„Zorile se varsă” – folclorul ca punte între generații și resursă pentru consilierea școlară-Ep.44

Publicat în 08. 05. 2026 de Tudor Daniel Pavelea | Etichetat cu: consiliere psihopedagogica, folclor
Categorie: cultură – societate – educaţie

Rezumat
Articolul evidențiază modalități de valorificare a folclorului autentic în activitățile de consiliere și dezvoltare personală, pornind de la melodia „Zorile se varsă”, interpretată de Petrică Moise. Activitatea propusă în cadrul proiectului personal „Horea de sâmbătă” urmărește dezvoltarea sentimentului de apartenență, a identității culturale și a relațiilor interpersonale sănătoase prin intermediul muzicii tradiționale. În anexă este inclusă o Resursă Educațională Deschisă (RED) ce poate fi utilizată în activitatea de consiliere școlară. https://youtu.be/247vYN6OLjU?si=k8pOfuqpskP77Lc1
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere școlară, educație prin valori, identitate culturală, apartenență, RED

În contextul actual, în care elevii petrec tot mai mult timp în spațiul virtual și comunică adesea superficial, activitățile educaționale care pun accent pe relațiile autentice și pe valorile comunității devin esențiale. Folclorul românesc oferă numeroase oportunități de lucru în sfera dezvoltării personale, deoarece transmite modele de viață, emoții și valori care depășesc timpul.
În cadrul proiectului personal „Horea de sâmbătă”, dedicat valorificării patrimoniului muzical tradițional, am ales melodia „Zorile se varsă”, interpretată de Petrică Moise, pentru a construi o activitate de consiliere și dezvoltare personală adresată elevilor de gimnaziu și liceu.
Cântecul surprinde atmosfera unei nedei bănățene – moment de sărbătoare colectivă în care oamenii se întâlnesc, socializează, dansează și își reafirmă apartenența la comunitate. Versurile aduc în prim-plan elemente specifice spațiului tradițional: „goști din șapte sate”, „givan”, „torogoata” sau „uiaga”, conturând imaginea unei lumi în care relațiile interumane ocupau un loc central.
Din perspectivă educațională, astfel de texte muzicale pot deveni instrumente valoroase în activitatea consilierului școlar. Muzica tradițională facilitează exprimarea emoțiilor, dezvoltă comunicarea și stimulează reflecția asupra valorilor personale și colective. Elevii descoperă nu doar frumusețea limbajului popular, ci și semnificația unor concepte precum solidaritatea, ospitalitatea sau respectul pentru tradiții.
În activitatea desfășurată, elevii au fost invitați să asculte melodia, să identifice valorile transmise prin versuri și să compare formele de socializare tradiționale cu cele contemporane. Discuțiile generate au evidențiat nevoia de apartenență și importanța întâlnirilor reale într-o perioadă în care mulți adolescenți resimt izolarea socială sau dificultăți de integrare.
Un moment important al activității l-a reprezentat exercițiul de reflecție „Locul unde mă simt acasă”, prin care elevii au completat propoziția: „Mă simt parte dintr-o comunitate atunci când…”. Răspunsurile au evidențiat nevoia de acceptare, sprijin și conexiune emoțională. Pentru mulți elevi, familia, grupul de prieteni sau comunitatea locală reprezintă spații de siguranță și echilibru afectiv.
Integrarea folclorului în activitatea de consiliere contribuie și la consolidarea identității culturale. Într-o societate marcată de uniformizare și influențe globale, contactul cu tradițiile locale îi ajută pe elevi să își descopere rădăcinile și să dezvolte respect pentru patrimoniul cultural românesc.
Proiectele educaționale bazate pe muzică și tradiție au avantajul de a crea contexte de învățare emoțională autentică. Elevii participă activ, comunică mai deschis și reușesc să stabilească legături între experiențele personale și mesajele transmise prin cântec. Astfel, activitatea de consiliere depășește dimensiunea informativă și devine o experiență de conectare umană și culturală.
„Zorile se varsă” demonstrează că folclorul nu aparține doar trecutului, ci poate deveni un instrument educațional actual și eficient. Prin intermediul unor astfel de activități, școala contribuie la formarea unor tineri capabili să își înțeleagă identitatea, să valorizeze comunitatea și să construiască relații bazate pe respect și autenticitate.

Resursă Educațională Deschisă (RED)
„Horea de sâmbătă” – Zorile se varsă
după cântecul interpretat de Petrică Moise
Domeniu:
Consiliere și dezvoltare personală / Educație interculturală / Educație prin valori tradiționale
Nivel:
Gimnaziu – liceu
Durata:
50 minute

Argument
Folclorul autentic reprezintă o resursă valoroasă pentru activitățile de consiliere școlară, deoarece transmite modele de relaționare sănătoasă, apartenență comunitară, respect pentru tradiții și valorizarea identității culturale. Cântecul „Zorile se varsă”, interpretat de Petrică Moise, surprinde atmosfera nedeilor bănățene – spații de întâlnire, socializare și comuniune între generații.
Prin intermediul rubricii „Horea de sâmbătă”, elevii pot descoperi sensuri profunde ale comunității tradiționale și pot reflecta asupra importanței relațiilor umane autentice într-o societate dominată de comunicarea virtuală.

Competențe vizate
• dezvoltarea identității personale și culturale;
• exprimarea emoțiilor și opiniilor în contexte de grup;
• valorizarea tradițiilor și a patrimoniului cultural;
• dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare;
• consolidarea sentimentului de apartenență la comunitate.

Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor fi capabili:
1. să identifice valorile promovate în cântec;
2. să descrie rolul sărbătorilor comunitare în viața satului tradițional;
3. să compare formele de socializare tradiționale cu cele actuale;
4. să exprime emoții și amintiri legate de întâlnirile de familie sau comunitate;
5. să formuleze idei privind importanța păstrării tradițiilor locale.

Materiale necesare
• audiția cântecului „Zorile se varsă”;
• versurile melodiei;
• flipchart / tablă;
• post-it-uri;
• imagini reprezentând nedei și jocuri populare din Banat.

Desfășurarea activității
1. Moment introductiv – „Cum se întâlneau oamenii altădată?” (5 min)
Consilierul școlar inițiază o conversație despre felul în care oamenii socializau înaintea telefoanelor mobile și a rețelelor sociale.
Întrebări orientative:
• Ce înseamnă pentru voi o sărbătoare a comunității?
• Unde se întâlnesc oamenii astăzi?
• Ce credeți că unea comunitățile tradiționale?

2. Audiția activă a cântecului (10 min)
Elevii ascultă melodia și urmăresc versurile.
Se notează expresiile regionale:
• „nedeie”;
• „goști”;
• „givan”;
• „torogoată”.
Se discută semnificațiile acestora și atmosfera creată de text.

3. Activitate de reflecție – „Satul care adună oamenii” (15 min)
Elevii lucrează pe grupe și identifică:
• valori transmise prin cântec;
• emoțiile personajelor;
• elemente de unitate comunitară.
Posibile răspunsuri:
• bucuria revederii;
• apartenența;
• ospitalitatea;
• respectul pentru tradiții;
• solidaritatea;
• comuniunea dintre generații.

4. Exercițiu de consiliere – „Locul unde mă simt acasă” (10 min)
Fiecare elev completează propoziția:
„Mă simt parte dintr-o comunitate atunci când…”
Răspunsurile sunt discutate în grup, accentuând nevoia umană de apartenență și conexiune.

5. Concluzii și feedback (10 min)
Elevii formulează un mesaj pentru generațiile viitoare despre importanța păstrării tradițiilor.
Exemple:
• „Tradițiile ne ajută să nu uităm cine suntem.”
• „Oamenii au nevoie să fie împreună.”
• „Comunitatea înseamnă sprijin și bucurie.”

Valorificare în activitatea de consiliere școlară
Această activitate poate fi utilizată:
• în orele de Consiliere și dezvoltare personală;
• în activități dedicate educației interculturale;
• în proiecte despre identitate și apartenență;
• în prevenirea izolării sociale;
• în activități de coeziune a grupului-clasă.
Prin muzică și tradiție, elevii își dezvoltă competențe socio-emoționale și descoperă importanța relațiilor autentice și a valorilor comunitare.

Mesaj final
„Zorile se varsă” nu este doar un cântec despre o nedeie bănățeană, ci o lecție despre oameni, întâlnire și bucuria de a aparține unei comunități. Într-o lume grăbită, folclorul rămâne o punte între generații și o resursă valoroasă pentru educație și consiliere.

Bibliografie
1. Bălan, George (2000). Dimensiunea românească a existenței. București: Editura Eminescu.
2. Cucoș, Constantin (2014). Pedagogie. Iași: Editura Polirom.
3. Ionescu, Miron (2003). Didactica modernă. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
4. Joița, Elena (2008). Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii. Craiova: Editura Universitaria.
5. Neacșu, Ioan (2018). Psihologia educației. Fundamente și practici educaționale. București: Editura Polirom.
6. Roco, Mihaela (coord.) (2004). Creativitate și inteligență emoțională. Iași: Editura Polirom.
7. Șchiopu, Ursula; Verza, Emil (1997). Psihologia vârstelor. București: Editura Didactică și Pedagogică.
8. Vygotsky, Lev S. (1978). Mind in Society: The Development of Higher Psychological Processes. Cambridge, MA: Harvard University Press.
9. Programa școlară pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală, Ministerul Educației, București.
10. Repere privind activitatea de asistență psihopedagogică și consiliere școlară, CJRAE/CMBRAE, Ministerul Educației.
11. Texte și materiale folclorice inspirate din repertoriul interpretului Petrică Moise.
12. ChatGPT (OpenAI) – aplicație bazată pe inteligență artificială, utilizată pentru sprijin în documentare, organizarea informațiilor și redactarea resursei educaționale.

Termeni şi condiţii de utilizare a serviciilor platformei iTeach