Grădiniţa introduce copilul într-o colectivitate care începe prin a fi un grup neorganizat şi
are menirea de a contribui la dezvoltarea lui psihică şi mai ales la dezvoltarea identităţii şi a
identificării cu modele sociale mai complexe.Toți copii au nevoie de dragoste, de acceptare și
de siguranță, de aprijin din partea unui adult până ce își dobândesc independența, își dezvoltă
încrederea în sine, își formează personalitatea.Grădinița asigură această formare prin
activitățile de dezvoltare personală.
Conform Curriculumului, activităţile de dezvoltare personală în perioada (3-6/7 ani),
includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele cu program
prelungit ), inclusiv activităţile opţionale.
Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele
acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele
înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul
dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după
amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale
aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.
Sosirea  şi  plecarea  copiilor  se  vor  face  într-o  atmosferă  destinsă, astfel  încât 
copilul  să  perceapă  acţiunile  ca  fiind  fireşti  şi  să  nu  fie  supus  stresului  schimbării.
Aceste  momente  capată  un  bogat  conţinut  educativ, relaţia  educatoare-copil-părinte 
conferindu-le  o  veritabilă  valoare  pedagogică: obişnuirea  copiilor  de  a  veni  şi  de  a 
pleca  aproximativ  la  aceeaşi  oră, formarea  şi  dezvoltarea  sentimentului  de  răspundere 
pentru  curăţenia  corporală  şi  ţinuta  vestimentară, precum  şi  cunoaşterea  şi  respectarea 
unor  reguli  legate  de  sănătate  şi  regimul  de  viaţă. Se  formează  deprinderi  de  a  saluta 
adulţii  şi  copiii  la  venirea  şi  plecarea  din  grădiniţă, de  a  aşeza  ordonat  hăinuţele  şi 
încălţămintea  în  spaţiul  destinat, de  a  acorda  prioritate  adulţilor  şi  fetiţelor (băieţilor), de 
a  aşeza  gentuţele  la  cuier  în  ordine. Exemple  de  teme: ,,Sunt  copil  politicos!’’, ,,Sunt 
mic, dar binecrescut!’’, ,,Dulăpiorul  fermecat’’, ,,Fiecare  la  locul  lui’’, ,,Ne  îmbrăcam/
dezbrăcăm  singuri’’, ,,Fac  ordine  în  dulapul  cu  haine’’, ,,Poftiti, vă  rog!’’, ,,Respect  pe 
oricine.Ştiu  că  e  frumos  şi  bine’’.
Spălarea  pe  mâini  îi  oferă  educatoarei  ocazia  de   formare a  deprinderilor  de  a  se 
spăla  pe  mâini  înainte  şi  după  masă, de  a  se  spăla  pe  mâini  după  folosirea  toaletei.
Exemple  de  teme:,,Nu  uitaţi!’’, ,,Primul  lucru  mă  spăl’’ , ,,Curat  şi  sănătos’’.
Servirea  mesei  nu  este  un  act  de  sine, ci  şi  un  prilej  pentru  formarea  unor 
deprinderi  alimentare  favorabile,  un  stil  de  viaţă  sănătos. Copiii  vor  fi  îndrumaţi  cu 
răbdare   şi  perseverenţă  pentru  a  folosi  corect  serveţelul  la  masă, de  a  strânge  resturile  
alimentare  şi  de  a  le  duce  la  coşul  de  gunoi,  de  a  mânca  singuri  fără  să  se
murdărească, să  mestece  bine  şi  să  înghită, de  a  avea  o  atitudine  corespunzătoare  în 
timpul  mesei: să  vorbească  încet, să  nu  se  joace, să  formuleze  politicos  dorinţele.
Exemple  de  teme:  ,,Facem  ordine  după  ce  am  luat  masa’’, ,,Ce  mese  curate’’, ,,Sunt 
mare  mă  descurc  singur!’’, ,,Te  rog  să-mi  dai!’’, ,,Acum  mâncăm, joaca  mai  târziu’’,etc.
Somnul  de  zi  al  copiilor nu  este  numai  o  cerinţă  fiziologică,  ci  şi  un  prilej 
oferit  copiilor  de  a  câştiga  independenţa  prin  exersarea  unor  deprinderi  individuale 
privind  îmbrăcarea  şi  dezbrăcarea. Exemple  de  teme:,,Ne  pregătim  de  culcare’’, ,,Când  e 
patul  aşezat, eu  sunt  gata  de  culcat’’, ,,Moş  Ene  a  venit  pe  la  gene’’.
Întâlnirea  de  dimineaţă  ocupă  un  rol  important  în  cadrul  programului  zilnic,
reprezintă  un  moment  prin  care  se  creează  o  atmosferă  vioaie, prietenoasă, în  cadrul 
căreia  copiilor  li  se  exersează  deprinderi  şi  abilităţi  importante, de  raportare  pozitivă  la 
cei  din  jur, de  recunoaştere  a  valorii  fiecăruia. Durata întâlnirii de dimineață este în
general de 15-25 de minute, iar locul de desfășurare este același pe tot parcursul anului.
Structura  întâlnirii  de  dimineaţă
 Salutul. Acest  moment  cultivă  norme  de  bază  în  comportamentul  copiilor, îi 
învaţă  respectul  pentru  cei  din  jur  şi  creează  premizele  pentru  formarea  unui 
colectiv  sudat,  bazat  pe  prietenie. În  fiecare  zi  salutul  va  fi  diferit, distractiv,
respectuos  şi  mobilizator.  Exemple:,,Bună  dimineaţa, Ana.Mă  bucur  că  te  văd!’’,
,,Bună  dimineaţa, Maria.Ce  frumoasă  eşti  azi!’’, ,,Bună  dimineaţa, albinuţelor’’,
,,Bună  dimineaţa, copii  isteţi!’’, ,,Bună  dimineaţa,  greieraşilor’’, etc.
 Prezenţa .Fiecare  copil are un  cartonaş  cu  un  semn  individual  şi  numele lui  scris 
pe  el. Pe  măsură  ce  evoluează, copiii  îşi  recunosc  cu  uşurinţă desenul  şi  numele 
şi  pot  să-şi  plaseze  cartonaşul  în  locul  pentru  ei.
 Împărtăşirea  cu  ceilalţi- este  cel  mai  important  moment  al întâlnirii  de 
dimineaţă, deoarece  copiii  schimbă  impresii, opinii, păreri  cu  ceilalţi. Ei  îşi 
transmit, cu  sinceritate, grijile, problemele, experienţele  proprii, părerile  despre  un
anumit  eveniment, întâmplări  la  care  au  fost  martori. Pot  fi  ajutaţi  de  educatoare 
cu  întrebări:,,Ce  ai  văzut  în  drum  spre  grădiniţă?’’, ,,Văd  că  mama  te-a 
îmbrăcat  mai  gros/ mai  subţire.De  ce?’’, ,,Te-am  văzut  ieri  în  parc.Cu  cine  te 
jucai?’’,etc.Aceste  întrebări  au  rolul  de  a  demara  discuţia  sau  de  a  le  oferi 
subiecte  de  discuţie, puncte  de  plecare  într-o  convorbire  liberă. 
 Activitatea de grup. Activitatea de grup încurajează 
exprimarea 
liberă,
comunicarea, învăţarea  socială, într-un  mediu  bazat  pe  încredere  şi  susţinere.
Fiecare  membru  al  grupului  se  integrează  jucându-se, cântând, luând  parte, alături
de grup, la activităţi  distractive, plăcute, energizante,non-competitive.Acest  tip de 
activitate promovează dezvoltarea  unităţii  grupei, cooperarea  şi  rezolvarea  unor 
problem..Activităţile  de  grup  pot  cuprinde: cântece, jocuri  muzicale, jocuri  cu  text 
şi  cânt, activităţi  de limbaj, matematice, fizice  şi  de  mişcare, jocuri  distractive,
jocuri  intelectuale şi  sociale,etc.
 Noutăţile  zilei- reprezintă  partea  finală  a  întâlnirii  de  dimineaţă. Noutăţile
reprezintă  mesaje scurte  şi directe, scrise sau  desenate şi afişate, astfel încât  să  fie 
vizibile  pentru  toţi. Se  pot  face  anunţuri  verbale, scurte, clare,  care  fac trecerea  la 
următoarele etape  ale  programului  zilnic  din  grădiniţă. Noutăţile zilei pot cuprinde:
o formulă  de  salut  specială, informaţii  calendaristice, un  mesaj  despre  o  nouă  şi 
interesantă  temă  de  discuţie, surprize, evenimente.
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină
la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse
momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în
funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru
didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei
activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a
unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de
tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.De
exemplu:
Jocurile / poeziile  liniştitoare  sunt  de  mare  folos  înaintea  începerii  activităţilor. 
              ,,Ne  jucăm, ne jucăm                                ,,Unu-i soarele pe cer
                Cu  degetul mare ,ne jucăm                        Bine e la soare.
                Când degetul mare a obosit                        Două  aripi duc în zbor
                Arătătorul a şi sosit…’’                              Raţa călătoare...’’
Frământările  de  limbă, structurile  ritmate  şi  numărători  pentru  captarea  atenţiei   copiilor 
în  timpul  jocurilor  şi  al  activităţilor  în  grădiniţă.Exemple:
         ,,Patru urşi de plastilină                         ,,Un,doi,trei,patru,cinci,
           Au găsit o mandarină                             Baba cumpără opinci,
           Şi-au tăiat  patru felii                             Cumpără  şi-o  portocală,
           Şi  le-au pus  în  farfurii.’’                     Dumneata să ieşi afară!’’
          Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de
dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de
către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de
către Consiliul director al unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei
sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu acestea. Timpul afectat unei activitati
optionale este in medie 15-45 minute; in general activitati de 15-20 de minute pentru nivelul 3-5 ani
(grupa mica si grupa mijlocie), si activitati de 30-35 de minute pentru nivelul de 5-6 ani (grupa
mare).În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână, pentru copiii cu
vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Ca propuneri făcute către grădinițe pentru cursurile opționale în grădiniță sunt foarte
multe,precum:literatură,creație,folclor, ecologiștii, limbi moderne, matematică distractivă,
teatru de păpyși, muzică, pictură, micul gospodar, micii sculptori, tehnici de modelaj,
confecționare jucării, educație pentru securitatea personală, cum circulăm.
         Activităţile  desfăşurate  în  perioada  după – amiezii  sunt  activităţi  recuperatorii 
pe   domenii  de  învăţare, recreative, de cultivare  şi  dezvoltare  a  înclinaţiilor- sunt  tot 
activităţi  de  învăţare. Acestea  respectă  ritmul  propriu  de  învăţare  al  copilului  şi 
aptitudinile  individuale  ale  lui  şi  sunt  corelate  cu  tema  săptămânii/ tema  proiectului  şi 
cu  celelalte  activităţi  din  programul  zilei.
        Prin urmare rolul acestor activități de dezvoltare personală este, așa cum spune și
J.J.Rousseau:„Să-l  sfătuim pe copil să observe, să cerceteze  şi  să  descopere.’’.