Am ales „Cântă cucu, bată-l vina” acum, în acest punct al proiectului „Horea de sâmbătă”, pentru că simt că dorul despre care cântă horea e și al meu. După mamă, mă trag din Bucovina, din zona Rădăuțiului – o parte din mine a rămas acolo, în poveștile bunicilor, în limbajul molcom, în diminețile cu ceai de mentă și geamuri înghețate. Când aud glasul cucului în această hore, aud o chemare care-mi bate în piept, ca o veghe pentru tot ce nu trebuie uitat.

„Cântă cucu, bată-l vina” – cântec cules din Bucovina și reîntrupat în vocea lui Grigore Leșe – e una dintre cele mai cutremurătoare hore lente din folclorul românesc. Un tril care nu doar cheamă, ci rostește o durere colectivă, una cu rădăcini în istorie, în migrație, în război și în pierdere.https://genius.com/Grigore-lese-canta-cucu-bata-l-vina-cantec-despre-bucovina-lyrics

Pasărea care vestește primăvara, dar și cea care prevestește despărțirea. Cucul cântă „într-un brăduț”, „pe casă”, „în zori, pe rouă” – mereu deasupra, de unde poate cuprinde cu ochiul tot ceea ce noi, oamenii, am uitat să privim: Bucovina ruptă-n două, feciorii duși „în altă țară”, Straja care moare dacă munții nu o țin.

Versurile adunate în această variantă concentrează mai multe tradiții orale și regionale. Leșe le învăluie în timbrul său grav, reținut, fără ornamentică. Doina devine aici bocet și strigăt național.

În demersul meu educațional, folosesc această melodie ca punct de pornire pentru discuții cu elevii despre:
- identitate și migrație – plecarea și întoarcerea, ca temă universală;
- patrimoniu imaterial – cum folclorul devine arhivă vie;
- metafore ale naturii – cucul, muntele, fagul, codrul;
- lectura istoriei prin cântec – un alt tip de document, mai sincer decât multe altele.

După activitate, una dintre elevele din clasa a X-a a spus:
„Eu nu am fost niciodată în Bucovina, dar cântecul ăsta m-a făcut să simt că mi-e dor de un loc pe care nu-l cunosc. Poate de o bunică pe care n-am apucat s-o întâlnesc.”

Astfel de reacții sunt dovada că muzica autentică nu are nevoie de explicații complicate. Ea ajunge acolo unde trebuie, direct în inima generației digitale.

În activitățile următoare, voi propune elevilor să caute și să selecteze cântece tradiționale din zona lor natală – fie că sunt din Țara Năsăudului, din Maramureș, din Banat sau din sudul Moldovei. Îi voi încuraja să le interpreteze, să le filmeze, să le recontextualizeze în poezie vizuală sau spoken word, așa cum am făcut eu cu această horă bucovineană.

Pentru mine, acest episod este despre veghere. Cucul nu cântă doar ca să fie auzit – el ține loc de veghe, de chemare, de dor. Horea aceasta nu se joacă în horă, ci se cântă cu ochii închiși și cu fruntea plecată.

Grigore Leșe ne învață să nu grăbim cuvintele, să le lăsăm să crească între respirații. Dincolo de notele muzicale, e un spațiu al memoriei – acolo am vrut să ajung cu acest episod.

Proiectul Horea de sâmbătă merge mai departe. Cântecele nu sunt de ascultat, ci de purtat. Iar „Cântă cucu, bată-l vina” este, poate, cel mai greu de dus. Dar și cel mai necesar.

Bibliografie
Leșe, G. (n.d.). *Cântă cucu, bată-l vina* [Interpretare muzicală tradițională].
Musixmatch. (n.d.). *Grigore Leșe – Cântă cucu, bată-l vina (Versuri)*. Retrieved July 13, 2025, from https://www.musixmatch.com/lyrics/Grigore-Lese/Canta-cucu-bata-l-vina
Institutul Cultural Român. (n.d.). *Patrimoniul cultural imaterial românesc*. Retrieved from https://www.icr.ro/
Avram, M. (Ed.). (1986). *Limba română contemporană*. București: Editura Academiei.
Bordeianu, C. (2009). *Simboluri și metafore în poezia populară românească*. Iași: Editura Junimea.
TVR Arhivă. (n.d.). *Conferințe și interviuri cu Grigore Leșe*. Retrieved from https://www.tvrplus.ro/

ANEXA 1 Fișă de activitate – Consiliere psihopedagogică

Titlul activității: Cântă cucu, bată-l vina – glasuri ale dorului și apartenenței
Nivel: Gimnaziu / Liceu
Durată: 50 minute
Tip activitate: Consiliere de grup / Dezvoltare personală
Resurse: Proiector / boxă audio, fișe de reflecție, imagini, versuri tipărite

Competențe:
• Explorarea sentimentului de apartenență (la familie, comunitate, țară)
• Conștientizarea emoțiilor legate de despărțire, întoarcere, dor
• Exprimarea ideilor și sentimentelor în mod creativ și empatic
• Dezvoltarea capacității de reflecție și comunicare simbolică
Desfășurare:
1.  Introducere (5 min):
Prezentarea activității ca parte a unui proiect personal numit „Horea de sâmbătă”. Explicarea titlului cântecului. Provocare inițială:
„Ce pasăre te face să te gândești la dor? Ce glas ți se pare trist?”
2. Ascultare activă (10 min):
Se ascultă fragmentul „Cântă cucu, bată-l vina” – în interpretarea lui Grigore Leșe. Elevii primesc fișa cu versurile și sunt rugați să sublinieze:
- un vers care le-a atras atenția;
- un cuvânt care li se pare încărcat emoțional;
- o imagine poetică care le-a rămas în minte.
3. Reflectare ghidată (15 min):
Discuție în cerc sau în perechi, pornind de la întrebări:
- Ce înseamnă pentru tine cuvântul „dor”?
- Ai trăit vreodată o plecare care te-a durut?
- Ce te face să te simți „acasă”?
- Ce rol joacă tradițiile sau cântecele în păstrarea identității?
4. Exprimare creativă (15 min):
Elevii pot alege una dintre următoarele:
- scrierea unei scrisori către „Bucovina” (simbolică);
- realizarea unui desen/citat ilustrat inspirat din versuri;
- alcătuirea unei strofe proprii în stilul cântecului.
5. Încheiere și împărtășire (5 min):
Elevii care doresc își prezintă creația. Activitatea se încheie cu întrebarea:
„Ce ai vrea să nu se piardă niciodată din ceea ce e al nostru?”
Evaluare:
• Răspunsuri sincere și argumentate
• Implicare în exprimarea creativă
• Ascultare și respect în comunicare

https://www.facebook.com/61578375480266/videos/pcb.122105615048945849/799355742414014