Tehnici de accelerare/ decelerare ale unui comportament

Inteligenţa emoţională, înţeleasă ca o capacitate de control şi autocontrol al stresului şi emoţiilor negative, este astăzi unul dintre cele mai studiate şi mai implementate concepte în practica educaţională. Curriculumul formal din ţări precum Australia şi SUA includ programe de educaţie raţional-emotivă şi comportamentală, susţinute de argumente ştiinţifice.
Prezentăm în acest articol, doar ca o scurtă introducere în domeniu, câteva tehnici de accelerare a unui comportament dezirabil, cum ar fi tehnica întăririlor pozitive şi negative, tehnica amorsaj, modelarea. De asemenea, trecem în revistă şi tehnici de decelerare a unui comportament indezirabil: pedeapsa, supracompensarea, întărirea diferenţiată, time out-ul, tehnica celor patru „paşi”.

Discrepanţa dintre situaţiile negative de viaţă şi aşteptările noastre duce frecvent la emoţii negative pe care este bine sa învăţăm să le gestionăm eficient. Eşecul în încercarea de control a emoţiilor negative disfuncţionale se soldează frecvent cu dificultăţi adaptative: comportamente agresive, dificultăţi de concentrare a atenţiei, reacţii fiziologice invalidante, tendinţa de a evita activităţile care presupun efort fizic sau intelectual etc. Intervenţiile cognitiv-comportamentale prin educaţie rational-emotivă şi comportamentală sunt cele mai eficiente intervenţii de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.

Tehnici de accelerare a unui comportament dezirabil:

1. Tehnica întăririlor pozitive şi negative

a) întăriri pozitive: aprecieri verbale (laude şi încurajări: Bravo! E foarte bine! Vezi că se poate?! Ţine-o tot aşa! ş.a.) şi „recompense” de altă natură (prelungirea timpului petrecut la unul dintre calculatoarele clasei) realizate de cadrul didactic îndrumător al activităţii astfel:
–  în cadrul activităţilor şcolare din prima săptămână la interval de 15-20 de minute şi de câte ori are acest comportament dezirabil;
–  în a doua săptămână, de 2-3 ori pe zi şi după ce repetă de 2-3 ori acest comportament dezirabil.
Obs. Frecvenţa întăririlor pozitive va scădea în timp, în funcţie de modul de accelerare al comportamentului;
b) întăriri negative: exemple ”Dacă azi după-masă nu citeşti minim trei pagini din lectura dată, nu ai acces mâine la nici un calculator!”; „Lecţie nepregătită înseamnă recreaţie petrecută în bancă!” ş.a.

2. Tehnica amorsaj

La şcoală, se va aşeza banca elevului într-o poziţie adecvată, care să-i permită acestuia să urmărească desfăşurarea activităţii didactice şi să fie urmărit cu uşurinţă de către cadrul didactic, dar să-i împiedice comunicarea cu alţi elevi aflaţi în apropiere. Pe banca elevului se vor găsi doar rechizitele necesare în timpul lecţiei, iar  interiorul acesteia va fi golit de obiecte care pot distrage atenţia elevului.
Acasă, cu ajutorul părinţilor, se va asigura un spaţiu de lucru adecvat în care elevul să-şi pregătească temele pentru a doua zi: o masă de scris aşezată într-o cameră unde nu există calculator, televizor, radio sau alte surse de distragere a atenţiei.

3. Modelarea

Pentru această tehnică, se va alege drept model un alt elev al clasei, care are un comportament dezirabil similar cu cel pe care dorim să-l accelerăm elevului în cauză. Obiectivul urmărit  este însuşirea de către acest elev a unei tehnici de învăţare eficientă; pe scurt, elevul va învăţa „cum să înveţe”. Se va urmări captarea atenţiei elevului oferindu-se un material de învăţare accesibil şi prezentat într-o formă atractivă, material însoţit de ilustraţii adecvate şi explicaţii suplimentare.

Exemplu: Elevul care oferă modelul citeşte un text scurt ce urmează a fi înţeles şi învăţat. Îl citeşte, cu voce tare, de două-trei ori. Cu ajutorul dicţionarului, urmăreşte explicarea cuvintelor noi. Apoi, împarte textul în fragmente logice şi evidenţiază, prin subliniere, cuvintele sau noţiunile cheie ale textului. Reciteşte primul fragment cu atenţie. Apoi  notează într-un enunţ sintetizator ceea ce a reţinut din primul fragment al textului. Similar procedează şi cu restul fragmentelor. În final, prezintă cu ajutorul povestirii conţinutul textului studiat.

Acest comportament ce urmează a fi însuşit se va descompune în paşi mici (bucăţele): citirea cu atenţie a textului, utilizarea dicţionarului şi explicarea cuvintelor noi, delimitarea fragmentelor, desprinderea ideilor principale, redarea prin povestire a conţinutului.

(Tehnica SHAPING)

Comportamentul/ Comportamentele ţintă vor fi definite în termeni clari.(Exemplu: „După citirea cu atenţie a primului fragment vei încerca să redai cu propriile cuvinte conţinutul acestuia. Vei nota apoi într-o propoziţie scurtă conţinutul fragmentului citit.”)

Se vor oferi întăriri pozitive în permanenţă, după fiecare reuşită, şi se va analiza ceea ce ştie elevul până atunci. Se va urmări motivarea elevului până la conştientizarea de către acesta a faptului că este bine pentru el să înveţe. De ce? Posibile motive:
– îmi pot dovedi mie însumi şi colegilor mei că sunt în stare dacă vreau;
– părinţii vor fi mândri de mine;
– voi obţine calificative bune şi foarte bune;
– colegii mă vor privi altfel.

Tehnici de decelerare a unui comportament indezirabil:

1. Pedeapsa

Se avertizează elevul că urmează pedeapsa şi apoi se aplică (dacă este cazul). „Dacă pentru ziua de mâine nu-ti pregăteşti temele vei fi pedepsit. Pedeapsa va consta în efectuarea temelor după încheierea cursurilor. Vei rămâne în clasă şi vei rezolva temele. Când temele vor fi gata, vei pleca acasă!”
Dacă elevul vine cu temele făcute pedeapsa nu se mai aplică.

2. Supracompensarea

În cazul în care acest comportament se repetă, pedeapsa va fi mărită. I se va cere elevului să efectueze atât temele ce trebuiau pregătite pentru ziua respectivă, cât şi temele pentru ziua următoare de curs.

3. Întărirea diferenţiată

Se aplică extincţia pentru comportamentul negativ concomitent cu întărirea unui comportament pozitiv alternativ. Extincţia pentru comportamentul pozitiv va presupune retragerea întăririlor. Exemplu: „Nu te pedepsesc pentru porecla dată colegului/colegei tale azi dar nici nu-ţi dau voie să lucrezi azi la calculator!” Întărirea comportamentului pozitiv: „Pentru că ai citit azi lectura suplimentară ai dreptul să-ţi alegi colegii de echipă pentru activitatea următoare!”
4. Time out-ul:
Dacă în timpul recreaţiei elevul adresează vorbe urâte colegilor, va fi pus la catedră pe toată durata pauzei. Dacă în timpul time-out-ului are un comportament nepotrivit, se prelungeşte timpul de stat în time-out şi pe durata recreaţiei următoare.

5. Tehnica celor patru „paşi”

1. Tactica ignorării
La prima „abatere” comportamentală elevul este ignorat, în speranţa că acesta nu repetă comportamentul. Este ţinut în continuare sub observaţie.

2.  Simpla direcţionare sau amintirea comportamentului încălcat
Copilul respectiv este urmărit şi, dacă se observă că repetă fapta, se programează o discuţie pe această temă. (Exemplu: Ce înseamnă să fii agresiv cu colegii tăi, ce consecinţe poate avea un asemenea comportament, etc.) În timpul discuţiilor, se urmăreşte comunicarea nonverbală a elevului în cauză, posibila stare de disconfort din cauza temei, eventuala agitaţie, intervenţiile sale în discuţie etc. Elevul nu este însă nominalizat.

3. Repetarea direcţionării, nominal, dându-i elevului o alternativă clară
Dacă elevul repetă comportamentul şi după această discuţie, acesta este nominalizat şi i se aduce la cunoştinţă ce urmează să i se întâmple şi pedeapsa cuvenită. După momentul producerii comportamentului interzis, se aplică izolarea şi pedeapsa.

4.  Izolarea şi pedeapsa
Dacă este cazul.

Programe de educaţie raţional-emotivă şi comportamentală (Rational-Emotional Behaviour Therapy, REBT) sunt cuprinse pe scară largă în curriculumul din ţări precum Australia şi SUA, datorită susţinerii ştiinţifice a eficienţei acestor programe. Încă de la începuturile sale (anii ’60), REBT a avut un caracter psihoeducaţional, fiind la fel de eficientă pentru tratamentul ca şi pentru prevenţia problemelor emoţionale. Începând cu anii ’80, principiile „gândirii raţionale” au făcut obiectul unor programe educaţionale de depăşire a problemelor developmentale (Vernon, 1998 a,b,c), precum şi de îmbunătăţire a performanţelor şcolare (Bernard, 2004).

Bibliografie:
Opre, A., & David, D. (2006). Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin programe de educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Alexandru Roşca 1906-1996 – Omul, savantul şi creatorul de şcoală. Bucureşti: Editura Academiei Române.
Vernon, A. (2004). Consilierea în şcoală: dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Bernard, M.E. (2004). Emotional resilience in children: implications for Rational Emotive Education. Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotehrapies, 4, 39-52.