudinea cadrelor didactice față de schimbarea educațională, UPSC, 2024.
• EDWARDS, Carolyn, GANDINI, Lella & FORMAN, George, O sută de limbi ale copiilor, Signatura, 2023.
]]>
Publicat în 27. 08. 2025 de Marieta Neagu-Iordache
„Să înveți un copil nu înseamnă să-l umpli cu adevăruri, ci să-l încurajezi să descopere, să cerceteze, să creeze.” adaptare după G.N. Volkov
Ce presupune modelul Reggio Emilia?
Este o abordare educațională centrată pe copil, care pune accent pe învățarea prin explorare, investigație și expresie liberă. Elevii sunt încurajați să pună întrebări, să caute răspunsuri, să creeze conexiuni între ceea ce trăiesc și ceea ce învață. Profesorul devine facilitator, ghid și observator al parcursului de învățare, iar clasa se transformă într-un laborator viu.
De ce este oportun modelul Reggio Emilia pentru școlarul mic?
Etapa de dezvoltare a școlarului mic (6–10 ani) este caracterizată de trecerea de la gândirea preoperatorie la gândirea concret-operativă, în care copilul își structurează raționamentele pe baza experienței directe, manipulării obiectelor și interacțiunii sociale. Modelul Reggio Emilia răspunde perfect acestor nevoi, deoarece valorifică învățarea experiențială, jocul, investigarea și exprimarea creativă. În plus, oferă elevilor autonomie și sentimentul de competență, factori esențiali în dezvoltarea motivației pentru învățare. Fiind un model centrat pe copil, susține ritmurile individuale de dezvoltare, încurajează inițiativa și stimulează gândirea critică, făcând învățarea nu doar eficientă, ci și semnificativă din punct de vedere afectiv și cognitiv.
Mediul – „al treilea profesor”
Un principiu-cheie al modelului este importanța mediului de învățare. Acesta trebuie să fie organizat astfel încât să invite la descoperire și reflecție. În școala primară, putem crea colțuri de investigație, ateliere de creație, biblioteci vii sau expoziții de proiecte realizate de elevi.
Exemplu practic: Colțul de științe – elevii pot observa germinarea semințelor, pot nota schimbările zilnice și pot discuta cauze și efecte. Acest spațiu le oferă autonomie și încredere în procesul de învățare.
„Sută de limbaje” și exprimarea multiplă
În clasele primare, elevii au nevoie de mijloace variate prin care să-și exprime ideile: desen, scris, teatru, experimente, colaje, construcții. Reggio Emilia valorizează toate aceste forme de exprimare și le pune la baza procesului educațional.
Exemplu practic: După studierea anotimpurilor, unii elevi scriu o poezie, alții creează o pictură sau construiesc o machetă cu materiale naturale. Fiecare formă de exprimare aduce o înțelegere mai profundă și personalizată.
Învățarea creativă presupune folosirea imaginației, a expresiei personale și a gândirii originale pentru a construi cunoștințe și a rezolva probleme. Într-o clasă care valorizează creativitatea, elevii sunt încurajați să exploreze idei din perspective variate, să creeze produse personale și să exprime ceea ce învață în moduri diverse – prin artă, povestire, dramatizare, construcții sau scriere creativă. Această formă de învățare sprijină dezvoltarea inteligenței emoționale, a curiozității și a motivației intrinseci, oferind copiilor libertatea de a gândi „în afara tiparelor” și de a face conexiuni între domenii diferite. Învățarea prin proiecte și cercetare
Abordarea Reggio Emilia sprijină învățarea prin proiecte interdisciplinare, pornind de la curiozitatea și întrebările elevilor. Proiectele devin contexte autentice de învățare, dezvoltând simultan competențe științifice, lingvistice, sociale și artistice.
Exemplu practic: Proiectul „Viața într-un acvariu” – elevii cercetează ce condiții sunt necesare vieții acvatice, notează observații zilnice, formulează ipoteze, creează pliante de informare și realizează un mini-documentar.
Învățarea activă presupune implicarea directă și conștientă a elevului în propriul proces de învățare, prin participare, explorare, experimentare și reflecție. În loc să primească pasiv informația, elevul este încurajat să descopere, să pună întrebări, să formuleze idei și să găsească soluții. Această abordare stimulează gândirea critică, dezvoltă autonomia și face ca învățarea să fie mai relevantă și durabilă. Activitățile specifice învățării active includ proiectele interdisciplinare, lucrul în echipă, dezbaterile, experimentele și rezolvarea de probleme din viața reală, care transformă sala de clasă într-un spațiu viu de cercetare și creativitate.
Reggio Emilia în Științe ale naturii
Disciplinile științifice se împletesc perfect cu principiile acestui model. Elevii devin mici cercetători care învață prin observare, experimentare și reflecție. Fiecare fenomen devine o oportunitate de învățare activă și colaborativă.
Exemplu practic: La tema „Stările de agregare ale apei”, elevii fac experimente cu gheață, apă și vapori, apoi descriu în scris și prin desen ce au observat, învățând prin toate simțurile.
Concluzie
Modelul Reggio Emilia aplicat în învățământul primar transformă clasa într-un spațiu viu de explorare și gândire. Elevii nu mai sunt receptori pasivi, ci devin actori activi în propriul proces de învățare. Prin medii stimulative, exprimare creativă și proiecte centrate pe interesele lor, copiii își dezvoltă competențele esențiale pentru o învățare autentică și de durată.
Bibliografie
• Loris Malaguzzi – Reggio Emilia – EarlyYears.tv (https://www.earlyyears.tv/loris-malaguzzi-reggio-emilia/)
• CLIPA, Otilia (coord.), Educația timpurie: resurse pentru dezvoltarea practicienilor, Editura Trei, 2023.
• DOBRIN, Mihaela, Atitudinea cadrelor didactice față de schimbarea educațională, UPSC, 2024.
• EDWARDS, Carolyn, GANDINI, Lella & FORMAN, George, O sută de limbi ale copiilor, Signatura, 2023.
]]>
Într-o lume a schimbărilor accelerate, educația are nevoie de repere clare, de modele vii și de resurse care inspiră. Ghidul de bune practici "Exploratori în științe", apărut în urma celei de-a doua ediții a concursului interjudețean "Știința este COOL!", este mai mult decât o simplă colecție de articole: este o declarație de credință în puterea educației prin descoperire.
Profesorii autori ai articolelor incluse încă o dată demonstrează că pasiunea, curajul didactic și gândirea creativă pot transforma o lecție obișnuită într-o experiență memorabilă pentru elevi. Experimente, abordări STEAM, interdisciplinaritate, empatie, reflecție, joc, colaborare – toate acestea se regăsesc în scenariile prezentate, fiecare aducând o fărâmă din realitatea vie a clasei.
Ce aduce inedit acest ghid? Pe lângă valoarea conținutului, ghidul este o invitație la comunitate. Fiecare articol este semnat, fiecare idee are o poveste și o echipă care a crezut în ea. Publicația a fost gândită să fie accesibilă tuturor, fiind disponibilă online, ceea ce permite oricărui cadru didactic interesat să o consulte și să se inspire.
Mai mult decât atât, ghidul este dedicat unui copil – Maria, sursă de inspirație și simbol al curiozității, libertății și bucuriei de a învăța. Această dimensiune personală conferă lucrării o profunzime emoțională aparte, transformând-o într-un demers care reunește inima cu mintea, emoția cu rațiunea.
De ce este important acest ghid? Pentru că oferă:
exemple concrete, aplicabile imediat la clasă;
o diversitate de teme, metode și contexte educaționale;
dovada că schimbarea pornește din fiecare clasă, de la fiecare profesor;
o comunitate de dascăli care aleg să creeze, nu doar să aplice.
Acces publicație: https://sites.google.com/d/1P3AVcZA47MitgpzQngbk0dDvRLvduhso/p/13p4t4mjf46wE0NWzaWREgWC0oipgMpvJ/edit
Această publicație este pentru toți cei care cred în educația vie, curajoasă, creativă și cu sens. Vă invit să o descoperiți, să o distribuiți, să o folosiți și să vă inspirați!]]>
Publicat în 27. 08. 2025 de Marieta Neagu-Iordache
Într-o lume a schimbărilor accelerate, educația are nevoie de repere clare, de modele vii și de resurse care inspiră. Ghidul de bune practici "Exploratori în științe", apărut în urma celei de-a doua ediții a concursului interjudețean "Știința este COOL!", este mai mult decât o simplă colecție de articole: este o declarație de credință în puterea educației prin descoperire.
Profesorii autori ai articolelor incluse încă o dată demonstrează că pasiunea, curajul didactic și gândirea creativă pot transforma o lecție obișnuită într-o experiență memorabilă pentru elevi. Experimente, abordări STEAM, interdisciplinaritate, empatie, reflecție, joc, colaborare – toate acestea se regăsesc în scenariile prezentate, fiecare aducând o fărâmă din realitatea vie a clasei.
Ce aduce inedit acest ghid? Pe lângă valoarea conținutului, ghidul este o invitație la comunitate. Fiecare articol este semnat, fiecare idee are o poveste și o echipă care a crezut în ea. Publicația a fost gândită să fie accesibilă tuturor, fiind disponibilă online, ceea ce permite oricărui cadru didactic interesat să o consulte și să se inspire.
Mai mult decât atât, ghidul este dedicat unui copil – Maria, sursă de inspirație și simbol al curiozității, libertății și bucuriei de a învăța. Această dimensiune personală conferă lucrării o profunzime emoțională aparte, transformând-o într-un demers care reunește inima cu mintea, emoția cu rațiunea.
De ce este important acest ghid? Pentru că oferă:
exemple concrete, aplicabile imediat la clasă;
o diversitate de teme, metode și contexte educaționale;
dovada că schimbarea pornește din fiecare clasă, de la fiecare profesor;
o comunitate de dascăli care aleg să creeze, nu doar să aplice.
Acces publicație: https://sites.google.com/d/1P3AVcZA47MitgpzQngbk0dDvRLvduhso/p/13p4t4mjf46wE0NWzaWREgWC0oipgMpvJ/edit
Această publicație este pentru toți cei care cred în educația vie, curajoasă, creativă și cu sens. Vă invit să o descoperiți, să o distribuiți, să o folosiți și să vă inspirați!
]]>
Într-o lume a schimbărilor accelerate, educația are nevoie de repere clare, de modele vii și de resurse care inspiră. Ghidul de bune practici "Exploratori în științe", apărut în urma celei de-a doua ediții a concursului interjudețean "Știința este COOL!", este mai mult decât o simplă colecție de articole: este o declarație de credință în puterea educației prin descoperire.
Profesorii autori ai articolelor incluse încă o dată demonstrează că pasiunea, curajul didactic și gândirea creativă pot transforma o lecție obișnuită într-o experiență memorabilă pentru elevi. Experimente, abordări STEAM, interdisciplinaritate, empatie, reflecție, joc, colaborare – toate acestea se regăsesc în scenariile prezentate, fiecare aducând o fărâmă din realitatea vie a clasei.
Ce aduce inedit acest ghid? Pe lângă valoarea conținutului, ghidul este o invitație la comunitate. Fiecare articol este semnat, fiecare idee are o poveste și o echipă care a crezut în ea. Publicația a fost gândită să fie accesibilă tuturor, fiind disponibilă online, ceea ce permite oricărui cadru didactic interesat să o consulte și să se inspire.
Mai mult decât atât, ghidul este dedicat unui copil – Maria, sursă de inspirație și simbol al curiozității, libertății și bucuriei de a învăța. Această dimensiune personală conferă lucrării o profunzime emoțională aparte, transformând-o într-un demers care reunește inima cu mintea, emoția cu rațiunea.
De ce este important acest ghid? Pentru că oferă:
exemple concrete, aplicabile imediat la clasă;
o diversitate de teme, metode și contexte educaționale;
dovada că schimbarea pornește din fiecare clasă, de la fiecare profesor;
o comunitate de dascăli care aleg să creeze, nu doar să aplice.
Acces publicație: https://sites.google.com/d/1P3AVcZA47MitgpzQngbk0dDvRLvduhso/p/13p4t4mjf46wE0NWzaWREgWC0oipgMpvJ/edit
Această publicație este pentru toți cei care cred în educația vie, curajoasă, creativă și cu sens. Vă invit să o descoperiți, să o distribuiți, să o folosiți și să vă inspirați!]]>
Publicat în 27. 08. 2025 de Marieta Neagu-Iordache
Într-o lume a schimbărilor accelerate, educația are nevoie de repere clare, de modele vii și de resurse care inspiră. Ghidul de bune practici "Exploratori în științe", apărut în urma celei de-a doua ediții a concursului interjudețean "Știința este COOL!", este mai mult decât o simplă colecție de articole: este o declarație de credință în puterea educației prin descoperire.
Profesorii autori ai articolelor incluse încă o dată demonstrează că pasiunea, curajul didactic și gândirea creativă pot transforma o lecție obișnuită într-o experiență memorabilă pentru elevi. Experimente, abordări STEAM, interdisciplinaritate, empatie, reflecție, joc, colaborare – toate acestea se regăsesc în scenariile prezentate, fiecare aducând o fărâmă din realitatea vie a clasei.
Ce aduce inedit acest ghid? Pe lângă valoarea conținutului, ghidul este o invitație la comunitate. Fiecare articol este semnat, fiecare idee are o poveste și o echipă care a crezut în ea. Publicația a fost gândită să fie accesibilă tuturor, fiind disponibilă online, ceea ce permite oricărui cadru didactic interesat să o consulte și să se inspire.
Mai mult decât atât, ghidul este dedicat unui copil – Maria, sursă de inspirație și simbol al curiozității, libertății și bucuriei de a învăța. Această dimensiune personală conferă lucrării o profunzime emoțională aparte, transformând-o într-un demers care reunește inima cu mintea, emoția cu rațiunea.
De ce este important acest ghid? Pentru că oferă:
exemple concrete, aplicabile imediat la clasă;
o diversitate de teme, metode și contexte educaționale;
dovada că schimbarea pornește din fiecare clasă, de la fiecare profesor;
o comunitate de dascăli care aleg să creeze, nu doar să aplice.
Acces publicație: https://sites.google.com/d/1P3AVcZA47MitgpzQngbk0dDvRLvduhso/p/13p4t4mjf46wE0NWzaWREgWC0oipgMpvJ/edit
Această publicație este pentru toți cei care cred în educația vie, curajoasă, creativă și cu sens. Vă invit să o descoperiți, să o distribuiți, să o folosiți și să vă inspirați!
]]>
Citoyenneté sans frontières: une mosaïque de langues et cultures
Citizenship without borders: a mosaic of languages and cultures
Ciudadanía sin fronteras: un mosaico de lenguas y culturas
Un proiect multilingv pe tema incluziunii, cu multiple paliere (lingvistic, cultural, social) care dau seama de complexitatea lumii în care trăim. O experiență de învățare cu adevărat utilă și ofertantă la care elevii mei de clasa a VIII-a au luat parte cu interes pe parcursul anului școlar 2024-2025.
Suntem diferiți, nu este o noutate... cum facem să trăim unii cu alții în armonie? Răspunsul este simplu: cunoscându-ne mai bine, înțelegând dificultățile celor din jur și găsind soluții la problemele cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. Comunicarea deschisă este soluția pe care o căutăm. Elevii care au participat la acest proiect au avut oportunitatea de a-și exersa competențe multiple, ocazia de a-și promova cultura națională și de a fi un exemplu de implicare socială.
V-am stârnit curiozitatea? Vă las AICI linkul către o culegere de rețete specifice culturilor noastre. Și poate învățăm că fiecare este frumos și bun în felul lui, că o lume mai bună se creează cu fiecare gest frumos făcut din suflet.
]]>
Publicat în 05. 06. 2025 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: etwinning
Citoyenneté sans frontières: une mosaïque de langues et cultures
Citizenship without borders: a mosaic of languages and cultures
Ciudadanía sin fronteras: un mosaico de lenguas y culturas
Un proiect multilingv pe tema incluziunii, cu multiple paliere (lingvistic, cultural, social) care dau seama de complexitatea lumii în care trăim. O experiență de învățare cu adevărat utilă și ofertantă la care elevii mei de clasa a VIII-a au luat parte cu interes pe parcursul anului școlar 2024-2025.
Suntem diferiți, nu este o noutate... cum facem să trăim unii cu alții în armonie? Răspunsul este simplu: cunoscându-ne mai bine, înțelegând dificultățile celor din jur și găsind soluții la problemele cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. Comunicarea deschisă este soluția pe care o căutăm. Elevii care au participat la acest proiect au avut oportunitatea de a-și exersa competențe multiple, ocazia de a-și promova cultura națională și de a fi un exemplu de implicare socială.
V-am stârnit curiozitatea? Vă las AICI linkul către o culegere de rețete specifice culturilor noastre. Și poate învățăm că fiecare este frumos și bun în felul lui, că o lume mai bună se creează cu fiecare gest frumos făcut din suflet.
]]>
Citoyenneté sans frontières: une mosaïque de langues et cultures
Citizenship without borders: a mosaic of languages and cultures
Ciudadanía sin fronteras: un mosaico de lenguas y culturas
Un proiect multilingv pe tema incluziunii, cu multiple paliere (lingvistic, cultural, social) care dau seama de complexitatea lumii în care trăim. O experiență de învățare cu adevărat utilă și ofertantă la care elevii mei de clasa a VIII-a au luat parte cu interes pe parcursul anului școlar 2024-2025.
Suntem diferiți, nu este o noutate... cum facem să trăim unii cu alții în armonie? Răspunsul este simplu: cunoscându-ne mai bine, înțelegând dificultățile celor din jur și găsind soluții la problemele cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. Comunicarea deschisă este soluția pe care o căutăm. Elevii care au participat la acest proiect au avut oportunitatea de a-și exersa competențe multiple, ocazia de a-și promova cultura națională și de a fi un exemplu de implicare socială.
V-am stârnit curiozitatea? Vă las AICI linkul către o culegere de rețete specifice culturilor noastre. Și poate învățăm că fiecare este frumos și bun în felul lui, că o lume mai bună se creează cu fiecare gest frumos făcut din suflet.
]]>
Publicat în 05. 06. 2025 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: etwinning
Citoyenneté sans frontières: une mosaïque de langues et cultures
Citizenship without borders: a mosaic of languages and cultures
Ciudadanía sin fronteras: un mosaico de lenguas y culturas
Un proiect multilingv pe tema incluziunii, cu multiple paliere (lingvistic, cultural, social) care dau seama de complexitatea lumii în care trăim. O experiență de învățare cu adevărat utilă și ofertantă la care elevii mei de clasa a VIII-a au luat parte cu interes pe parcursul anului școlar 2024-2025.
Suntem diferiți, nu este o noutate... cum facem să trăim unii cu alții în armonie? Răspunsul este simplu: cunoscându-ne mai bine, înțelegând dificultățile celor din jur și găsind soluții la problemele cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. Comunicarea deschisă este soluția pe care o căutăm. Elevii care au participat la acest proiect au avut oportunitatea de a-și exersa competențe multiple, ocazia de a-și promova cultura națională și de a fi un exemplu de implicare socială.
V-am stârnit curiozitatea? Vă las AICI linkul către o culegere de rețete specifice culturilor noastre. Și poate învățăm că fiecare este frumos și bun în felul lui, că o lume mai bună se creează cu fiecare gest frumos făcut din suflet.
]]>
Proiectul pe care l-am propus anul acesta elevilor claselor a VI-a și a VII-a ne-a "teleportat" într-o călătorie reflexivă din care am înțeles de ce învățăm limba franceză la școală și de ce ea reprezintă un atu în viață. Împreună cu elevi din Italia și Grecia am dat frâu liber dorinței de comunicare și, prin diferite mijloace, am reușit să descoperim particularități ale școlilor noastre, frumuseți nebănuite ale țărilor de origine și localităților în care trăim. Am fost și creativi pentru că am lansat un concurs de logouri care să ilustreze obiectivele proiectului nostru. Munca fiecăruia în parte și a întregii echipe nu a fost în zadar. La sfârșit de an școlar, suntem mai motivați să ne perfecționăm competenșele și mult mai doritori să cunoaștem alți oameni/ alte culturi.
O experiență care ne-a îmbogățit cu siguranță și ne-a dat aripi pentru a începe alte proiecte de acest fel.
]]>
Publicat în 05. 06. 2025 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: etwinning
Proiectul pe care l-am propus anul acesta elevilor claselor a VI-a și a VII-a ne-a "teleportat" într-o călătorie reflexivă din care am înțeles de ce învățăm limba franceză la școală și de ce ea reprezintă un atu în viață. Împreună cu elevi din Italia și Grecia am dat frâu liber dorinței de comunicare și, prin diferite mijloace, am reușit să descoperim particularități ale școlilor noastre, frumuseți nebănuite ale țărilor de origine și localităților în care trăim. Am fost și creativi pentru că am lansat un concurs de logouri care să ilustreze obiectivele proiectului nostru. Munca fiecăruia în parte și a întregii echipe nu a fost în zadar. La sfârșit de an școlar, suntem mai motivați să ne perfecționăm competenșele și mult mai doritori să cunoaștem alți oameni/ alte culturi.
O experiență care ne-a îmbogățit cu siguranță și ne-a dat aripi pentru a începe alte proiecte de acest fel.
]]>
Proiectul pe care l-am propus anul acesta elevilor claselor a VI-a și a VII-a ne-a "teleportat" într-o călătorie reflexivă din care am înțeles de ce învățăm limba franceză la școală și de ce ea reprezintă un atu în viață. Împreună cu elevi din Italia și Grecia am dat frâu liber dorinței de comunicare și, prin diferite mijloace, am reușit să descoperim particularități ale școlilor noastre, frumuseți nebănuite ale țărilor de origine și localităților în care trăim. Am fost și creativi pentru că am lansat un concurs de logouri care să ilustreze obiectivele proiectului nostru. Munca fiecăruia în parte și a întregii echipe nu a fost în zadar. La sfârșit de an școlar, suntem mai motivați să ne perfecționăm competenșele și mult mai doritori să cunoaștem alți oameni/ alte culturi.
O experiență care ne-a îmbogățit cu siguranță și ne-a dat aripi pentru a începe alte proiecte de acest fel.
]]>
Publicat în 05. 06. 2025 de Silvia Nicoleta Baltă
Categorie: etwinning
Proiectul pe care l-am propus anul acesta elevilor claselor a VI-a și a VII-a ne-a "teleportat" într-o călătorie reflexivă din care am înțeles de ce învățăm limba franceză la școală și de ce ea reprezintă un atu în viață. Împreună cu elevi din Italia și Grecia am dat frâu liber dorinței de comunicare și, prin diferite mijloace, am reușit să descoperim particularități ale școlilor noastre, frumuseți nebănuite ale țărilor de origine și localităților în care trăim. Am fost și creativi pentru că am lansat un concurs de logouri care să ilustreze obiectivele proiectului nostru. Munca fiecăruia în parte și a întregii echipe nu a fost în zadar. La sfârșit de an școlar, suntem mai motivați să ne perfecționăm competenșele și mult mai doritori să cunoaștem alți oameni/ alte culturi.
O experiență care ne-a îmbogățit cu siguranță și ne-a dat aripi pentru a începe alte proiecte de acest fel.
]]>
