Tudor Daniel Pavelea

Profil

Colegi

Coleg pentru

Puncte iTeach: 2395

„Horea de sâmbătă”, Ep. 64 – Cântecul tradițional între umor, memorie afectivă și promisiune

cultură – societate – educaţie

Tudor Daniel PaveleaCentrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Bistrița-Năsăud25 sep.

Cântecul care păstrează o promisiune

Există cântece pe care le alegem pentru frumusețea lor, cântece care ne trezesc amintiri și cântece care ajung să poarte o promisiune.

Episodul 64 al seriei cultural-educaționale „Horea de sâmbătă” pornește de la cântecul popular „Măi, muiere! – Ce-i, bărbate?”, din repertoriul Valeriei Peter Predescu. Dincolo de umorul său savuros și de dialogul inspirat din universul satului tradițional, pentru mine această interpretare are o semnificație personală aparte.

I-am promis cândva Susanei Drăgușin, o vecină dragă mie, că vom face împreună o „Hore de sâmbătă”. N-am mai apucat.

De aceea, episodul acesta este o promisiune împlinită altfel decât mi-aș fi dorit. Prin cântec, amintirea rămâne prezentă, iar ceea ce nu a mai putut fi trăit împreună își găsește o formă de exprimare.

Umorul popular – o formă de înțelepciune

„Măi, muiere! – Ce-i, bărbate?” aparține acelei categorii de cântece populare în care viața cotidiană este privită cu umor și cu o sănătoasă autoironie.

Dialogul dintre cei doi soți, situația aparent dramatică și „leacurile” neașteptate propuse pentru vindecare construiesc o mică scenă de viață rurală. Munca, relațiile de familie, hrana, muzica și buna dispoziție se întâlnesc într-un text în care ascultătorul recunoaște o lume și, poate, o parte din propria experiență.

Umorul tradițional nu înseamnă doar divertisment. În contexte educaționale, el poate constitui un punct de plecare pentru discutarea flexibilității cognitive, a reinterpretării situațiilor cotidiene și a modalităților sănătoase de reducere a tensiunii.

Cântecul și memoria afectivă

Muzica are capacitatea de a reactiva experiențe, oameni și stări emoționale. Uneori sunt suficiente câteva acorduri pentru ca o întâmplare îndepărtată să redevină surprinzător de prezentă. Cercetările privind memoria autobiografică evocată de muzică arată că muzica poate funcționa ca un indiciu puternic pentru recuperarea amintirilor personale și a emoțiilor asociate acestora (Janata, Tomic & Rakowski, 2007).

În acest sens, cântecul tradițional poate constitui o punte între memoria individuală și memoria comunității. Pentru generațiile mai vârstnice, asemenea cântece pot readuce atmosfera satului, oamenii, obiceiurile și întâmplările de altădată. Pentru copii și adolescenți, ele pot deveni prilejuri de descoperire a patrimoniului cultural transmis între generații.

Atunci când cântecul este asociat unei persoane semnificative, dimensiunea sa afectivă devine și mai puternică. Muzica poate păstra simbolic legătura cu oamenii importanți din viața noastră.

Promisiunea, recunoștința și lucrurile care rămân

Experiența care însoțește acest episod poate deschide o reflecție asupra promisiunilor. Uneori reușim să le împlinim imediat. Alteori timpul schimbă împrejurările. Importantă rămâne semnificația relației din care s-a născut promisiunea.

În activitățile de consiliere psihopedagogică, această temă poate fi abordată cu delicatețe prin întrebări precum: Ce înseamnă pentru mine să fac o promisiune? Cui îi sunt recunoscător? Cum păstrez amintirea unui om important? Cum pot transforma dorul într-un gest frumos? Ce aș vrea să spun astăzi unei persoane importante pentru mine?

Exercițiile de recunoștință pot susține starea de bine și orientarea atenției către resursele personale și relaționale, atunci când sunt utilizate adecvat și fără a forța exprimarea emoțională (Emmons & McCullough, 2003). Astfel, cântecul poate deveni un pretext pentru autocunoaștere și exprimare emoțională.

De la patrimoniu cultural la resursă educațională

Seria „Horea de sâmbătă” urmărește și posibilitatea valorificării educaționale a cântecului tradițional. O resursă culturală poate deveni punct de plecare pentru activități de consiliere atunci când este însoțită de obiective clare, întrebări de reflecție și sarcini adaptate vârstei beneficiarilor.

În cazul episodului 64, direcțiile principale de valorificare sunt: identificarea și exprimarea emoțiilor; dezvoltarea recunoștinței; conștientizarea valorii relațiilor semnificative; explorarea promisiunii și responsabilității; utilizarea umorului ca resursă de reglare emoțională; valorizarea patrimoniului cultural și a dialogului intergenerațional.

Abordarea este compatibilă cu perspectiva educației socio-emoționale, în care autocunoașterea, autoreglarea, conștientizarea socială, abilitățile relaționale și luarea responsabilă a deciziilor sunt dezvoltate prin experiențe educaționale explicite și reflexive (CASEL, 2020).

În loc de concluzie

Episodul 64 mi-a reamintit că uneori un cântec poate spune mai mult decât o explicație. Poate aduce zâmbetul prin umorul său, poate readuce o lume prin cuvintele sale și poate păstra aproape un om prin amintirea pe care o poartă.

Iar uneori poate împlini, peste timp, o promisiune.

Susana, horea aceasta este pentru tine.

Bibliografie

CASEL. (2020). CASEL’s SEL framework: What are the core competence areas and where are they promoted? Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning.

Emmons, R. A., & McCullough, M. E. (2003). Counting blessings versus burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well-being in daily life. Journal of Personality and Social Psychology, 84(2), 377–389. https://doi.org/10.1037/0022-3514.84.2.377

Janata, P., Tomic, S. T., & Rakowski, S. K. (2007). Characterisation of music-evoked autobiographical memories. Memory, 15(8), 845–860. https://doi.org/10.1080/09658210701734593

Valeria Peter Predescu. (f.a.). „Măi, muiere! – Ce-i, bărbate?” [Cântec popular, repertoriu folcloric].

Versuri.ro. (f.a.). Măi muiere, ce-i bărbate – Valeria Peter Predescu. https://www.versuri.ro/w/4er7

ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)

„O promisiune purtată prin cântec”

Domeniu	Consiliere și asistență psihopedagogică
Aria tematică	Autocunoaștere și dezvoltare socio-emoțională
Teme	Emoții, recunoștință, relații semnificative, promisiune, memorie afectivă
Grup țintă	Elevi de gimnaziu și liceu
Durata	45–50 de minute
Forma de organizare	Individual, perechi, grup mare
Resursă-suport	„Horea de sâmbătă”, Ep. 64 – „Măi, muiere! – Ce-i, bărbate?”, din repertoriul Valeriei Peter Predescu

Scop

Dezvoltarea competențelor socio-emoționale prin explorarea relației dintre muzică, amintiri, persoane semnificative, recunoștință și promisiuni.

Obiective

La finalul activității, elevii vor fi capabili:

1. să identifice emoții generate de audierea unui cântec;

2. să asocieze muzica unor experiențe și amintiri personale;

3. să reflecteze asupra semnificației unei promisiuni;

4. să identifice persoane și experiențe pentru care simt recunoștință;

5. să formuleze modalități constructive de exprimare a emoțiilor;

6. să recunoască rolul umorului și al muzicii în gestionarea unor stări emoționale.

Materiale

Videoclipul episodului 64, dispozitiv pentru redarea materialului, fișe de lucru, instrumente de scris, tablă/flipchart.

1. Activare – „Cântecul care îmi amintește de...” – 5 minute

Consilierul invită elevii să completeze spontan propoziția: „Există un cântec care îmi amintește de...”. Participarea este voluntară. Elevii pot numi o persoană, un loc, o întâmplare sau o perioadă a vieții.

2. Audiere/vizionare – 5–7 minute

Se urmărește fragmentul selectat din episodul 64. Elevii sunt invitați să observe atât caracterul umoristic al cântecului, cât și emoțiile pe care acesta le provoacă.

3. Termometrul emoțiilor – 7 minute

Fiecare elev notează trei cuvinte care descriu starea produsă de cântec. Exemple: bucurie, nostalgie, dor, amuzament, liniște, recunoștință, curiozitate, tristețe, speranță. Se discută ideea că aceeași experiență poate genera emoții diferite.

4. „Promisiunea” – 10 minute

Consilierul introduce ideea: „Unele promisiuni sunt împlinite imediat. Altele rămân cu noi și capătă, în timp, o altă formă.” Elevii aleg și completează una dintre propoziții: „O promisiune înseamnă pentru mine...”; „O promisiune pe care vreau să o respect este...”; „Un lucru pe care mi-aș dori să îl spun unei persoane importante este...”; „Un gest prin care pot arăta că îmi pasă este...”. Elevii nu sunt obligați să citească răspunsurile personale.

5. Exercițiul central – „Pentru tine...” – 10 minute

Fiecare elev se gândește la o persoană semnificativă și completează: „Îți mulțumesc pentru...”; „De la tine am învățat...”; „Îmi amintesc cu drag...”; „Aș vrea să știi că...”; „Gestul pe care îl pot face este...”. Elevul decide dacă păstrează textul, îl împărtășește sau îl oferă persoanei respective.

6. Umorul ca resursă – 5 minute

Pornind de la caracterul vesel al cântecului, se discută: „Cum ne poate ajuta umorul într-o zi dificilă?”. Se diferențiază umorul care apropie oamenii și reduce tensiunea de gluma care rănește, etichetează sau umilește.

7. Încheiere – „Un cuvânt pe care îl iau cu mine” – 3 minute

Fiecare participant exprimă, dacă dorește, un singur cuvânt cu care încheie activitatea: recunoștință, dor, familie, prietenie, promisiune, bucurie, amintire, cântec, speranță.

Fișa elevului – „O promisiune purtată prin cântec”

După audierea cântecului, completează numai ceea ce dorești să împărtășești.

1. Cântecul mi-a transmis ________________________________________________.

2. Emoția pe care am simțit-o cel mai puternic a fost _______________________.

3. Mi-am amintit de _____________________________________________________.

4. Pentru mine, o promisiune înseamnă ___________________________________.

5. Sunt recunoscător/recunoscătoare pentru _______________________________.

6. Un om căruia aș vrea să-i spun „mulțumesc” este _________________________.

7. Ceea ce aș vrea să-i spun este ________________________________________.

8. Un gest concret pe care îl pot face pentru o persoană importantă este _______.

9. Cuvântul cu care plec din această activitate este _________________________.

Notă metodologică pentru consilier

Activitatea trebuie desfășurată într-un climat de siguranță emoțională. Dezvăluirea experiențelor personale rămâne voluntară. În cazul în care cântecul sau tema promisiunii reactivează experiențe legate de pierdere, separare ori doliu, consilierul evită solicitarea relatării publice și permite elevului să aleagă o persoană prezentă în viața sa sau să lucreze la nivel simbolic. Accentul activității cade pe recunoștință, resurse personale, relații semnificative și modalități constructive de exprimare a emoțiilor, nu pe expunerea experiențelor dureroase.

Evaluare

Evaluarea este formativă și urmărește capacitatea de identificare și exprimare a emoțiilor, implicarea în exercițiile de reflecție, identificarea unor resurse personale și relaționale, formularea unui gest concret de recunoștință și respectarea perspectivelor și emoțiilor celorlalți.

Extensie

Elevii pot realiza, individual sau în grup, un „Playlist al recunoștinței”, alegând câte un cântec asociat unei persoane, unei experiențe sau unei valori importante. Pentru fiecare alegere se formulează o propoziție: „Aleg acest cântec pentru că...”. Resursa poate fi adaptată pentru consiliere individuală, consiliere de grup, dirigenție sau activități interdisciplinare de educație socio-emoțională și valorizare a patrimoniului cultural.

Licențiere și utilizare RED

Resursa educațională poate fi utilizată și adaptată în scop educațional, cu menționarea autorului și a sursei. Pentru publicarea ca RED se recomandă indicarea explicită a licenței deschise alese de autor (de exemplu, Creative Commons Atribuire – CC BY 4.0), în conformitate cu cerințele platformei pe care este distribuită.

consiliere, folclor, red

5 comentarii29 de accesări