Educația timpurie în era digitală: aplicarea modelului blended-learning în grădiniță

Trăim într-o eră digitală în continuă evoluție, iar integrarea tehnologiei în educație a devenit nu doar o opțiune, ci o necesitate. Numeroase articole și studii științifice recente [1-6] evidențiază rolul tehnologiilor digitale în educație și subliniază impactul pozitiv al acestora atât în ceea ce privește stimularea implicării elevilor, dar și asupra reducerii decalajelor educaționale inclusiv pentru preșcolari [7-9]. În România, „Cadrul de competențe digitale pentru elevi” (DigComp) și „Cadrul european pentru competențele digitale ale educatorilor” (DigCompEdu) încurajează dezvoltarea competențelor digitale ale educatorilor, inclusiv în grădiniță, iar recomandările din „Reperele fundamentale în învățarea timpurie a copilului” (2024) susțin utilizarea resurselor digitale ca parte integrantă a dezvoltării globale a copilului. În învățământul preșcolar, unde jocul și experiența directă sunt esențiale, introducerea elementelor digitale într-un mod echilibrat și benefic devine o provocare cu atât mai mult [10], [11]. În acest context, prezenta lucrare abordează tocmai nevoia de dezvoltare a competențelor digitale timpurii pentru a răspunde diverselor nevoi educaționale, inclusiv pentru copii cu cerințe educaționale speciale (CES), explorând modul în care modelul blended-learning poate fi implementat eficient în grădiniță, fără a neglija specificul vârstei preșcolare. Abordarea este una calitativă, axată pe studiu de caz și observație participativă, urmărind evidențierea fezabilității și eficacității implementării modelului blended-learning la nivel preșcolar, prin prezentarea unui exemplu concret de bune practici.

Obiectivul central este de a ilustra cum activitățile online și offline pot fi integrate armonios pentru a sprijini dezvoltarea holistică a copiilor, crescând motivația, personalizând învățarea și dezvoltând competențe digitale timpurii.

1. Blended-learning – un exemplu de bune practici implementat la grădiniță

1.1. Modelul Blended-Learning

Deși folosit de mai bine de un deceniu [12], termenul  de „blended learning mixtă” s-a dovedit a fi nu tocmai ușor de definit, fiindu-i atribuite diverse interpretări și terminologii [13]. In urma unei ample analize, Tomlinson și Whittaker au rezumat că blended learning” se referă la orice combinație de predare față de față cu tehnologia computerizată (activități/materiale online și offline)”. Parte a învățării mixte, tehnologia digitală este de obicei utilizată în afara școlii, însă, în prezent, cea mai răspândită formă se referă la utilizarea resurselor digitale, individual sau în grup, în școală, fie într-un spațiu dedicat (laborator de informatică), fie chiar în sala de clasă [14].  Ca model didactic, blended learning nu înlocuiește relația directă educator–copil, esențială în grădiniță, ci o completează cu resurse digitale care facilitează învățarea prin joc, explorare și experimentare.

2.2. Implementarea modelului blending-learning: Rotația stațiilor

Modelul blended-learning a fost implementat utilizând ca stategie didactică rotația stațiilor, într-o grupă mică de preșcolari fiind integrat în cadrul proiectului cu titlul „Călătorie în lumea animalelor sălbatice”, domeniile integrate fiind  Științe, Limbă și Comunicare și  Estetic și Creativ. Resursele digitale au inclus platforme precum www.wordwall.net, www.learningapps.org și www.jigsawplanet.com pentru crearea de jocuri interactive, puzzle-uri digitale, aplicații video ChatterPix Kids, PowerPoint, iar activitățile offline au cuprins jocuri de asociere, manipulare de materiale concrete și creație artistică.

Au fost gândite 4 stații, două dintre acestea implicând copii in activități offline și două cu activități online.

• Stația 1, denumită „MICUL ZOOLOG!” (Offline – Joc didactic)  a fost supravegheată direct de educatoare și și-a propus reactualizarea cunoștințelor anterioare prin  prezentările powerpoint/ filmulețelor: „Wild animals in the forest”, „Wild animals in the jungle”, copiii pronunțând corect, în limba română și limba engleză, denumirea animalelor domestice și sălbatice, folosind metoda CLIL.
• La stația 2, denumită „DETECTIVII DIGITALI” (Online – Joc digital de asociere), copiii au rezolvat la tabla interactivă sarcinile unui joc-exercițiu digital de asociere ,,Așază în mulțime tot atâtea animale sălbatice cât îți arată cifra (1, 2,3)!”, pe platforma learning.org. S-a oferit feedback vizual și sonor imediat prin sunete de succes/eșec, animații, etc..
• În cadrul celei de-a treia stații, „CREAȚIA DIN PĂDURE” (Offline – Activitate artistico-plastică), copiii au modelat animalul preferat. Educatoarea le-a pus la dispoziție cărți cu imagini de animale pentru inspirație.
• În cea de-a patra stație „CREATORII DE PERECHI VESELE PE WORDWALL!” (Offline – lucrul colaborativ), copiii îndrumați și ajutați de către educatoare au colaborat pentru a crea un joc digital interactiv având ca sarcină atingerea unei perechi pentru a vedea dacă se potrivesc. (ex. urs-fructe de pădure, lup-oi), prin adăugarea de imagini și sunet.

Datele obținute în urma desfășurării acestei activități au fost colectate prin observații directe asupra comportamentului copiilor, analiza produselor activităților (digitale și fizice) și dialoguri simple cu preșcolarii pentru a capta feedback-ul lor informal.

1.3. Rezultate și discuții

Prin folosirea acestui tip de activitate flexibilă s-a constatat crearea unui mediu dinamic de învățare în care profesorii își pot adapta demersul didactic în vederea satisfacerii nevoilor diverse ale educabililor. Copiii au demonstrat autonomie în învățare, au lucrat independent și au explorat diferite teme și abilități. Toate aceste aspecte sunt foarte importante pentru călătoria lor educațională și pentru dezvoltarea abilităților de pe tot parcursul vieții. Această abordare modernă a transformat procesul de învățare, făcându-l mai atractiv și mai adaptat nevoilor individuale ale copiilor. Pentru preșcolari, interacțiunea cu tabla interactivă și computerul a fost experiență foarte captivantă. Elementele vizuale, sonore și interactive ale jocurilor digitale de pe wordwall.net, learningapps.org au captat instantaneu atenția preșcolarilor. Tehnologia a permis transformarea sarcinilor educative în jocuri distractive, ceea ce aliniază perfect procesul de învățare cu specificul vârstei preșcolare, unde jocul este activitatea dominantă. Rezultatele au sugerat că acest model integrează cu succes tehnologia cu metodele tradiționale de predare, ducând la îmbunătățirea implicării și participării elevilor la procesul de învățare  Copiii au învățat fără să simtă că depun un efort, fiind motivați de recompensele digitale și de progres. Utilizarea tehnologiei digitale într-o activitate în format blended-learning cu rotația stațiilor a condus spre beneficii multiple și la o valoare ridicată a acestora. Preșcolarii și-au exprimat opiniile pozitive cu privire la experiențele lor de învățare, apreciind că învățarea prin descoperire și prin experimentare în cadrul stațiilor, conduce la o mai bună păstrare a cunoștințelor și la o înțelegere mai profundă a subiectului. Opiniile preșcolarilor au fost apreciate de educatoare, iar mediul astfel creat a fost unul pozitiv și empatic, propice  predării și învățării eficiente.

Acest model a îmbunătățit semnificativ experiențele de învățare ale copiilor, permițând instruirea diferențiată corespunzătoare nevoilor individuale, intereselor și ritmurilor de învățare. Fiecare copil a putut lucra în stația digitală în ritmul său propriu. Cei care învață mai repede au putut explora mai mult, iar cei care au avut nevoie de mai mult timp, au repetat exercițiile până la înțelegere, fără  a simți presiunea grupului din care au făcut parte. Abordarea flexibilă a condus la diverse configurații de grup, îmbunătățind astfel interacțiunile și colaborarea între copii și promovând astfel un mediu de învățare mai personalizat. Folosind această metodă, copiii au putut colabora și lucra în grupuri mici cu colegii lor. Această manieră colaborativă a ajutat la eliminarea barierelor și a favorizat obținerea unui sentiment de apartenență în rândul tuturor copiilor, indiferent de abilități sau de mediul din care provin,

Implementarea activităților de blended-learning a evidențiat și o creștere semnificativă a motivației și angajamentului copiilor în procesul de învățare. Diversitatea activităților, în special introducerea elementelor digitale, a stimulat curiozitatea și dorința de explorare. Copiii au apreciat activitățile drept plăcute, stimulative, lucru foarte important pentru menținerea implicării și motivației în învățare. Această plăcere a condus la rezultate pozitive în învățare. In plus, s-a observat o îmbunătățire a abilităților cognitive (gândire logică, rezolvare de probleme, recunoaștere vizuală) și a motricității fine, manipularea instrumentelor digitale, diversitatea sarcinilor de lucru și dinamica mișcării între stații mențin interesul copiilor ridicat, prevenind plictiseala și pasivitatea, învăță să comunice, să asculte și să coopereze. Copiii au manifestat o adaptare rapidă la interacțiunea cu tehnologia, utilizând cu ușurință aplicațiile. S-a oferit feedback continuu permițând copiilor să-și corecteze singuri greșelile și să înțeleagă imediat dacă au înțeles conceptul. Platformele digitale au permis monitorizarea progresul copiilor, oferind date valoroase pentru evaluare și planificare ulterioară.

Dificultățile au fost minime, legate în principal de necesitatea ghidării inițiale în utilizarea platformelor și de gestionarea tranzițiilor între stații, copiii necesitând mai multă supraveghere și îndrumare, dar au fost depășite rapid prin suportul educatoarelor, jocurile cu nivele diferite de dificultate au răspuns nevoilor diverse ale copiilor din grupă. Astfel de provocări trebuie abordate cu atenție sporită pentru ca modelul să fie mai eficient. Structura stațiilor poate fi adaptată pentru a satisface nevoile și obiectivele învățării.

2. Beneficii și plus valoare

Introducerea tehnologiei digitale într-o activitate în format blended-learning cu rotația stațiilor aduce o serie de beneficii [15] prin comparație cu modelele tradiționale:

Angajament și motivație sporite:
– Atracția noutății: Elementele vizuale, sonore și interactive ale jocurilor digitale (cum ar fi cele de pe wordwall sau jigsawplanet) captează instantaneu atenția.
– Elementul ludic: Tehnologia transformă sarcinile educative în jocuri distractive, aliniind perfect procesul de învățare cu specificul vârstei preșcolare, unde jocul este dominant. Copiii învață fără efort, fiind motivați de recompensele digitale și de progres.

Învățare multisenzorială și activă:
– Stimulare complexă: Resursele digitale pot combina imagini, sunete, animații și interacțiuni tactile. Această abordare multisenzorială contribuie la o înțelegere mai profundă și o memorare mai eficientă a conceptelor.
– Implicare activă: Comparativ cu simpla ascultare sau vizionare, jocurile digitale necesită implicare fizică (atingere, glisare) și cognitivă activă din partea copilului, transformându-l din receptor pasiv în participant activ.

Personalizare și diferențiere:
– Ritmul individual: Copiii pot lucra la stația digitală în ritmul său propriu. Cei mai rapizi pot progresa la niveluri superioare sau pot explora mai mult, iar cei care au nevoie de mai mult timp pot repeta exercițiile până la înțelegere, fără presiunea grupului.
– Adaptarea dificultății: Platforme precum learningapss, wordwall sau jigsawplanet, permit crearea de jocuri cu nivele diferite de dificultate pentru a răspunde nevoilor diverse ale copiilor din grupă, și asigurarea participării active și adaptată a copiilor cu CES, ținând cont de nevoile lor individuale și de potențialul fiecăruia.
– Feedback imediat: Jocurile digitale oferă feedback instantaneu (corect/incorect), astfel că copii își pot corecta singuri greșelile și pot afla imediat dacă au înțeles conceptul.

Dezvoltarea competențelor digitale și a gândirii critice:
– Familiarizare cu tehnologia: Expunerea controlată și ghidată la tehnologie, de la vârste mici, contribuie la dezvoltarea alfabetizării digitale de bază, esențială în societatea actuală. Copiii învață să interacționeze cu un ecran tactil, să navigheze într-o aplicație simplă.
– Gândire logică și rezolvare de probleme: Multe jocuri digitale sunt concepute să stimuleze gândirea logică și capacitatea de rezolvare a problemelor (ex. găsirea perechilor, asamblarea unui puzzle, etc.).

Concluzii și implicații

Rezultatele confirmă concluziile a numeroase studii din literatura de specialitate că modelul blended-leaning este benefic în educația timpurie, oferind mai multe avantaje decât metodele tradiționale. Integrarea tehnologiei digitale în formatul blended-learning cu rotația stațiilor în educația preșcolară îmbunătățește fundamental procesul didactic, transformându-l într-o experiență de învățare mai eficientă, mai relevantă și mai plăcută pentru copii, transformându-i din receptori pasivi în participanți activi. Lucrarea oferă un exemplu concret, replicabil,demonstrând că integrarea tehnologiei digitale poate îmbogăți experiențele de învățare ale preșcolarilor, dezvoltând competențe esențiale pentru secolul XXI fără a compromite jocul și explorarea fizică. Implicațiile practice sugerează că educatoarele ar trebui să îmbrățișeze această abordare, investind în formarea competențelor digitale proprii și în crearea de medii de învățare mixte, echilibrate și captivante. Alegerea acestei metode reflectă atât dorința de a oferi copiilor o experiență de învățare captivantă și formativă, cât și preocuparea pentru utilizarea unor strategii moderne, centrate pe copil, în acord cu noile direcții educaționale.

Referințe
[1]. Buzilă, A. (2020). Provocări și oportunități în educația timpurie în era digitală. Adaptare și implicare–măsura măiestriei didactice. Inovații pedagogice în sfera digitală, 33-35.
[2]. Qureshi, M.I., Khan, N., et al. (2021). Digital technologies in education 4.0. Does it enhance the effectiveness of learning?, IJIM ‒ Vol. 15, No. 04, 2021, 31-47.
[3]. Popescu, M., Ionescu, A. (2021). Impactul tehnologiilor digitale în educația modernă. Editura Universitară.
[4]. Haleem, A., Javaid, M., Qadri, M.A., Suman, R. (2022). Understanding the role of digital technologies in education: A review. Sustainable operations and computers, 3, 275-285.
[6]. Berinceanu, AA., (2025) Provocări și oportunități actuale în utilizarea tehnologiei în educație, EDICT, Revista educației, online.
[7]. Yadav, S., Vyas, C. (2021). Impact of digital technology on preschoolers: A review. International Journal of Scientific Research in Science and Technology, 3,223-227.
[8]. Iancu, A. (2022). Influența noilor tehnologii în dezvoltarea copiilor în intervalul de vârstă 3-6/7 ani. Diversitatea disciplinelor din cadrul sistemului științelor educației, 205-210.