Predictori ai alexitimiei la adolescenți în context școlar postpandemic - proiect de cercetare

cercetare educaţională

Irina BoticiColegiul Național Pedagogic Regina Maria, Deva (Hunedoara)2 mar. 2025

Intorducere

Situația postpandemică oferă specialiștilor în psihologie posibilitatea de a studia manifestarea adolescenților români în plenitudinea relațional – valorică a personalității, modul de înțelegere și explicare a cognitivă și emoțională a acestui fenomen. Schimbările majore ale vieții în pandemie generat o incapacitate de a regla cognitiv și emoțional experiența de viață nouă și plină de restricții. Astfel este important de răspuns la întrebarea: Ce determină alexitimia în rândul adolescenților ăn contextul școlar postpandemic? Alexitimia poate fi explicată de distresul perceput, nivelul de anxietate trăită de adolescenți, anumite mecanisme de apărare adoptate de acestia în drumul lor spre căutarea propriei identități, modul seminificare a contextului școlar post pandemic. Un astfel de studiul ar fi important având în vedere semnificația adolescenței ca perioadă critică de dezvoltare plasată într-un spațiu școlar postpandemic. Un studiu privind fenomenul alexitimie poate ajuta la contrurarea unor planuri eficente de psihoterapie pentru adolescenți. Acest încercă să răspundă la următoarea întrebare: este alexitimia un fenomen, prin care mecanismele de apărare, profil de distres afectiv funcționl sau disfuncțional afectează incidența rândul adolescenților în situția postpandemică? Studiul va evalua predictori ai alextimiei la adolescenții din România în situația postpandemică. Obiectivul acestui studiu a vizat explorarea predictorilor alexitimiei prin explorarea relațiilor existente între efectele alexitimiei în context școlar postpandemic a adolescenților în concordanță cu variabilele emoționale manifestate de adolescenți (mecanisme de apărare și procesarea, dimensiunii subiective a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale).
Cu toate acestea, se știe puțin despre rolurile mecanismelor de apărare, a profilul de distres afectiv, context școlar postpandemic pe care o pot juca în acest fenomen al alexitimiei. Studiul actual va fi o deschidere în analizarea impactului potențial al mecanismelor de apărare, profilului de distres afectiv in context școlar postpandemic asupra alexitimiei cu rol de mediator în rândul adolescenților.

ALEXITIMIA rol mediator în relația cu mecanismele de apărare, profilul de distres afectiv funcțional sau disfuncțional

Alexitimia se explică printr-o incapacitate de a regla procesarea cognitiv- emoțională.(Parker, Taylor, Bagby, 1998 ). Mecanismele de apărare modifică și schimbă experiențele emoționale subconștiente fără a fi accesibile în mod conștient ( Cramer, Brilliant 2001) alexitimia este una dintre consecințele lipsei unor mecanisme de apărare mature Prin urmare, mecanismele de apărare joacă un rol decisiv în alexitimie. (Gross, Thompson, 2001)
Alexitimia este asociată direct cu mecanisme de apărare imature rămâne de studiat în ce condiții expunerea subiectivă prin persoane infectate în comunitatea imediată; locuirea în zonele cele mai afectate; cunoașterea unei persoane care a murit de infecție; vecinii infectați; prieteni infectați; rude infectate; membrii familiei infectați; și expunerea la mesaje media stresante: și cu un singur element legat de teama subiectivă de contaminare generează alexitimie în rândul adolescenților din România.
În martie 2020 multor adolescenți educația a continuat în on-line sau mai dezavantajos a fost întreuptă acolo unde conexiunile de internet nu au existat acest fapt a creat neliniște privind perspectivele privind educația si explicarea emițională și cognitivă a tot ceea ce trăiesc.Instituțiile de învățământ au fost nevoite să caute modalități alternative de a furniza programe alternative de oferire a educației uneori nefiind pregătite să ofere sprijin psihologic foarte necesar în aceste momente. Astfel trebuie luat în considerare nu numai situațiile actuale ale adoescenților, ci și viitorul acestora.
Problemele de sănătate mintală se știe sunt efecte frecvente ale pandemiilor dezstrelor umane, asocierea cu alexitimia este mai puțin clară. De aceea un studiu carea să evidențieze asociațiile alexitimiei cu mecanismele de apărare, profil de distres afectiv funcționl sau disfuncțional printr-o evaluare a adolescenților din România aflați în carantină la domiciliu în mediul școla post pandemic in perioada iunie 2022 - octombrie 2022 ar fi o persepctivă de cercetare
Cercetările anterioare au identificat psihopatologii relevante, cum ar fi anxietatea, simptomele somatice(Cao, Fang , Hou, Han, Xu, Dong, Zheng ,2020), și suiciditatea (Gunnell, Appleby, Arensman, Hawton, John , Kapur, Caine (2020) în manifestara alexitimiei acestea necesită o explorare suplimentară în viitor. Sprijinul psihologic și social joacă un rol semnificativ în relația dintre înțelegerea mecanismelor de apărare utilizate de către adolescenți respectiv nivelului profilul de distres afectivconturat în această situalție este încă nestudiat. Această omisiune fiind astfel o provocare în înțelegerea alexitimiei la adolescenți în mediul școlar în perioada pandemică postpandemică. Raportarea iresponsabilă din partea mass-mediei a situație catastrofale pandemice chiar și prin raportarea la creșteri ale sinuciderilor, expunerea repetată la povești despre criză poate crește frica și crește riscul de sinucidere în rândul adolescenților. Neajunsurile ar fi că un astfel de studiu poate arăta doar radiografie privind rolul mediator al alexitimiei relația cu mecanismele de apărare, profilul de distres afectiv funcțional sau disfuncțional al adolescenților din liceele hunedorene important este cum se va interveni în reglarea profilului de distres și conștinentizarea mecanismelor de apărare pe termen lung sau scurt a adolescenților prin expunerea la situația pandemică astfel încât să nu existe urmări privind echilibru psihic. Astfel organizarea de ateliere de lucru despre mecanismele de apărare, despre dimensiunea subiectivă a emoțiilor și alexitimie prin expunere la pandemie pot fi facile în creșterea gradul de conștientizare a adolescenților, profesorilor și părinților lor.

Metodologie
II.1 Obiectiviele studiului și întrebări de cercetare
Pentru atingerea acestui obiectivului acestui studiu vom realiza un studiu corelativ având ca obiective:
O1.Descoperirea relației dintre alexitimie și profilul de distres afectiv al adolescenților;
O2. Indentificarea relație dintre alexitimie și expunerea anterioară la Covid – 19 al adolescenților;
O3 Cunoasterea gradului și a tipului de asociere între alexitimie, profiul de distres afectiv, mecanismele de apărare și expunerea anterioară la COVID -19 al adolescenților.
Asociate următoarelor întrebări de cercetare:
Întrebăre de cercetare 1: Adolescenții cu emoții negative disfuncționale (Profilul de distres afectiv) raportează mai multe dificutăți în identificarea și înțelegerea sentimentelor( Scala Toronto Alexitimia) în postpandemie COVID -19?,
Întrebăre de cercetare 2: Există o relație între expunerea anterioară la COVID -19 a adolescenților, alexitimie (Scala Toronto Alexitimia) ?
Întrebări de cercetare 3 : Expunerea la pandemia COVID-19 afectează profilul de distres afectiv adolescentin prin mecanisme de apărare și alexitimie?

II.2 Esantionare
Acest studiu va fi transversal descriptiv pentru elevii de liceu din Hunedoara va urma un design corelațional. Analiza privin corelațiile Populația statistică a inclus toți elevii de liceu din HUNEDOARA în anul scolar 2020-2021. Mărimea eșantionului va fi de 450 adolescenți între 15- 19 ani. (225 de adolescenți și 225 de adolescente). Cercetarea va folosi eșantionarea convențională va fi un apel de partcicipare voluntară a liceenilor la studiu. Criteriul de includere a fost că participanții trebuie să fie liceeni , iar criteriile de excludere dacă au o istorie a bolilor mintale din trecut.
Avantajele aceste cercetări constă în faptul că nu apar diferențe între grupuri, deoarece se folosește un singur grup de adolescenți în toate situațiile experimentale eliminându-se varianta intergrup și se maximizează varianta intragrup sau interindividuală privind rolul mediator al alexitimiei al adolescenților din Hunedoara în caz de pandemie facilitând un control bun al variațiilor externe prin folosirea aceluiași grup de adolescenți în condiții de pandemie; varianta experimentală vafi maximizată, explicându-se astfel variabilitatea variabilei dependente în alexitimia funcție de variabilitatea variabilei independente ( profilul de distres afectiv., mecanismele de apărare, expunerea la pandemia COVID-19). Dezavantajele folosirii acestui plan experimental ar pute fi efectul de secvențialitate în utilizarea aceluiași grup nivelurile variabilelor independente, ceea ce poate produce confuzie la executarea diferitelor sarcini de către adolescenții implicați prin efectul exercițiului, al câștigării de experiență, ceea ce poate afecta valoarea rezultatelor.
II.3 Intrumente utilizate în cercetare vor fi:
a.) Profilul de distres afectiv: Variabile: distresul emotional, emotii negative disfunctionale, emotii negative functionale, emotii pozitive Pentru evaluarea dimensiunii subiective a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale se va aplica Scala Profilul Distresului Afectiv ( PDA). Scala PDA este formată din 39 de itemi, măsoară emoțiile negative funcționale din catogoriile: îngrijorare / anxietate, tristețe / deprimare, emoții pozitive Scala permite calcularea unu scor general de distres, a unui scor de emoții pozitive, precum si a scorurilor separate pentru îngrijorare(funcțională), anxietate(disfuncțională), tristețe ( funcțională) și deprimare (disfuncțională). Este un instrument care permite evaluarea dimensiunii subiective a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale respectiv a emoțiilor negative.
b.) Scala Toronto Alexithymia: Bagby și colab. a dezvoltat această scară cu 20 de itemi.( Bagby, Taylor, Parker J.D (1994) Instructaj: Cum v-ati simtit in ultimele doua saptamani Variabile: dificultăți în identificarea sentimentelor, dificultăți în descrierea sentimentelor și gândire orientată spre exterior marcată pe o scală de tip Likert în 5 puncte, variind de la dezacord total la acord complet.
c.) Chestionarul privind stilul de apărare: Andrews și colab. a elaborat acest chestionar. Acesta include 40 de itemi și este marcat pe o scală de tip Likert de 9 puncte, evaluând trei mecanisme de apărare, inclusiv mecanisme de apărare mature, nevrotice și imature.
d.) Chestionarul de expunerea la COVID-19 - Pe baza studiilor anterioare la scara de expunere la dezastru (Roussos și colab., 2005), expunerea vor fi evalute folosind o scară de 8 itemi pentru care respondenții au răspuns cu un „da” sau „un nu” pentru a evalua următoarele 7 obiective și 1 expunere subiectivă. caracteristici: persoane infectate în comunitatea imediată; locuirea în zonele cele mai afectate; cunoașterea unei persoane care a murit de infecție; vecinii infectați; prieteni infectați; rude infectate; membrii familiei infectați; și expunerea la mesaje media stresante: și cu un singur element legat de teama subiectivă de contaminare. Expunerea totală va fi calculată prin însumarea celor opt secțiuni, scorurile mai mari indicând un număr mai mare de expuneri. Va fi caluculat Alpha Cronbach pentru acest studiul. Datele vor fi colectate din googledocs.

Rezultatele cercetării
Toate chestionarele vor fi completate anonim, fără a dezvălui niciun nume sau adresă pentru a respecta considerațiile etice. Toți subiecții vor semna un consimțământul informat dacă sunt majori în cazul minorilor va fi semnat de părinte sau tutore legal. Pentru a analiza datele obținute, s-au aplicat SPSS V. 22. Media și abaterea standard au fost utilizate pentru a analiza caracteristicile descriptive ale variabilelor de cercetare.
Coeficientul de corelație Pearson va fi utilizat pentru a analiza corelațiile dintre variabila dependentă alexitimie și variabilele independente mecanisme de apărare mature, mecanisme de apărare imature, mecanisme de apărare nevrotice, emoții negative funcționale, emoții negtive disfuncționale și numărul de expunere la COVID -10. Vor fi generate si diagramele de dispersie.     Corelatia Perarson reprezintă dintre doua variabile cum ar fi în cazul nostru alexitimie și profilul de distres afectiv ale adolescenților, mecaniseme de apărarea, expunerea totală la COVID -19, se poate vizualiza cu ajutorul unei diagrame de dispersie pe rând.   Coeficientul e corelaţie reprezinta o măsură a corelaţiei: sunt adimensionali au valori între -1 şi +1 – -1  corelaţia poate fi perfect negativă – +1  corelaţie perfect pozitivă – 0  nu există corelaţie (asociere aleatoare). Coeficientul de corelație Pearson se notează cu r = în funcție de valoarea indică asociea pozitivă sau negative. N= 450 respondenți . O corelație produs – moment Pearson va   fi   efectuată   pentru   a   determina   relația   dintre alexitimie și emoțiile negative disfuncționale ale adolescenților, mecaniseme de apărarea matrure, mecanisme de apărare imaturi , mecanisme nevrotice , expunerea totală la COVID -19 cu un parg de semnificație de p<0,05.
Plecând de la corelațiile   evidențiate   prin calcularea coeficientului de corelație Persons vom încerca să verificân gradul de predicție al rezultatelor dintre alexitimie și emoțiile negative disfuncționale ale adolescenților, mecaniseme de apărarea matrure, mecanisme de apărare imaturi , mecanisme nevrotice , expunerea totală la COVID -19. Prin   metoda   regresiei liniare simple   generată   de   programul   de   analiză   statitstică   SPSS,   rezultatele vor fi semnificative statistic F(   )= cu un p≤0,05 unde se va putea observa gradul și a tipul de asociere între alexitimie, profiul de distres afectiv, mecanismele de apărare și expunerea la COVID -19 al adolescenților conform obiectuvului 3 răspunzând la întrebarea de cercetare 3.
Prin analizarea coeficientul de regresie R pentru analiza de regresie liniară simplă, a coeficientul de determinare pentru regresie R² = (R Square) pentru analiza de regresie liniară simplă, este identic cu coeficientul de determinare Confrorm lui Cohen (1988 ) aceasta este un efect mediu. Prin modelul de regresie liniară simplă alexitimia și profilul de distres afectiv va fi analizat prin coeficientul sandardizat din coloana β conține coeficientu de regresi standardizat. Coefientul b alexitimia va arăta nuvelul intervalului de încredere al coeficientul nivelului de distress perceput de adolescenților dacă este semnificativ pentru modelul de regresie.
Tabel : Sintetic rezultatele de analiză a regresiei linare simple vizând estimarea
alexitimiei în baza profilului de distrea afectiv.
R R2 β b SE b
PDA
Notă variabila dependenta nivelul de alexitimie p<0,001

Bibliografie
Cao W., Fang Z., Hou G., Han M., Xu X., Dong J., Zheng J.( 2020) The psychological impact of the COVID-19 epidemic on college students in China. Psychiatry Research. 287
Cramer P, Brilliant MA( 2001) Defense use and defense understanding in children.. 69(2):297-322., doi:http//www. 10.1111/1467-6494.00147
Parker JD, Taylor GJ, Bagby RM. (1998) Alexithymia: Relationship with ego defense and coping styles. Compr Psychiatry.; 39(2):91-8. doi: http//www. 10.1016/S0010-440X(98)90084-0
Gross JJ, Thompson RA. ( 2001) Emotion regulation: Conceptual foundations. In: Gross JJ, editor. Handbook of emotion regulation. New York, NY, US: Guilford Press; https://psycnet.apa.org/record/2007-01392-001
Gunnell D., Appleby L., Arensman E., Hawton K., John A., Kapur N., Caine E.D. ( 2020) Suicide risk and prevention during the COVID-19 pandemic. The Lancet Psychiatry. 2020;7:468–471.
Bagby R.M., Taylor G.J., Parker J.D( 1994) The twenty-item Toronto Alexithymia Scale—II. Convergent, discriminant, and concurrent validity. Journal of Psychosomatic Research. 1994;38:33–40.
Besharat MA, Sharifi M, Irvani M. (2001) Investigating the relationship between attachment and defense style (Persian)]. Iran J Psychol . 2001; 5(3):277-89. https://www.sid.ir/fa/Journal/ViewPaper.aspx?id=26675

Thorberg FA, Young RM, Sullivan KA, Lyvers M.(2008) Alexithymia and alcohol use disorders: A critical review. Addict Behav. 2009; 34(3):237-45, doi:http//www.:10.1016/j.addbeh.2008.10.016

Roussos A., Goenjian A.K., Steinberg A.M., Sotiropoulou C., Kakaki M., Kabakos C.…Manouras V. Posttraumatic stress and depressive reactions among children and adolescents after the 1999 earthquake in Ano Liosia, Greece. American Journal of Psychiatry. 2005;162:530–537.

alexitimie

4 comentarii6 accesări