Mărie, poale ciurate” – de la cântecul tradițional la resursă pentru consilierea psihologică. Horea de sâmbătă, episodul 58

Publicat în 15. 08. 2026 de Tudor Daniel Pavelea | Etichetat cu: resurse educaționale deschise, educație incluzivă, consiliere psihopedagogică
Categorie: cultură – societate – educaţie

Introducere
Muzica tradițională nu este doar o formă de conservare a patrimoniului cultural, ci și un spațiu privilegiat de exprimare a emoțiilor. Dorul, iubirea, apropierea, despărțirea, regretul sau speranța sunt transpuse în cântecul popular într-un limbaj accesibil, metaforic și profund uman.
În episodul 58 al proiectului „Horea de sâmbătă”, cântecul „Mărie, poale ciurate”, cunoscut în repertoriul folcloric românesc și asociat interpretării lui Tiberiu Ceia, oferă punctul de plecare pentru o posibilă valorificare în activitatea de consiliere psihologică și educațională.
Alegerea cântecului în apropierea sărbătorii Sfintei Maria îi conferă și o dimensiune comunitară și afectivă aparte. Dincolo însă de contextul sărbătorii, textul cântecului vorbește despre relație, vulnerabilitate, teamă de despărțire și suferința provocată de pierderea unei legături semnificative.
Cântecul popular ca mediator al emoției
Adolescenților nu le este întotdeauna ușor să vorbească direct despre propriile trăiri. Întrebarea „Ce simți?” poate primi uneori un răspuns foarte scurt sau chiar tăcere. În schimb, discutarea experienței unui personaj, a unui vers, a unei melodii sau a unei situații simbolice creează o anumită distanță psihologică.
Elevul nu mai este obligat să vorbească imediat despre sine. Poate vorbi despre „Maria”, despre personajul care se teme de despărțire, despre ceea ce transmite cântecul. Ulterior, dacă se simte în siguranță, poate realiza legături cu propria experiență.
În această perspectivă, muzica poate deveni un stimulus proiectiv și un facilitator al comunicării emoționale, fără ca activitatea să fie confundată cu o intervenție psihoterapeutică propriu-zisă.
De la metafora „maramei rupte” la vulnerabilitatea relației
Un element simbolic important al cântecului este imaginea maramei rupte. Obiectul deteriorat devine metaforă pentru ceva mult mai greu de reparat: o relație și, implicit, suferința emoțională.
Această opoziție poate constitui punctul central al unei activități de consiliere:
Ce se poate repara ușor și ce se repară greu într-o relație?
De aici pot porni discuții despre încredere, cuvinte care rănesc, respingere, despărțire, iertare, reconciliere și limite personale.
Elevii pot înțelege că relațiile presupun vulnerabilitate, dar și responsabilitate. În același timp, este important ca mesajul cântecului să nu fie interpretat în sensul că orice relație trebuie menținută indiferent de circumstanțe. Uneori, stabilirea limitelor sau încheierea unei relații nesănătoase reprezintă tocmai o formă de protecție personală.
Muzica și alfabetizarea emoțională
Audierea cântecului poate fi urmată de identificarea emoțiilor percepute. Elevii pot numi, de exemplu:
• dorul;
• tristețea;
• iubirea;
• teama de pierdere;
• speranța;
• regretul;
• atașamentul.
Exercițiul contribuie la dezvoltarea vocabularului emoțional. Capacitatea de a diferenția între „sunt trist”, „mi-e dor”, „mi-e teamă că voi pierde pe cineva” sau „mă simt respins” reprezintă un pas important în autocunoaștere și autoreglare.
Consilierul poate continua prin întrebări precum: Unde simțim aceste emoții în corp? Ce gânduri le însoțesc? Ce comportamente pot produce? Ce ne ajută să le gestionăm într-un mod sănătos?
Astfel, cântecul devine pretext pentru explorarea relației situație – gând – emoție – comportament.
Relația și teama de despărțire
Tema despărțirii permite abordarea unei realități relevante în adolescență: schimbarea relațiilor semnificative.
Prieteniile se transformă, apar primele relații afective, unele legături se încheie, grupurile se reorganizează, iar tânărul poate experimenta respingerea sau sentimentul de abandon.
Activitatea de consiliere poate normaliza existența acestor emoții fără a minimaliza intensitatea lor. Mesajul urmărit nu este „nu trebuie să suferi”, ci:
„Pot recunoaște ceea ce simt, pot vorbi despre această experiență și pot găsi modalități sănătoase de a merge mai departe.”
Patrimoniul cultural ca resursă psihopedagogică
Utilizarea unui cântec tradițional în consilierea școlară creează și o punte între generații.
Elevii pot fi invitați să identifice cântece cunoscute de la părinți sau bunici care vorbesc despre dor, iubire, curaj, pierdere ori speranță. Activitatea poate conduce la descoperirea faptului că, deși limbajul și formele culturale se schimbă, multe dintre emoțiile fundamentale ale oamenilor rămân aceleași.
În acest fel, patrimoniul muzical devine resursă educațională vie, nu doar obiect al conservării.
Rolul consilierului școlar
Folosirea muzicii în activitățile de consiliere necesită respectarea libertății elevului de a participa la autoreflecție fără presiunea autodezvăluirii.
Consilierul facilitează exprimarea, nu interpretează în mod arbitrar reacțiile elevilor și nu solicită relatarea unor experiențe intime în fața grupului.
Dacă activitatea activează o experiență personală dificilă, elevului trebuie să îi fie oferită posibilitatea unei discuții individuale și, atunci când situația o impune, accesul la forme adecvate de sprijin.
Concluzii
Prin episodul 58, „Horea de sâmbătă” propune încă o întâlnire între muzică, educație și experiența umană.
„Mărie, poale ciurate” poate fi ascultat ca un cântec tradițional frumos. Dar poate deveni, într-un context educațional atent construit, și punctul de pornire pentru întrebări importante:
Ce mă rănește? Ce mă ajută să mă vindec? Cum spun ceea ce simt? Ce înseamnă o relație sănătoasă? Cum trec printr-o despărțire fără să mă pierd pe mine?
Uneori, un cântec de câteva minute poate deschide o conversație pentru care cuvintele se găsesc greu.
Iar aici poate începe consilierea.
________________________________________
ANEXĂ – Activitate de consiliere psihologică https://youtu.be/JFZb_RZA6x0?si=2UMPgBNlFW_EscOH
Titlul activității
„Când se rupe ceva între noi” – emoții, relații și modalități sănătoase de gestionare a despărțirii
Grup-țintă
Elevi de gimnaziu superior/liceu, cu adaptarea activităților în funcție de vârstă și particularitățile grupului.
Durata
45–50 de minute.
Obiective
La finalul activității, elevii vor putea:
1. să identifice emoții asociate apropierii și despărțirii;
2. să diferențieze emoția de gând și comportament;
3. să identifice modalități constructive de exprimare a emoțiilor;
4. să recunoască elemente caracteristice unei relații sănătoase;
5. să identifice resurse personale și sociale care pot fi utilizate în situații emoționale dificile.
Materiale
Înregistrarea cântecului „Mărie, poale ciurate”, fișe de lucru, coli/post-it-uri, instrument de scris.
1. Audierea – „Ce transmite cântecul?” | 5 minute
Elevii ascultă cântecul fără a primi anterior o interpretare a mesajului.
După audiție, fiecare notează trei cuvinte care descriu starea transmisă de cântec.
2. Termometrul emoțiilor | 10 minute
Pe tablă sunt notate emoțiile identificate de elevi.
Fiecare alege o emoție și îi atribuie o intensitate de la 1 la 10.
Se discută:
Cum îți dai seama că o emoție devine foarte intensă?
Ce se întâmplă în corp?
Ce gânduri apar?
3. „Marama ruptă” – exercițiul metaforei | 10 minute
Pornind de la simbolul central al cântecului, elevii răspund individual:
Ce lucruri se pot „rupe” într-o relație?
Exemplele pot include încrederea, comunicarea, respectul sau apropierea.
Urmează întrebarea:
Ce poate contribui la repararea lor?
Răspunsurile pot include comunicarea, asumarea responsabilității, scuzele sincere, schimbarea comportamentului, timpul sau solicitarea sprijinului.
Se introduce însă și ideea esențială:
Nu orice relație trebuie reparată. Uneori, o limită sănătoasă înseamnă să te îndepărtezi.
4. Situație – Gând – Emoție – Comportament | 10 minute
Elevilor li se propune situația ipotetică:
„O persoană importantă pentru tine îți spune că dorește să încheie relația/prietenia.”
Ei completează:
Situația: Ce s-a întâmplat?
Gândul: Ce mi-aș putea spune?
Emoția: Ce aș putea simți?
Comportamentul: Ce aș putea face?
Alternativa sănătoasă: Ce aș putea face pentru a avea grijă de mine și pentru a respecta și cealaltă persoană?
5. „Ce iau cu mine?” | 5 minute
Fiecare elev completează anonim:
„Când trec printr-o emoție dificilă, mă poate ajuta să…”
Răspunsurile pot fi citite și discutate fără identificarea autorilor.
Mesaj final
Unele lucruri rupte pot fi reparate. Altele trebuie acceptate și lăsate în urmă. Important este să nu ne pierdem respectul pentru celălalt și respectul pentru noi înșine.
Notă metodologică
Activitatea are caracter educațional și preventiv. Nu se solicită elevilor dezvăluirea publică a unor experiențe personale sau traumatice. Exercițiile pot fi realizate prin raportare la situații ipotetice, iar elevul are dreptul de a nu răspunde la întrebări pe care le consideră prea personale.

Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă educațională autentică pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Cântecul popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, interpretat de Valeria Codorean, exprimă dorul, iubirea, despărțirea și speranța, oferind un context valoros pentru activități de autocunoaștere și dezvoltare personală. Articolul propune valorificarea melodiei ca Resursă Educațională Deschisă (RED) în cadrul activităților de consiliere psihopedagogică.
Cuvinte-cheie: folclor, consiliere psihopedagogică, RED, emoții, dor, reziliență, identitate culturală.

Introducere
Într-o societate în care elevii sunt expuși permanent la informații rapide și relații superficiale, școala are responsabilitatea de a crea contexte în care aceștia să-și descopere emoțiile și identitatea.
Cântecul popular românesc transmite valori fundamentale fără lecții moralizatoare. El vorbește despre iubire, familie, despărțire, răbdare și speranță.
„Mândru-i Cluju' și Feleacu'” este una dintre aceste creații. Dincolo de frumusețea melodiei, textul vorbește despre dor, una dintre cele mai profunde emoții ale culturii românești.
Consilierul școlar poate transforma această experiență artistică într-un exercițiu de reflecție și dezvoltare emoțională.

Valoarea educativă a cântecului
Versurile evidențiază:
• atașamentul afectiv;
• gestionarea despărțirii;
• speranța reîntâlnirii;
• răbdarea;
• respectul față de persoana iubită;
• frumusețea limbajului popular;
• identitatea culturală.
Elevii învață că emoțiile dificile pot fi exprimate prin cuvinte, muzică și artă, fără agresivitate sau retragere.

Rolul consilierului școlar
Consilierul facilitează:
• exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea resurselor personale;
• consolidarea stimei de sine;
• valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Muzica devine astfel un instrument terapeutic și educativ.

Beneficiile utilizării cântecului
Activitatea contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• reducerea tensiunilor emoționale;
• stimularea comunicării;
• creșterea coeziunii grupului;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea rezilienței.

Concluzii
Educația autentică formează oameni capabili să își înțeleagă propriile emoții și să le exprime într-un mod sănătos.
Prin valorificarea cântecului „Mândru-i Cluju' și Feleacu'”, consilierul școlar oferă elevilor o experiență în care patrimoniul cultural devine resursă pentru dezvoltarea personală.
Folclorul nu aparține doar trecutului. El poate deveni un sprijin real pentru echilibrul emoțional al generațiilor de astăzi.

Anexă
Fișă RED pentru activitatea de consiliere psihopedagogică
Titlul activității
Dorul care apropie sufletele
Resursa educațională
Audierea și analiza cântecului popular „Mândru-i Cluju' și Feleacu'” (interpretare în cadrul proiectului Horea de Sâmbătă – Episodul 56).
Grup țintă
Elevi din ciclul gimnazial și liceal.
Durata
50 minute.
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• comunicarea asertivă;
• autocunoașterea;
• valorizarea patrimoniului cultural.
Obiective
La finalul activității elevii vor putea:
• identifica emoțiile transmise prin cântec;
• explica semnificația dorului;
• realiza conexiuni între experiențele personale și mesajul melodiei;
• formula strategii sănătoase de gestionare a despărțirii și a dorului;
• aprecia valoarea folclorului românesc.
Materiale
• videoclipul Horea de Sâmbătă – Episodul 56;
• fișe de lucru;
• tablă/flipchart;
• post-it-uri.

Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii completează propoziția:
„Dorul, pentru mine, înseamnă...”
Se discută răspunsurile.

2. Audierea melodiei (10 minute)
Elevii urmăresc videoclipul și notează:
• emoțiile identificate;
• imaginile sugerate;
• versul preferat.

3. Reflecție (15 minute)
Întrebări:
• Ce simte personajul?
• Cum gestionează despărțirea?
• Ce înseamnă dorul?
• Ai trăit vreodată o emoție asemănătoare?
• Cum putem transforma dorul într-o resursă?

4. Activitate practică (10 minute)
„Scrisoare către dor”
Elevii redactează câteva rânduri adresate unei persoane sau unui loc de care le este dor.
Cei care doresc citesc în fața clasei.

5. Evaluare (5 minute)
Elevii completează:
Astăzi am învățat că...
Plec acasă cu gândul că...

Impact educațional
Aplicarea activității conduce la:
• exprimarea autentică a emoțiilor;
• reducerea anxietății;
• dezvoltarea empatiei;
• consolidarea identității culturale;
• îmbunătățirea relațiilor dintre elevi;
• creșterea stării de bine.

Bibliografie
• Bisquerra, R. (2009). Psicopedagogía de las emociones. Madrid: Síntesis.
• Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. New York: Bantam Books.
• Gardner, H. (2011). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
• Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton Mifflin.
• UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation.
• Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice privind activitatea profesorului consilier școlar.