Chimia în era digitală – percepția elevilor de clasa a VII-a (Studiu)

În contextul transformărilor educaționale generate de digitalizare, inteligența artificială (AI) și influența rețelelor sociale modifică semnificativ modul în care elevii percep și învață disciplinele școlare. Chimia, disciplină abstractă și conceptuală la nivel gimnazial, necesită strategii didactice adaptate noilor realități educaționale. Prezentul studiu investighează atitudinea elevilor de clasa a VII-a față de chimie, utilizarea AI  și rețelelor sociale în procesul de învățare și oferă un feedback privind stilul de predare al cadrului didactic.

Metodologia cercetării

Scopul cercetării este de a investiga percepția elevilor de clasa a VII-a asupra chimiei în contextul influenței inteligenței artificiale și al mediului digital, în vederea optimizării strategiilor didactice și adaptării rolului profesorului la noile realități educaționale.

Obiectivele cercetării

1. Analiza nivelului de interes al elevilor pentru disciplina chimie și a percepției acestora asupra activităților didactice.
2. Identificarea modului de utilizare a inteligenței artificiale și a surselor digitale în procesul de învățare.
3. Determinarea dificultăților conceptuale întâmpinate de elevi și evaluarea impactului stilului de predare asupra motivației și satisfacției școlare.

Variabile independente:

• Tipul lecției (explicativă, experimentală, combinată)
• Utilizarea Inteligenței Artificiale
• Sursele de informare (școală, internet, rețele sociale)

Variabile dependente:

• Nivelul de interes pentru chimie
• Percepția dificultății conceptelor
• Gradul de satisfacție față de profesor (notă 1–5)
• Intenția de a urma o carieră într-un domeniu conex chimiei

Variabile de control:

• Vârsta elevilor (13–14 ani)
• Mediul școlar

Tipul cercetării: Cercetare cantitativă cu elemente calitative (analiza răspunsurilor descriptive).

Eșantion: Elevi de clasa a VII-a din cadrul a două unități de învățământ diferite .

Instrument de cercetare: Chestionar online anonim, structurat pe:

• itemi cu răspuns închis (scale, variante multiple),
• itemi cu răspuns multiplu,
• item deschis (experiență semnificativă),
• item de evaluare a cadrului didactic (scala 1–5).

Procedura: Chestionarul a fost aplicat online în perioada 16-19 februarie 2026, în mod anonim, pentru a asigura sinceritatea răspunsurilor. Datele au fost colectate și centralizate în format tabelar (Excel), fiind analizate descriptiv (frecvențe, tendințe dominante).

Date despre participanți:

• Număr total respondenți: 55
• Vârste: 13–14 ani
• Unități de învățământ:
  • Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” (structură și PJ)
  • Liceul cu Program Sportiv „Viitorul”
• Metodă aplicare: Chestionar online anonim
• Perioada: 16–19 februarie 2026
• Dintre participanți:
• 54% provin de la Școala „Nicolae Bălcescu”
• 46% de la Liceul „Viitorul”.
• Distribuția pe vârstă este aproape echilibrată: 13 ani (≈56%), 14 ani (≈44%).

Rezultatele cercetării

Chestionarul aplicat a avut zece întrebări:

Întrebarea 1: La ce școală înveți?

Distribuția pe unități școlare

• 46% – LPS Viitorul
• 35% – Școala Nicolae Bălcescu (P.J.)
• 19% – Școala Nicolae Bălcescu (structură)

Eșantionul este relativ echilibrat, provenind din trei structuri școlare diferite. Majoritatea respondenților provin de la Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu, însă distribuția permite o imagine relevantă asupra percepției disciplinei, în contexte educaționale diferite. Nu se observă o concentrare excesivă într-o singură unitate, ceea ce crește validitatea concluziilor.

Întrebarea 2: Câți ani ai?

Eșantionul este omogen din punct de vedere al vârstei, specific nivelului clasei a VII-a. Diferențele de maturitate cognitivă sunt minime, ceea ce face ca rezultatele să reflecte fidel percepția unei generații specifice.

Întrebarea 3: Cât de mult îți place să studiezi chimia?

Majoritatea elevilor (≈66%) manifestă o atitudine pozitivă față de chimie.  Interesul ridicat este asociat preponderent cu lecțiile care includ experimente și explicații vizuale.

Totuși, 33% (puțin + deloc) reprezintă un segment semnificativ care percepe disciplina ca fiind dificilă sau mai puțin atractivă. Chimia nu este respinsă, dar atractivitatea ei depinde de metodologie și de reducerea dificultăților cognitive.

Pe vârste:

vârstă	interes ridicat
13 ani	68%
14 ani	61%

Elevii mai mici manifestă curiozitate mai mare, fenomen normal la debutul studiului chimiei.

Întrebarea 4: Cele mai interesante informații despre chimie unde le-ai găsit?

Majoritatea elevilor identifică școala ca principală sursă de învățare, ceea ce confirmă încrederea în profesor și în conținuturile prezentate la clasă. Totuși, 23% utilizează platforme video – un indiciu clar că elevii caută suplimente vizuale pentru a înțelege conceptele.

Profesorul își menține rolul central, dar trebuie să înțeleagă impactul mediului digital asupra curiozității elevilor.

Sursa informației	13 ani (%)	14 ani (%)	Observații
La școală	73%	65%	Ambele grupe consideră școala principala sursă, dar elevii de 13 ani se bazează ușor mai mult pe profesor.
YouTube	11%	18%	Elevii de 14 ani accesează semnificativ mai des platforme video educative.
TikTok	9%	10%	Diferență nesemnificativă; însă elevii de 14 ani declară uneori că urmăresc „experimente” la scară scurtă.
Alte surse (prieteni, internet)	7%	7%	Echilibrat între vârste.

Întrebarea 5 Alege variantele de lecții de chimie ideale? (mai multe răspunsuri)

Majoritatea elevilor preferă modelul mixt, care îmbină experimentul, explicația structurată, suportul vizual. Aproximativ 21% dintre elevi încă preferă modelul clasic: profesorul explică și scrie la tablă.

Acest rezultat este foarte interesant, deoarece:

• arată că structura și claritatea sunt apreciate,
• sugerează nevoia de organizare cognitivă,
• demonstrează că metoda tradițională nu este respinsă.

Totuși, ea nu este dominantă, ceea ce indică necesitatea combinării ei cu metode active.

Un procent de elevi apreciază lecțiile digitale interactive. Acest lucru arată:

• deschidere către tehnologie,
• adaptare la mediul digital,
• dorință de dinamism și interactivitate.

Totuși, procentul este mai mic decât al lecției combinate, ceea ce sugerează că digitalul este valorizat, dar nu substituie interacțiunea directă cu profesorul.

Procentul mic al elevilor care preferă să își construiască singuri lecția online indică:

• nevoia de ghidaj,
• lipsa maturității pentru învățare complet autonomă,
• preferința pentru structură oferită de profesor.

Acest rezultat este foarte relevant pedagogic: elevii nu doresc autonomie totală, ci autonomie asistată.

Întrebarea 6  Pentru ce folosești Inteligența Artificială la școală și în special la chimie? (mai multe răspunsuri)

Majoritatea covârșitoare a elevilor folosesc AI ca instrument de documentare și clarificare a conținuturilor. AI funcționează ca suport explicativ, nu ca substitut al profesorului.

Aproximativ o treime dintre elevi folosesc AI pentru rezolvarea temelor. Acest lucru poate indica:

• dorința de sprijin suplimentar,
• dificultăți la anumite concepte (calcule, mol, structură atomică),
• utilizarea AI ca „ghid de rezolvare”.

Este important că procentul nu este dominant, ceea ce sugerează că elevii nu depind exclusiv de tehnologie.

Procentul foarte scăzut pentru utilizarea AI la teste arată:

• nivel bun de etică școlară,
• faptul că AI nu este percepută ca instrument de fraudă,
• încredere în evaluarea proprie.

Acest rezultat este foarte valoros pentru discuția despre integritatea academică în era digitală.

Întrebarea 7 Care dintre conceptele întâlnite până acum ți se par mai dificile? (mai multe răspunsuri)

Faptul că calculele (concentrația și puritatea) se află pe primul loc confirmă o problemă clasică în didactică: trecerea de la conceptul teoretic la aplicarea numerică. Elevii nu întâmpină dificultăți neapărat la chimia în sine, ci la utilizarea regulii de trei simplă sau a raționamentelor matematice într-un context chimic.

Atomul și structura sa reprezintă un prag conceptual major. Fiind o lume invizibilă, elevii trebuie să creadă „pe cuvânt” existența protonilor, neutronilor și electronilor. Scorul ridicat indică faptul că modelul abstract este greu de vizualizat fără instrumente digitale sau machete 3D.

Numărul de moli este adesea perceput ca o „limbă străină”. Elevii tind să confunde masa substanței cu cantitatea de substanță . Este un concept de legătură, iar dacă acesta nu este stăpânit, toate calculele ulterioare (stoechiometria) vor fi afectate.

Izotopii și masa atomică sunt concepte care necesită o atenție sporită la detalii și o înțelegere a tabelului periodic. Deși scorul este mai mic decât la structura atomului, ele rămân provocări deoarece implică din nou calcule (medii ponderate).

Proprietățile fizice și chimice sunt cele mai accesibile deoarece au un caracter descriptiv și pot fi observate experimental. Topirea gheții sau arderea magneziului sunt fenomene care se rețin ușor prin observare directă, nefiind nevoie de un nivel înalt de abstractizare.

Întrebarea 8 Descrieți o experiență care te-a impresionat la ora de chimie.

Răspunsurile arată clar că elevii rețin informația atunci când aceasta este legată de o activitate practică sau de un suport vizual:

• Laboratorul ca spațiu magic: Experiențele cu „microscopul” și „ustensilele de laborator” sunt menționate ca fiind cele mai impresionante. Aceasta demonstrează că materialul didactic concret transformă chimia dintr-o materie teoretică într-o explorare activă.
• Impactul explicării eficiente: Mai mulți elevi menționează că explicațiile de la oră au fost atât de bune încât „nu a mai fost nevoie să învăț acasă”. Aceasta indică o rată mare de retenție în timpul orei, datorată calității predării.
• Integrarea desenului: „Atunci când am desenat” sau „când ne-a lăsat să desenăm” apare ca un moment de relaxare creativă care a ajutat la fixarea cunoștințelor.

Întrebarea 9 Alege domeniul unde ți-ar plăcea să profesezi, aprofundând în viitor această materie.

Aproape trei sferturi din grup își dorește să activeze în domenii de vârf.

• Cercetarea (40%): Reflectă o curiozitate intelectuală vie. Elevii nu se mulțumesc doar cu „a ști”, ci vor să „descopere”. Din punct de vedere didactic, acest lucru arată că materia le-a fost prezentată ca un domeniu dinamic, nu ca o listă de fapte moarte.
• Medicina (34%): Chimia este văzută ca un instrument practic și umanitar. Acești elevi au o motivație socială puternică (dorința de a ajuta) și asociază succesul profesional cu rigoarea științifică.

Deși procentul pare mic pentru cei care ar opta pentru învățământ, în contextul actual, faptul că peste 10% dintre elevi iau în calcul cariera didactică este un succes. Aceasta indică un respect față de profesia de profesor,

Scorul mic pentru industrie sugerează că elevii au o viziune idealistă asupra chimiei. Ei o văd în laborator (cercetare) sau spital (medicină), dar mai puțin în contextul economic/productiv. Există o oportunitate de a le arăta cum inovația din cercetare se transformă în produse în industria farmaceutică sau alimentară.

Procentul pentru protecția mediului arată că o parte din grup este sensibilă la problemele globale actuale. Este un segment de elevi preocupați de sustenabilitate, dornici să activeze în viitor în acest domeniu.

Întrebarea 10 Acordă o notă de la 1 la 5 profesorului de chimie.

94% dintre elevi acordă o evaluare pozitivă (4 sau 5).

Acest rezultat sugerează:

• climat educațional favorabil,
• relație profesor–elev pozitivă,
• eficiență percepută a stilului de predare.

Concluzii în raport cu obiectivele cercetării

Obiectivul 1. Analiza nivelului de interes al elevilor pentru disciplina chimie și a percepției asupra activităților didactice

Cercetarea evidențiază faptul că interesul pentru chimie este influențat major de stilul de predare și de caracterul aplicativ al lecției. Elevii reacționează pozitiv atunci când conținuturile sunt structurate clar, susținute vizual și completate prin experiment. Chimia nu este percepută ca disciplină respingătoare, ci ca una care poate deveni dificilă în absența sprijinului metodologic adecvat. Se confirmă că profesorul rămâne factorul determinant în modelarea atitudinii elevilor față de disciplină.

Obiectivul 2. Identificarea modului de utilizare a Inteligenței Artificiale și a mediului digital

Rezultatele arată că elevii integrează natural tehnologia în procesul de învățare, folosind Inteligența Artificială în principal ca instrument de sprijin și clarificare. Mediul digital nu substituie profesorul, ci funcționează complementar acestuia. Se conturează necesitatea dezvoltării unei educații digitale ghidate, care să transforme AI dintr-un simplu instrument de acces rapid la informație într-un partener de învățare critică.

Obiectivul 3. Determinarea dificultăților conceptuale și evaluarea impactului stilului de predare

Dificultățile apar în special în zona conceptelor abstracte și a celor care implică raționament matematic. Această constatare confirmă faptul că învățarea chimiei presupune un echilibru între reprezentarea concretă și formalizarea teoretică.

Experiențele pozitive descrise de elevi demonstrează că experimentul, vizualizarea și implicarea activă reduc percepția dificultății și cresc motivația școlară.

Concluzie generală

Chimia în era digitală nu este marginalizată, ci se află într-un proces de transformare. Profesorul își păstrează rolul central, însă eficiența actului didactic depinde de capacitatea acestuia de a integra echilibrat metode tradiționale, experimentul și resursele digitale.

Educația chimică viitoare trebuie să fie interactivă, contextualizată și digital-competentă.

Implicații pentru curriculum și politici educaționale

Revizuirea ponderii aplicative a curriculumului. Programa ar trebui să favorizeze activitățile experimentale și contextualizarea conceptelor abstracte.

Integrarea oficială a educației privind utilizarea AI. Este necesară includerea unor competențe explicite privind utilizarea etică și critică a Inteligenței Artificiale în procesul educațional.

Formarea continuă a cadrelor didactice. Profesorii trebuie sprijiniți prin programe de formare care vizează:

• integrarea tehnologiei,
• utilizarea simulărilor digitale,
• strategii de predare pentru concepte abstracte.

Susținerea infrastructurii experimentale. Politicile educaționale ar trebui să prioritizeze dotarea laboratoarelor școlare, deoarece experimentul rămâne element esențial al motivației pentru științe.