Toate articolele din categoria: Competențe digitale
Portofoliul profesional al cadrului didactic: un instrument necesar, o soluție deja disponibilă
Articolul pornește de la o întrebare practică: cum poate fi documentată, în mod credibil și eficient, competența profesională a unui cadru didactic? Răspunsul propus este portofoliul profesional – și, în particular, portofoliul digital. Sunt prezentate componentele sale esențiale, avantajele formatului digital și un model funcțional deja existent în sistemul românesc de învățământ: platforma iTeach, dezvoltată de Institutul pentru Educație (București) în parteneriat cu Social IT.
Versiunea actualizată în septembrie 2026 prezintă și platforma Portofoliu.digital, dedicată portofoliului profesional în forma cerută de OM nr. 3.858/2026.
Impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor
„V-am găsit pe Facebook, doamna!”, mi-a spus cu orgoliu un copil de vârstă școlară mică, urmat fiind de mărturisirile celorlalți cu privire la Instagram și alte rețele sociale. I-am privit și, inevitabil, mi-a răsărit în minte o firească întrebare, pe care, de altfel, le-am și exprimat-o: de ce trebuiau să mă „găsească” pe acolo, nu mă găsesc în fiecare zi la școală?! Nu ar fi mai oportun să caute și găsească soluții pentru problemele pe care le au ca temă, decât să se plimbe prin universuri pe care nu le pot gestiona la această vârstă?!
Deși majoritatea platformelor de socializare stabilesc limite clare de vârstă pentru utilizatori, menite să protejeze copiii de conținut inadecvat sau de riscuri digitale, evident, aplicarea acestor reguli se dovedește, în practică, dificilă și adesea ineficientă. La nivel teoretic, restricțiile sunt bine definite și aliniate cu legislația în vigoare, însă mecanismele de verificare a vârstei sunt, de cele mai multe ori, superficiale și ușor de eludat, iar copiii profită de acest aspect. Presiunea socială, dorința de apartenență și curiozitatea extremă îi determină să ignore sau să ocolească aceste limite, iar părinții nu sunt întotdeauna conștienți de activitatea online a copiilor lor sau, pur și simplu, îi desconsideră impactul.
Inteligența artificială: Perspective asupra învățării, predării și evaluării
Integrarea inteligenței artificiale generative în contextele educaționale este o transformare de substanță, ce reconfigurează organic învățarea, predarea și evaluarea. Prezentul articol analizează implicațiile acestei schimbări din patru perspective complementare: (1) caracterul reflexiv al IA ca „oglindă” a gândirii umane și testul de maturitate cognitivă pe care îl impune; (2) schimbări la nivelul proceselor cognitive și riscurile asociate angajamentului metacognitiv din ce în ce mai diminuat; (3) redefinirea semnificației competențelor specifice umane în raport cu capacitățile IA; și (4) necesitatea proiectării curriculare centrate pe om și redesignul evaluării pentru susținerea învățării autentice. Literatura de specialitate și rapoartele recente ale OECD relevă tensiunea dintre potențialul de personalizare a învățării la scară largă și riscul „mirajului falsei măiestrii” – fenomen prin care performanța aparentă maschează subdezvoltarea competențelor fundamentale. Articolul argumentează necesitatea unei abordări pedagogice intenționale, orientate spre procese și spre dezvoltarea competențelor transversale, socio-emoționale și metacognitive, ca răspuns la provocările și oportunitățile oferite de tehnologiile bazate pe inteligență artificială.
Articol integral →Compararea modurilor de utilizare a Inteligenței Artificiale la gimnaziu și liceu (Studiu de specialitate)
Integrarea Inteligenței Artificiale (IA) în procesul educațional reprezintă una dintre cele mai importante transformări ale învățământului contemporan, cu impact direct asupra modului în care elevii învață, rezolvă probleme și își construiesc competențele digitale. Pentru disciplina informatică, instrumentele bazate pe IA sunt tot mai frecvent utilizate de elevi pentru generarea de cod, rezolvarea exercițiilor, explicarea conceptelor teoretice sau eliminarea erorilor de sintaxă.
Utilizarea IA nu este uniformă pentru diferite niveluri de învățământ. Elevii de gimnaziu și cei de liceu se află în etape diferite de dezvoltare cognitivă, de formare a gândirii algoritmice și de asumare a responsabilității academice, ceea ce influențează modul în care aceștia folosesc tehnologia.
În acest context, studiul de față își propune să analizeze și să compare modurile de utilizare a IA la gimnaziu și liceu, pornind de la rezultatele unui chestionar cu accent pe disciplina informatică aplicat elevilor din ambele cicluri de învățământ, din diferite zone ale țării. Scopul cercetării este de a evidenția beneficiile percepute, dar mai ales riscurile, în vederea formulării unor recomandări pedagogice adaptate fiecărui nivel educațional.
Literatura și educația media – parteneri în ecuația gândirii critice
După mai bine de douăzeci de ani la catedră, am înțeles că adevărata menire a profesorului de limba și literatura română nu se oprește la predare și evaluare; ea trebuie să contribuie la formarea unor oameni capabili să gândească singuri. Trăim într-o lume în care informația ne înconjoară din toate direcțiile, pe ecrane, în rețelele sociale, în știri, în reclame, și tocmai de aceea, una dintre misiunile noastre esențiale este să cultivăm gândirea critică.
Conceptul de media literacy, definit de UNESCO ca fiind „abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea mesaje media într-o varietate de forme”, completează perfect obiectivele educației literare. Conform programei școlare pentru disciplina Limba și literatura română, gândirea critică, discernământul și autonomia intelectuală fac parte dintre competențele generale urmărite la nivel liceal. În acest context, rolul profesorului de română este acela de a forma cititori de texte, dar mai ales interpreți ai realității.
De la comunicare la competență: perspective actuale în didactica limbii franceze ca limbă străină (Studiu)
Predarea limbii franceze ca limbă străină (FLE) a cunoscut transformări semnificative în ultimele decenii, odată cu trecerea de la metodele tradiționale centrate pe profesor la abordări comunicative și acționale, care plasează elevul în centrul procesului de învățare. În contextul actual al globalizării și al diversității culturale, didactica limbii franceze nu mai urmărește doar transmiterea de cunoștințe lingvistice, ci și formarea competenței de comunicare interculturală. Articolul de față analizează principalele direcții contemporane în didactica FLE, evidențiind importanța competențelor comunicative, a tehnologiei educaționale și a dimensiunii interculturale în procesul de formare a vorbitorilor de limba franceză.
Articol integral →Educația timpurie în era digitală: aplicarea modelului blended-learning în grădiniță
Trăim într-o eră digitală în continuă evoluție, iar integrarea tehnologiei în educație a devenit nu doar o opțiune, ci o necesitate. Numeroase articole și studii științifice recente [1-6] evidențiază rolul tehnologiilor digitale în educație și subliniază impactul pozitiv al acestora atât în ceea ce privește stimularea implicării elevilor, dar și asupra reducerii decalajelor educaționale inclusiv pentru preșcolari [7-9]. În România, „Cadrul de competențe digitale pentru elevi” (DigComp) și „Cadrul european pentru competențele digitale ale educatorilor” (DigCompEdu) încurajează dezvoltarea competențelor digitale ale educatorilor, inclusiv în grădiniță, iar recomandările din „Reperele fundamentale în învățarea timpurie a copilului” (2024) susțin utilizarea resurselor digitale ca parte integrantă a dezvoltării globale a copilului. În învățământul preșcolar, unde jocul și experiența directă sunt esențiale, introducerea elementelor digitale într-un mod echilibrat și benefic devine o provocare cu atât mai mult [10], [11]. În acest context, prezenta lucrare abordează tocmai nevoia de dezvoltare a competențelor digitale timpurii pentru a răspunde diverselor nevoi educaționale, inclusiv pentru copii cu cerințe educaționale speciale (CES), explorând modul în care modelul blended-learning poate fi implementat eficient în grădiniță, fără a neglija specificul vârstei preșcolare. Abordarea este una calitativă, axată pe studiu de caz și observație participativă, urmărind evidențierea fezabilității și eficacității implementării modelului blended-learning la nivel preșcolar, prin prezentarea unui exemplu concret de bune practici.
Articol integral →Inteligența artificială – pro sau contra cadrelor didactice?
Digitalizarea educației și digitalizarea profesorilor par să fie obiectivele acestui deceniu, în școlile din România. O fi bine? Probabil că da, pentru că predarea tradițională pierde din ce în ce mai mult teren în fața tinerilor noștri. O fi rău? Probabil că da, pentru că așa crește timpul petrecut în fața ecranelor pentru tinerii noștri. Specialiștii în educație susțin că varianta ideală de a preda este aceea de „blended learning”, o formulă în care combinăm predarea tradițională (de tip expunere, de exemplu) cu elemente de digitalizare (chestionare digitale, exerciții sau jocuri online). Este, la modul real, un compromis pe care l-am putea face, pentru a ne întâmpina elevii la mijlocul drumului dintre tradițional și modern.
Articol integral →Drag de școală cu tehnologiile digitale
Pasionați de gadgeturi smart, aplicații interesante, resurse digitale sau jocuri online spectaculoase, elevii rezonează destul de greu cu vechile metode de învățare. Din fericire, dezvoltarea tehnologiei a presupus și dezvoltarea unor produse educaționale create în acord perfect cu noile generații de elevi ai erei digitale. Trebuie să fim conștienți că telefonul, computerul și alte gadget-uri pot fi un suport adevărat de învățare dacă sunt folosite monitorizat, organizat și îndrumat. De cine? De părinți, de profesori, de frați mai mari.
Articol integral →Educația în epoca TikTok: între dependență digitală și motivație reconfigurată
În ultimii ani, platformele de socializare au devenit parte integrantă a vieții cotidiene oamenilor, cu precădere a adolescenților, revoluționând comunicarea și schimbând modul în care ei interacționează și consumă conținut. În era digitală, platforme precum TikTok au transformat modul în care adolescenții interacționează cu conținutul, concurând adesea cu metodele educaționale tradiționale pentru atenția lor. Deși TikTok oferă divertisment prin intermediul unor videoclipuri scurte și captivante, au crescut îngrijorările cu privire la impactul său asupra motivației elevilor și a performanței academice. A fi profesor presupune formare și dezvoltare profesională continuă, în raport cu cerințele educabililor, implicit o îmbrățișare a inovației pentru a putea ajunge la elevi acolo unde se află – iar în vremurile moderne ei sunt pe rețelele de socializare.
Ministerul Educaţiei