Oportunitatea unui program de integrare a noilor tehnologii în educație

de 8 octombrie 2012

Olimpius Istrate are peste 15 ani de pregătire de specialitate în ştiinţele educaţiei, începând cu Liceul Pedagogic, apoi studii universitare la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, un master în Management şi Evaluare Educaţională, continuând cu un doctorat în domeniul ştiinţelor educaţiei la Universitatea din Bucureşti. Experienţa profesională acumulată atât în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul superior, cât şi în cercetare, la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, complementarizează şi conferă semnificaţie acumulărilor teoretice.
În prezent îşi desfaşoară activitatea în Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din Universitatea Bucureşti, iar în paralel coordonează activitatea de cercetare a fundaţiei Institutul pentru Educaţie.
CENTRUL PENTRU INOVARE IN EDUCATIE (TEHNE) ()

Potențialul noilor tehnologii pentru procesul educațional se întrezărește, doar, printre experiențe reușite ale unor cadre didactice, instituții și sisteme de învățământ, potențate de abordări teoretice promițătoare care propun inovații curriculare, încurajate de accesul din ce în ce mai facil la echipamentele TIC. O certitudine și o constantă rămâne nevoia de plasare a educației în contextul tehnologic actual și determinarea cu care practicienii educației fac apel, din ce în ce mai des, la aplicații, software, instrumente IT, Internet.
Astfel, noi programe naționale de integrare a TIC în educație nu pot fi decât salutare, cu condiția respectării unor principii evidențiate de experiențele ultimilor 10 ani, în principal cel referitor la abordarea integrată a tuturor componentelor cheie: politici educaționale, echipamente, conectivitate, conținut digital, formarea cadrelor didactice. Articolul trece în revistă, pe scurt, cateva elemente de oportunitate privind o posibilă intenție de lansare a unui program de ameliorare a educației prin introducerea TIC.

Din perspectiva pregătirii resurselor umane pentru societatea și economia românească, noile tehnologii oferă acces la instrumente necesare pentru secolul XXI.
Generațiile care intră acum în școală vor finaliza studiile și vor intra pe piața muncii în 2024-2030, atunci când aproape toate aspectele vieții sociale, culturale, personale și, mai ales, profesionale vor solicita utilizarea tehnologiilor. Școala trebuie să le formeze competențele digitale – nu doar cele ce țin de utilizarea computerului (prin orele de TIC și de informatică), ci și cele care vizează instrumentele suport pentru diverse domenii de cunoaștere; exemple: documentare, înțelegerea și utilizarea hărților digitale/ GPS (prin activități specifice la Geografie), realizarea de simulări (Fizică, domenii tehnologice – învățământul profesional), efectuarea de experimente diverse (Chimie), calcule matematice complexe și statistici etc.

Din perspectiva cadrelor didactice, noile tehnologii:

  • le oferă profesorilor o parte dintre resursele necesare pentru a desfășura activități interesante, motivante, adecvate realităților actuale
  • sunt un instrument necesar în ziua de astăzi pentru dezvoltare profesională continuă: colaborare cu alți profesori prin Internet, participare la comunități online de practică, acces la resurse variate, noutăți în domeniul disciplinei predate, știri și informații în domeniul educației, crearea și publicarea de articole, realizarea de cercetări și documentare
  • contribuie la schimbarea atitudinilor, motivaţiei şi mentalităţii cadrelor didactice în direcția creșterii calității predării.

Din perspectiva instituțiilor școlare, noile tehnologii sunt un instrument necesar pentru dezvoltare instituțională: prezentarea ofertei educaționale pe Internet pe website-ul școlii, acces la instrumente administrative și manageriale, accesul la informații și oportunități de colaborare etc.

Din perspectivă pedagogică/ a procesului educațional:

  • Noile tehnologii și resursele digitale susţin abordări noi în predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu noile teorii psihologice ale învăţării şi cu abordările curente pedagogice
  • Incorporarea TIC în sistemul de educaţie are profunde implicaţii pentru organizarea şi metodele de predare-învăţare. După o perioadă de acomodare, folosirea noilor tehnologii conduce la o creştere a calităţii procesului educativ.
  • Concluziile cercetărilor de până acum arată că noile tehnologii fac învăţarea mai eficientă, facilitează învăţarea individualizată şi promovează învăţarea în cooperare.

Din perspectiva sistemului de educație:

  • Noile tehnologii favorizează un set de practici inovative, constituind un model și un catalizator de schimbare pentru toate componentele sistemului de învăţământ.
  • Asigurarea accesului la TIC pentru toţi este un obiectiv prioritar al Comunităţii Europene, de atins prin asigurarea echipamentelor şi software-ului educaţional necesar. (European Commission, Directorate-General for Education and Culture. Education and training in Europe: diverse systems, shared goals for 2010. Brussels, 2002, pp. 18 – Obiectivul 1.3)
  • TIC este al patrulea dintre cei 16 indicatori ai Comisiei Europene pentru măsurarea calităţii şi performanţei instituţiilor de învăţământ.
  • Competenţa digitală este una dintre cele opt competenţe-cheie formulate de Comisia Europeană.
  • România ocupă penultimul loc în Europa în ce priveşte asigurarea accesului la TIC pentru educaţie.

Inițiative curente în alte țări:
S.U.A.: Obama wants schools to speed digital transition (http://usatoday30.usatoday.com/news/education/story/2012-01-31/schools-e-textbooks/52907492/1)
Coreea de Sud: Ce se întâmplă când manualele sunt (doar) în format digital? (http://www.elearning.ro/manuale-in-format-digital)
Macedonia: First 1:1 Technology Integration Program in Balkans (http://download.intel.com/education/transformation/Ed_Transformation_CS_Macedonia_LoRes.pdf)
Portugalia: Magellan – One-to-One Laptop Schools (http://en.wikibooks.org/wiki/One-to-One_Laptop_Schools/Portugal)

Cuvinte cheie:
Accesări: 2.692